HCL 197/2023 Constanța adoptată

gi T, A % Î ROMÂNIA i JUDEŢUL CONSTANŢA MUNICIPIUL CONSTANŢA CONSILIUL LOCAL TOMIS, HOTĂRÂRE privind modificarea H.C.L. nr. 415/2022 pentru aprobarea depunerii proiectului «Construirea de insule ecologice digitalizate în municipiul Constanța», în cadrul Planului Naţional de Redresare și Reziliență Consiliul local al municipiului Constanţa întrunit în şedinţa extraordinară din data de_//._ Z5. A; Având în vedere: referațul de aprobare al domnului primar înregistrat sub nr. dpi p 39 /Zdi - raportul de, s 5) al Direcţiei generale gestionare servicii publice înregistrat sub nr. 7/4 5, A/S - avizul ar de specialitate nr. 1 de studii, prognoze economico-sociale, buget finanţe și administrarea domeniului public și privat al municipiului Constanța; - avizul Comisiei de specialitate nr. 3 pentru servicii publice, comerţ, turism şi agrement; Luând în considerare prevederile: - Ghidului specific - condiții de accesare a fondurilor europene aferente PNRR în cadrul apelului de proiecte PNRR/ 2022/C3/S/1.1.B; COMPONENTA C3 - MANAGEMENTUL DEȘEURILOR; INVESTIŢIA 11. Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe / comune; SUBINVESTIȚIA I1.B. - Construirea de insule ecologice digitalizate. - Adresa Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor înregistrată sub nr.90515/09.05.2023 la Primăria municipiului Constanţa cu privire la majorarea costului unitar estimat pentru insulele de tip 1, - Act adițional nr. 1 la Contractul de finanțare nr. C31180122000074 pentru proiectul „Achiziţia de insule ecologice digitalizate”, finanțat prin Ă Planul Naţional de Redresare și Reziliență, In temeiul prevederilor art. 129 alin.(2) lit. d), alin.(7) lit. n), și art. 196 alin.(1) lit.a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE: Art. I - Se modifică Art.2 din H.C.L. 415/2022 și va avea următorul cuprins: "Art.2 Se aprobă Studiul de oportunitate privind necesitatea și potenţialul economic al investiţiei «Construirea de insule ecologice digitalizate în municipiul Constanța» conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.” Art. II - Celelalte prevederi ale H.C.L. nr. 415/2022 rămân neschimbate. Art. III - Serviciul secretariat, relaţii consiliul local şi administraţia publică va comunica prezenta hotărâre Serviciului salubritate din cadrul Direcţiei generale gestionare servicii publice, Direcţiei financiare din cadrul Direcţiei generale econimico financiare, Biroului legislație, contracte, avize de legalitate și legile proprietății, în vederea ducerii la îndeplinire şi Instituţiei prefectului - judeţul Constanţa, spre ştiinţă. Prezenta hotărâre a fost votată de consilierii locali astfel: D/a pentru, — împotrivă i abţineri. La data adoptării sunt în funcție _4 de consilieri din 27 membri. PREŞEDINTE ŞEDINŢĂ, | Pompei [IDEE CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR ERAL, L |] - // [___ Antonela- DINESCU (94 CONSTANŢA Ed.I, rev.00 15014001 RON ACU (a (cs a) (3) aa De „ consultantul tău de încredere ! Ne cosa a STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND NECESITATEA ŞI POTENŢIALUL ECONOMICAL INVESTIŢIEI "CONSTRUIREA DE INSULE ECOLOGICE DIGITALIZATE” ÎN MUNICIPIUL CONSTANTA PREȘEDINTE ŞEDINŢĂ | “TE ADE Mai 2023 E E office Qromactiv.ro “Awww.romactiv.ro | RomActiv EI De 19 ani, consultantul tău de încredere ! N. C931 din Ne: N 446 dim Nr. 529 atm stmzoan tnooizaz0 aza20) Cuprins |. DATE GENERALE ti 00 50050 en onnan san aan eaaeneaaeaaaaaeonazaaseaea 3 1.1] Obiectul studiului de oportunitate. 1.2 Scopul studiului de oportunitate 1.3 Prezentarea UAT Constanţa cca 4 II. CADRUL LEGISLATIV 2.1 Cadrul legislativ european 2.2 Cadrul legislativ național 2.3 Încadrarea în strategiile la nivel naţional, judetean, local III. SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRIZARE. 3.1] Prezentare generala „mccain anna .8 3.2 Prezentarea situației actuale a delegării serviciilor de salubritate... cena 9 3.3 Structura gestiunii deșeurilor... 9 IV. DESCRIEREA INVESTIŢIEI 4.1 Fundamentarea necesităţii şi oportunității . 4.2 Tratarea principiului “plăteşte cât arunci” 4.3 Locăţii PrODUSe secauaicaca nseica aceea iaca ana ena 44 Criterii de ordin economic, social și de mediu . 4.3 Grupuri ÎNIEre Sale „mccain nae 4.6 Analiza nevoilor diferitelor grupuri ÎNleresale mean nana emana naenaenaeeaenenanaeaee 12 V, CONCLUZII ȘI RECOMANDARI nn cea aaa 00 aaa 030 Ea 13 52 Str Maria Rosetti, Nr 34, Parte officeQromactiv.ro “îwww.romactiv.ro 3 8947 ING Bank 021 210 4349 a 74 ] RO63 INGB 0000 9999 ( )40/2053/ 2 [) | RomActiv cet (es (3; De 19 ani, consultantul tău de încredere ! N C331 tn Ne: ae din Nes 293 din rauna020 1200 team 1. DATE GENERALE 1.1 Obiectul studiului de oportunitate Obiectul prezentului studiu de oportunitate îl constituie analiza oportunității pentru înființarea și dotarea de insule ecologice digitalizate (ansamblu de containere), pentru următoarele fluxuri de deșeuri colectate separat: deșeuri de hârtie şi carton, deşeuri de plastic şi metal. deşeuri de sticlă, deșeuri biodegradabile, deşeuri reziduale. 1.2 Scopul studiului de oportunitate Scopul studiului de oportunitate este de a dimensiona necesarul de insule ecologice digitalizate precum şi tipul acestora, în vederea completării aplicaţiei de finanţare în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C3/$S/1.1.B, pentru subinvestiţia 11.B. „Construirea de insule ecologice digitalizate”, investiţia I1. „Dezvoltarea, modernizarea şi completarea sistemelor de management integrat al deşeurilor municipale la nivel de judeţ sau la nivel de oraşe/comune”, componenta 3. Managementul deşeurilor, din cadrul PNRR. Această măsură de finanţare este reglementată de Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.366/2022 pentru aprobarea Ghidului specific privind regulile și condiţiile aplicabile finanţării din fondurile europene aferente Planului naţional de redresare și reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C3/$S/1.1.B, pentru subinvestiţia 11.B. „Construirea de insule ecologice digitalizate”. investiţia 11. „Dezvoltarea, modernizarea şi completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de judeţ sau la nivel de orașe/ comune”, componenta 3. Managementul deșeurilor. Conform Ghidului solicitantului, insulele ecologice finanţate se încadrează doar în următoarele tipuri de insule ecologice digitalizate: Insula Tip 1: Insulă supraterană încasetată cu 5 containere de câte 1.1 metri cubi (mc) pentru toate cele 5 fracţii: e Biodegradabil; Rezidual; Sticlă; Plastic și metal; Hârtie și carton. Insula Tip 2: Insulă supraterană compusă din $ containere supraterane staţionare proiectate si fabricate conform standardelor europene in vigoare, cu următoarele capacităţi pentru cele 5 fracţii: e Biodegradabil: între 2 me şi 3 mc; Rezidual: între 2 mc şi 3 mc; Sticlă: între 2 me şi 3 mc; Plastic şi metal: între 3 me şi 5 mc; Hârtie şi carton: între 3 me şi 5 mc. 8 = office Qromactiv.ro “&www.romactiv.ro 3 RomActiv CSI Hi Business Consulting tă De 19 ani, consultantul tău de încredere ! irina eoizara” cena Insula Tip 3: Insulă subterană cu containere individuale, compusă din 5 containere cu următoarele capacităţi pentru cele 5 fracţii: e Biodegradabil: între 2 me și 3 mc; e Rezidual: între 2 mc şi 3 mc; e Sticlă: între2 me şi 3 mc; e Plastic și metal: între 4 me şi $ mc; e Hârtie şi carton: între 4 me şi 5 mc. 1.3 Prezentarea UAT Constanța Aşezare geografică _] Orașul se află în sud-estul României, având ieșire la Marea Neagră. Constanţa se află într-o zonă lagunară în partea de nord-est şi de est, uşor deluroasă în partea centrală şi de nord şi de câmpie în sud şi vest. Portul Constanţa este principalul port al României la Marea Neagră si al patrulea ca suprafaţă din Europa, având (uscat şi acvatoriu). La limita de nord a oraşului se situează stațiunea Mamaia, plaja întinzându-se pe o lungime de orientată spre est. Din punct de vedere geografic stațiunea Mamaia este o lagună. Din punct de vedere administrativ Mamaia este un cartier al municipiului Constanţa. Orașul Constanţa este lipit în partea lagunară de nord prin staţiunea Mamaia de orașul Năvodari, în partea deluroasă de nord-nord-vest prin cartierul Palazu Mare de orașul Ovidiu, iar în partea de sud prin portul Constanţa Sud de comuna Agigea. Clima Constanţa este unul dintre cele mai calde orașe din România. Are un climat subtropical umed (Cfa), cu influenţe oceanice şi semi-aride. Există patru anotimpuri distincte în timpul anului. Clima municipiului Constanţa evoluează pe fondul general al climei temperate continentale, prezentând anumite particularități legate de poziţia geografică şi de componentele fizico-geografic teritoriului. Existenţa Mării Negre şi, la nivel mai mic, a Dunării, cu o permanentă evaporare a apei, asigură umiditatea aerului şi totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei pe România + 11,2*C. Temperatura minimă înregistrată în Constanţa a fost -25 *C la data de 10 februarie 1929, iar cea maximă +38,5 *C la data de 10 august 1927. Vânturile sunt determinate de circulaţia generală atmosferică. Brizele de zi şi de noapte sunt caracteristice întregului judeţ Constanţa. Hidrografia O mare parte din suprafaţa oraşului se află într-o zonă lagunară, având lacul Siutghiol ("Ghiolul Mare" în folclorul local, sau lacul Mamaia în limbaj turistic) în nord și lacul Tăbăcărie ("Ghiolul Mic" în folclorul local) în est-nord-est. Constanţa se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord-vest şi nord de Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud şi vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră. Deși la suprafaţă orașul nu are nicio sursă de apă curgătoare, în subteran situaţia este spectaculoasă. Pe sub Constanţa trece un fluviu subteran, Acviferul Jurasic - Superior — Barremian, care curge cu 2 metri 306 E officeQromactiv.ro “iwww.romactiv.ro IN 4 De i, consultantul tău de încredere ! NEC o3t atm NM 446 din Ne S293 din teza 140.220 raopzazu pe zi din direcţia sud-vest spre nord-est şi al cărui debit îl depăşeşte cu mult pe cel al Dunării, fiind cel mai important zăcământ de apă potabilă din România. Toată apa potabilă furnizată populaţiei orașului este extrasă prin câteva zeci de puțuri din acest enorm acvifer subteran și numai consumul industrial se face din sursa de suprafață "Galeşu” aflată pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari. Din acest motiv municipiul Constanţa nu s-a aflat niciodată în situaţia de a restricționa consumul de apă potabilă. chiar şi în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungite. Date administrativ teritoriale Municipiul Constanţa este unul din cei 12 poli de creştere ai României desemnaţi prin Legea nr. 315/2004, fiind cel mai important pol din Regiunea Sud-Est. Conform Recensământului realizat în 2011, municipiul Constanţa se situează pe poziţia cu numărul 5 la nivel naţional luând în considerarea populaţia rezidentă (283 872 locuitori). Deasupra acestuia se află municipiile București, Cluj, Timişoara şi lași. lar cu două locuri mai jos se situează municipiul Braşov. care are un profil asemănător, industrial şi turistic de sezon. Conform bazei de date Tempo a Institutului Naţional de Statistică, în anul 2019 populaţia cu domiciliu în municipiul Constanţa era de aproximativ 313 000 locuitori, situându-se pe poziţia cu numărul 5 la nivel naţional. 18 Lista cu cele mai mari oraşe din România după numărul de locuitori păstrează aceleași poziţii și în anul 2019, excepţia fiind municipiul Braşov care coboară un loc (289.646 locuitori). La nivel naţional media grupei de vârstă cuprinsă între 0-14 ani este de 15%. În municipiul Constanţa și în Regiunea Sud-Est, aceeaşi grupă de vârstă prezintă valori de 13% în anul 2019. Astfel, în comparaţie cu România, municipiul Constanţa prezintă un deficit în ceea ce priveşte grupa de vârstă tânără. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor din municipiul Constanţa sunt români, iar principalele minorităţi sunt cele de romi, tătari şi turci. De asemenea există o serie de comunităţi dedicate evreilor, aromânilor și ruşilor lipovenei. Modul în care populaţia creşte sau scade este corelat cu tehnologia la nivelul orașelor. Astfel cu cât populaţia creşte și progresul tehnologic creşte şi invers. Componenta tehnologică reprezintă atractivitate la nivelul unui oraș inteligent şi conduce la creşterea numărului de locuitori. Profilul demografic actual al municipiului Constanţa este un exemplu de îmbătrânire demografică şi suburbanizare. Rata scăzută a natalității a condus la un surplus în rândul ratei mortalităţii, şi, în același timp. la scăderea numărului de locuitori şi creșterea îmbătrânirii populaţiei. Simultan, locuitorii tineri şi bine educați au părăsit oraşul pentru zona suburbană. Astfel, deși populaţia municipiului Constanţa scade. cea a Zonei Metropolitane creşte. Această migrare a rezultat în schimbări în rândul grupelor de vârstă atât la nivelul municipiului, cât şi la nivelul zonei metropolitane. La recensămintele realizate în perioada 1977-2011 se poate observa că efectivul populaţiei arată o descreştere constantă în ultimii 20 de ani, din anul 1992 până în anul 2011, scădere de aproximativ 19,03%. În perioada 2014-2019 se observă o scădere de 2,19% a populaţiei după domiciliu. Descreșterea a fost una treptată, astfel în fiecare an numărul de locuitori a scăzut cu aproximativ 0,5%. La recensămintele realizate în perioada 1977-2011 se poate observa că efectivul populaţiei arată o descreştere constantă în ultimii 20 de ani, din anul 1992 până în anul 2011, înregistrându-se o scădere de aproximativ 19,03%. = O officeQromactiv.ro “&www.romactiv.ro 5 RomActiv ness Consulting De 19 ani, consultantul tău de încredere ! Nr.C931 an Nr. M ao din N 5293 din vuaniz020 tn2020 az II. CADRUL LEGISLATIV 2.1 Cadrul legislativ european Directiva 2008/98/EC privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive; Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri; e Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare; Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare; Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare; e Regulamentul (UE) NR. 1179/2012 al Comisiei din 10 decembrie 2012 de stabilire a axitesiil Me determinare a condiţiilor în care cioburile de sticlă încetează să mai fie deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului; 2.2 Cadrul legislativ național e Legea nr. 101/ 2006 privind serviciul de salubrizare a localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; e H.G. nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020; e LegeaNr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările și completările ulterioare; e O.U.G. 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu e [H.G.942/20.12.2017 privind aprobarea Planului naţional de gestionare a deşeurilor; e H.G. nr. 448/2005 privind deșeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare; e Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificări completările ulterioare; e H.G. nr. 867/2016 din 16 noiembrie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii cu modificările și completările ulterioare; e Legeanr.98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare; e H.G. nr. 395 din 2 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare; e Ordinul ANRSC 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților, cu modificările și completările ulterioare; e Ordinul ANRSC nr. 111/2007 privind aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor; e Ordinul ANRSC nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului-cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localităţilor; 306 2 officeQromactiv.ro “www.romactiv.ro 8947 ING Bank 6 RomActiv De! „ consultantul tău de încredere ! NC 35 din N: M 46 din Nr 203 din 1aun020 taanaaz tau 220 e Ordinul ANRSC nr. 201 din 18.06.2014 privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C. nr. 116/2007 privind aprobarea tarifelor pentru servicii de consultanţă şi pentru activităţile de pregătire şi specializare profesională a personalului operatorilor furnizori/ prestatori de servicii comunitare de utilităţi publice, precum şi a altor persoane interesate; e Ordinul nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor ; e Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena şi sanatate publica privind mediul de viaţă al populaţiei: e Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare; e H.G. nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; e 0.G.31 din 27 august 2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările şi completările ulterioare; e H.G. nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările ulterioare. e Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare; e H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare; e Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; e a serviciilor comunitare de utilități publice; e H.G. nr. 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului, H.G. nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje modificată și completată 2007; e Legea nr. 215/2001 administraţiei publice locale, cu modificările și completările ulterioare: Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare; e O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; e LEGENr. 384 din 24 decembrie 2013 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; e Hotărârea Guvernului 1460/2008 privind Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030; e Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.366/2022 pentru aprobarea Ghidului specific privind regulile şi condiţiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului naţional de redresare şi reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C3/$/1.1.B, pentru subinvestiţia 11.B. „Construirea de insule ecologice digitalizate”, investiţia 11. „ [...]