HCL 49/2023 Cluj-Napoca adoptată

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA HOTĂRÂRE privind modificarea şi completarea Hotărârii nr. 609/2022 (aprobarea depunerii proiectului Renovare energetică Cinematograful Mărăști, str. Aurel Vlaicu, nr. 3A, în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul P.N.R.R./2022/C5/2/B.2.1/1, P.N.R.R./2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 - Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficienţă energetică și rezilienţă în clădiri publice, Operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă [P.N.R.R.]) Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca întrunit în şedinţă ordinară, Examinând proiectul de hotărâre privind modificarea şi completarea Hotărârii nr. 609/2022 (aprobarea depunerii proiectului Renovare energetică Cinematograful Mărăști, str. Aurel Vlaicu, nr. 3A, în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul P.N.R.R./2022/C5/P/B21/1, P.N.R.R./2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 — Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficienţă energetică şi reziliență în clădiri publice, Operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă [P.N.R.R.]) - proiect din iniţiativa primarului; Reţinând Referatul de aprobare nr. 39484/17.01.2023 al primarului municipiului Cluj-Napoca, în calitate de inițiator; Analizând Raportul de specialitate nr. 39593/17.01.2023 al Serviciului Public pentru administrarea obiectivelor culturale, al Direcţiei Juridice şi al Direcţiei Economice, prin care se propune modificarea şi completarea Hotărârii nr. 609/2022 (aprobarea depunerii proiectului Renovare energetică Cinematograful Mărăşti, str. Aurel Vlaicu, nr. 3A, în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul P.N.R.R./2022/C5/2/B.2.1/1, P.N.R.R./2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 — Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică şi reziliență în clădiri publice, Operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă [P.N.R.R.]); Reţinând prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, de instituire a Mecanismului de redresare și rezilienţă şi ale Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, de aprobare a evaluării planului de redresare și rezilienţă al României; Ţinând cont de prevederile Legii nr. 231/2021 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare și reziliență, necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, respectiv a prevederilor O.U.G. nr. 124 din 13 decembrie 2021 privind stabilirea cadrului instituțional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, ale Ordinului Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei nr. 441/2022 pentru aprobarea Ghidului specific privind regulile şi condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului naţional de redresare și reziliență în cadrul apelului de proiecte P.N.R.R./2022/C5/2/B.2.1/1, P.N.R.R./2022/C5/B.2.2/1, componenta 5 — operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice; O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; 38551/17.01.2023; Văzând avizul comisiei de specialitate; nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: conform raportului de audit energetic. Anexă la prezenta hotărâre şi face parte integrantă din aceasta. Art. Il. Celelalte prevederi ale Hotărârii nr. 609/2022 rămân neschimbate. administrarea obiectivelor culturale şi Direcţia Economică. Preşedinte de ședință, Ec!) Dan Ştefan Tarcea Contrasemnează; Jr. Aurpră Roşca Nr. 49 din 18 ianuarie 2023 (Hotărârea a fost adoptată cu 22 voturi) > Biti lili dări A, i Valul renovării, Axa 2 — Schema de granturi pentru eficienţă energetică şi rezilienţă în clădiri publice, Potrivit prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 129 alin. (2) lit. b), coroborat cu alin. (4) lit. d) din Având în vedere solicitările de clarificări din partea evaluatorului proiectului, înregistrate sub nr. Potrivit dispoziţiunilor art. 129, 133 alin. (1), 139 şi 196 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Art. |. (1) Se aprobă modificarea şi completarea Anexei 1 la Hotărârea nr. 609/2022, în sensul indicării în concret a soluţiei conforme operaţiunii şi a precizării indicatorilor apelului de proiecte, (2) Anexa 1 la Hotărârea nr. 609/2022, revizuită în conformitate cu alineatul precedent, este Art. III. Cu îndeplinirea prevederilor hotărârii se încredințează Serviciul Public pentru | general al municipiului, = ANEXA la Hotărârea nr. 49 / 2023 Descriere sumară a investiţiei Renovare energetică Cinematograf Marasti Str. Aurel Vlaicu, nr. 3A, mun. Cluj Napoca, jud. Cluj |. informaţii generale DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII: Renovare energetică Cinematograf Marasti Str. Aurel Vlaicu, nr. 3A, mun. Cluj Napoca, jud. Cluj BENEFICIARUL INVESTIŢIEI Serviciul Public pentru Administrarea Obiectivelor Culturale Str. Moților, nr.3, Mun. Cluj-Napoca, jud. CLUJ ELABORATORUL DOCUMENTAȚIEI SC. Mline s. STUDIO SRL. „str. E. lonesco, nr.67, ap.67, Cluj Napoca, jud. CLUJ arh. Madalina Giurgiu 1|Pagină P===g II. Situaţie existentă Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituționale şi financiare Conform Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE, eficienţa energetica reprezintă o modalitate importanţa prin care pot fi abordate provocările fără precedent cauzate de dependentă crescând fata de importurile de energie şi de cantitate redusa de resurse energetice, precum şi de a depăși criza economica. Organismele publice de la nivel național, regional şi local trebuie sa îndeplinească un rol exemplar în ceea ce priveşte eficiența energetica, deoarece clădirile deținute de organismele publice au o pondere semnificativa din parcul imobiliar şi o vizibilitate ridicată în viața publica. În acest sens, autorităţile europene recomanda stabilirea unei rate anuale a renovărilor, în vederea îmbunătăţirii performantei energetice a clădirilor deţinute şi ocupate de administraţia centrala pe teritoriul statelor membre, obligaţie care vine în completarea Directive 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor, prin care se solicită statelor membre să asigure ca, atunci când clădirile existente sunt supuse unor renovări majore, performanţa energetică a acestora este îmbunătăţită pentru a satisface cerințele minime de performanţă energetică. Nivelul performanței protecției termice a clădirilor corespunde, independent de sistemul constructiv utilizat, specificaţiilor și exigenţelor impuse de standardele privind calculul hidro şi termotehnic în vigoare la momentul proiectării şi execuţiei. Majoritatea clădirilor publice din administrarea Cluj Napoca au fost construite în perioada în care nu se punea problema limitării consumului de energie. În acea perioadă, majoritatea clădirilor din România, inclusiv cele publice, au fost construite fără să existe cerințe termice specifice ale elementelor de construcții care alcătuiesc anvelopa acestora. Caracteristici de performanţă energetică ale fondului de clădiri nerezidenţiale, existent la acest moment în Romania - care include consumul pentru încălzire, iluminat, climatizare, sunt prezentate în tabelul următor ( sursa INCD URBAN - INCERC) ; ia clădirii Caracteristica termică U [W/m2K] Consum de energie finală Categoria clădiri! Vertical Orizontal (kWh/m2/an) Birouri 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 120 - 250 Educaţie, cultură 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 200 - 350 Sănătate 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 200 — 400 Turism 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 150 - 300 Comerţ 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 150 - 300 a Miine. srubIo Şi Ecageai ko certe ag ira 73 Berea cm Performanţa energetică și emisiile de CO2 în funcţie de sectorul imobiliar sunt prezentate în graficele următoare (sursa INCD URBAN - INCERC) Performanta medie de energie [ikWwWh/m2 an] 400 150 100 250 200 150 50 w ineuinte Fducatie Comert Tauri Altele (e binuriţ Indicele mediu de emisii de CO2 [kgCO2/m2 an] 90 RO 70 [in] sa - - 40 20 20 to ii] Locuinta Letucati Comurt furis Altele (abirouri) Reducerea globală a consumului de energie în clădirile publice cu 10% în raport cu situația existentă în 2013, prin îmbunătăţirea performanţei energetice a acestora cu o rată anuală de renovare a fondului de clădiri existente de minim 3% este obligatoriei în Romania pentru clădirile publice administrate de autorităţile guvernamentale ( Legea 121/2014). Având în vedere funcţiile de: | » planificator al direcţiei de dezvoltare a infrastructurii locale; e administrator al serviciilor publice de interes local; e reglementator în sfera socio-economică administrată; » consumator de energie; administrația publică locală, conștientizând faptul că este nevoie să fie factor motivator, mobilizator și model pentru cetățeni, agenţi economici, societatea civilă în arealul administrat, poate să ia măsurile instituţionale necesare care să conducă la reducerea cu 10% a consumului de energiei. Obiectivul de reducere a consumului de energie în clădirile publice - bunuri proprietate publică din administrarea municipiului Cluj-Napoca, prin îmbunătăţirea eficienței energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie, poate fi îndeplinit prin cofinanţare. Astfel, cadrul de finanțare PNRR, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, oferă o reală oportunitate pentru obţinerea cofinanţării necesare, axa fiind investiţii în creşterea eficienței energetice a clădirilor publice deținute și ocupate de autorităţile locale. Programul se adresează unităţilor administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş, == municipiu, judeţ, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale mun. Bucureşti și instituţiilor publice din subordinea / în coordonarea autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale. Acestea pot beneficia de fonduri pentru modernizarea şi creşterea eficienței energetice a clădirilor publice, contribuind în acelaşi timp la îmbunătăţirea calității mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la reducerea consumului anual de energiei primară și promovarea utilizării surselor regenerabile de energie. Finanţarea se acordă în procent de maximum 100% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv de investiţie şi în limita a 440 euro/m2? suprafaţă desfăşurată. Acest program de finanţare sprijină măsuri de eficienţă energetică a clădirilor publice, având ca scop modernizarea energetică, inclusiv izolarea termică, reabilitarea și modernizarea sistemelor de încălzire și a rețelelor şi instalaţiilor de iluminat şi sistemul de management energetic al clădirii (măsuri de eficiență energetică tipice). Obiectivul „Creşterea eficientei energetice” este unul strategic şi face parte din Obiectivul al treilea „20/20/20” în domeniul schimbărilor climatice şi al energiei, cuprins în cadrul Strategiei Europa 2020 - o strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. Începând cu anul 2007, Romania s-a angajat, la fel ca toate statele membre ale Uniunii Europene, să realizeze reducerea consumurilor de energiei la utilizatorii finali, inclusiv la clădiri, cu cel puţin 1.5% în fiecare an, cu efect direct asupra reducerii consumurilor energetice primare şi a protecţiei mediului, prin reducerea gazelor cu efect de seră. Obiectivul de investiţii tratat în prezentul memoriu este parie integrantă a proiectului Reabilitarea energetică a clădirii Cinematografului Marasti”, clădire situată pe strada Aurel Vlaicu, nr. 3A. Analiza situaţiei existente şi identificarea nevoilor specifice ale clădirii Cinematograful Marasti are un regim de înălţime S+P+E. Structura de rezistenţă alcătuită din fundaţii continue din beton armat, elevaţii de beton armat la nivelul subsolului, structură de rezistenţă verticală mixtă cu schelet de rezistenţă, din cadre de beton armat si grinzi de beton, planșee prefabricate din beton armat şi acoperiş de tip terasa. Anvelopa e Clădirea nu este termoizolată, având pereţi exteriori de grosime 30-50 cm; + 'Tâmplăria este din PVC cu geam termoizolant, neetanșă. Finisajele exterioare prezintă urme de deteriorate, se pot observa fisuri la îmbinările elementelor de faţadă; e Învelitoarea este tip terasă. Instalaţiile interioare: » Iluminatul este cu surse clasice, în mare parte tuburi fluorescente și becuri incandescente; 4|Pag GB dona aa 037 272 ci carpa 3 Berarii e Sursa termică este agent de la regia de termoficare produs de centrala termică de cartier, atât pentru încălzire cât şi pentru ACM; e Sistemul interior de distribuţie termic este vechi cu calorifere de tablă, fără reglaj; e Clădirea nu are ventilare mecanică. În ultimii ani, nu s-a intervenit major asupra finisajelor interioare, doar în regim de reparaţii curente, uzura acestora este evidentă, astfel sunt necesare intervenții. Rezistenţele termice ale elementelor de anvelopă sunt mult sub pragurile impuse de normativele în vigoare, iar pentru atingerea standardului nZEB acestea trebuie mărite de 6- 12 ori faţă de valorile actuale pentru elementele opace. lil. Pachet de măsuri — soluţia conformă a operaţiunii 1) Reabilitare termică a elementelor de anvelopă ale clădirii: - izolarea termică a fațadei - parte vitrată, prin: e înlocuirea tamplariei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în cladire, cu tamplarie termoizolanta cu performanta ridicata coeficient de transfer maxim U = 1W/m?K, rame din aluminiu, cu bariera termica si pachet de sticla cu gaz inert, bagheta calda e înlocuirea tâmplăriei interioare (uși de acces și ferestre) către spaţiile neîncălzite sau insuficient încălzite - izolarea termică a fațadei - parte opacă (inclusiv termo-hidroizolarea terasei): e termoizolarea planseului peste ultimul nivel cu sisteme termoizolante din polistiren de grosime 25 cm si conductivitate termica maxima de 0,04 W/m - izolarea termică a planşeului peste subsol neîncălzit, a pereţilor subsolului încalzit - izolarea termică a pereţilor care formează anvelopa clădirii cu polistiren de 15 cm ce delimiteaza spaţiul încălzit de alte spaţii comune neîncălzite 2) Reabilitare termică a sistemului de încălzire /a sistemului de furnizare a apei calde de consum e repararea/refacerea instalaţiei de distribuţie a agentului termic între punctul de racord şi planşeul peste subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a acesteia, în scopul reducerii pierderilor termice şi de agent termic/apă caldă, precum şi montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare şi a robinetelor de presiune diferenţială la baza coloanelor de încălzire în scopul creşterii eficienţei sistemului de încălzire prin autoreglarea termohidraulică a reţelei; 5|Pagină ine . STUDIO 297 272 ev oegearspra 3 Egee a * Inlocuirea instalatiei de producere si distributie a apei calde de consum, si modernizarea terminalelor din grupurile sanitare cu obiecte si instalatii sanitare cu consum redus de apa si implicit de energie 3) Instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior - Se vor monta solutii locale de ventilare mecanica în spatiile ocupate, echipamente care vor asigura recuperarea de caldura din aerul refulat, minim 70% eficienta - Montarea de pompe de caldura aer-apa pentru asigurarea climatizarii în perioada calda a anului 4) Reabilitare/ modernizare a instalaţiilor de iluminat în clădiri - Modernizarea instalatiei de iluminat. Se vor înlocui in întregime circuitele de iluminat existente deteriorate sau subdimensionate (cabluri de alimentare, doze de legatura, tabloterie, elemente de comanda etc. - Se vor înlocui corpurile de iluminat clasice fluorescent si incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienta energetica ridicata si durata mare de viata, inclusiv tehnologie LED - Se va prevedea instalarea de corpuri de iluminat cu senzori de miscare si prezenta, acolo unde acestea se impun pentru economie de energie. 5) Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri, respectiv modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor, inclusiv în vederea pregătirii clădirilor pentru soluții inteligente - Se va monta un sistem de control si monitorizare de tip BEMS (Building Energy management System) cu control asupra circuitelor de iluminat, a echipamentelor HVAC (surse termice si climatizare si a echipamentelor de ventilare) cu montarea unor echipamente inteligente de contorizare, pentru urmarirea si înregistrarea consumurilor energetice la nivelul sistemelor tehnice ale cladirii 6) Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald - Se vor monta sisteme de umbrire exterioare pentru tamplaria de pe laturile sudice si vestice ale cladirii din jaluzele cu lamele metalice orizontale de latime10-20 cm montarea unor elemente de tamplarie negra 3 Egnatia 7) Sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie Se vor monta Panouri Fotovoltaice pentru producerea de energie electrica în regim de autoproducator, autoconsum precum si instalatii cu captatoare solare termice pentru producerea de apa calda menajera cu montarea de boiler bivalent 8) Echiparea clădirilor cu staţii de încărcare pentru mașini electrice, conform prevederilor Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată - Se va monta o statie de încarcare pentru vehicule electrice, cu doua terminale de putere 22 kW fiecare 9) Alte tipuri de lucrări - refacerea finisajelor interioare - renovarea grupurilor sanitare - înlocuirea instalatiilor sanitare - repararea elementelor de constructie ale fatadei care prezinta potential pericol de desprindere si afecteaza functionalitatea cladirii - demontarea instalatiilor si a echipamentelor montate aparent pe fatadele si terasa cladirii, precum si remontarea acestora dupa efectuarea lucrarilor de interventie - introducerea sistemului de iluminat de siguranta - masuri PSI, hidranti interiori - modernizarea instalatiei electrice, se vor înlocui circuitele electrice deteriorate sau subdimensionate si se vor monta tablouri noi de distributie cu circuite dedicate pentru iluminat, etc. | - introducerea sistemului de iluminat scenotehnic, iluminat arhitectural și iluminat exterior - refacerea aleilor, scărilor exterioare, trotuarelor și a spaţiilor verzi, in scopul eliminarii infiltratiilor la infrastructura - introducerea sistemului audiotehnic și îmbunătăţirea sistemului de proiectii cinematografice - refacerea subsolului și amenajarea pentru spaţii de depozitare și arhivare - amenajare incaperi backstage pentru artisti - realizarea unui sistemului de colectare a apelor meteorice pentru irigarea spaţiului verd 10) Rezultate preconizate Prin implementarea proiectului se preconizeaza: - reducerea consumului anual specific de energie finală pentru încălzire de cel puţin 50% [...]