HCL 109/2022 Cluj-Napoca adoptată

„= DOGG CRT OPTION =] DL i ii oi iii iii CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA HOTĂRÂRE privind aprobarea depunerii proiectului Renovare energetică Liceul Onisifor Ghibu — Clădirea C2, Str. Alexandru Vlahuţă nr. 12-14, în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 — Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficienţă energetică şi rezilienţă în clădiri publice, Operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (P.N.R.R.) Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca întrunit în şedinţă extraordinară convocată de îndată, Examinând proiectul de hotărâre privind aprobarea depunerii proiectului Renovare energetică Liceul Onisifor Ghibu — Clădirea C2, Str. Alexandru Vlahuţă nr. 12-14, în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta CS — Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică şi reziliență în clădiri publice, Operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (P.N.R.R.) - proiect din inițiativa primarului; Reţinând Referatul de aprobare nr. 410583/1/28.03.2022 al primarului municipiului Cluj- Napoca, în calitate de iniţiator; Analizând Raportul de specialitate nr. 410772/444/28.03.2022 al Direcţiei Generale Comunicare, dezvoltare locală și management proiecte - Serviciul Strategie și dezvoltare locală, management proiecte, al Direcţiei Tehnice, al Direcţiei Juridice şi al Direcţiei Economice, prin care se propune aprobarea depunerii proiectului Renovare energetică Liceul Onisifor Ghibu — Clădirea C2, Str. Alexandru Vlahuţă nr. 12-14, în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 — Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficienţă energetică şi reziliență în clădiri publice, Operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (P.N.R.R.); Reţinând prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi reziliență şi ale Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi reziliență al României; Ținând cont de prevederile Legii nr. 231/2021 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare și reziliență, necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență, respectiv ale O.U.G. nr. 124 din 13 decembrie 2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență, ale Ordinului nr. 441/2022 al Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru aprobarea Ghidului specific privind regulile şi condiţiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului naţional de i redresare și reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/B.2.2/1, componenta 5 — Valul renovării, axa 2 — Schema de granturi pentru eficiență energetică şi reziliență în clădiri publice, operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice; Potrivit prevederilor art. 44 alin. 1 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, precum și ale art. 129 alin. 2 lit. b), coroborat cu alin. 4 lit. d), din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; Văzând avizul comisiei de specialitate; Potrivit dispoziţiunilor art. 129, 134 alin. 4, 139 şi 196 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă depunerea proiectului Renovare energetică Liceul Onisifor Ghibu — Clădirea C2, Str. Alexandru Vlahuţă nr. 12-14, în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 — Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică şi reziliență în clădiri publice, Operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (P.N.R.R.), conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Se aprobă valoarea maximă eligibilă a proiectului Renovare energetică Liceul Onisifor Ghibu — Clădirea C2, Str. Alexandru Vlahuţă nr. 12-14, în cuantum de 1.059.000 euro (fără T.V.A.), reprezentând 5.213.139,30 lei fără T.V.A., la cursul Info euro aferent lunii mai 2021, conform P.N.R.R., Componenta 5 — Valul Renovării, Anexa III - Metodologie costuri: 1 euro=4,9227 lei. Art. 3. Municipiul Cluj-Napoca se angajează să finanţeze toate sumele, reprezentând cheltuieli care ar putea fi declarate neeligibile, rezultate din documentaţiile tehnico-economice/contractele de lucrări, ce pot apărea pe durata implementării proiectului Renovare energetică Liceul Onisifor Ghibu — Clădirea C2, Str. Alexandru Vlahuţă nr. 12-14, în condiţiile obţinerii finanţării proiectului. Art. 4. Cu îndeplinirea prevederilor hotărârii se încredinţează Serviciul Strategie şi dezvoltare locală, management proiecte, Direcţia Tehnică şi Direcţia Economică. Ne. 109 din 30 martie 2022 (Hotărârea a fost adoptată cu 25 voturi) Ni iii iii niz in, „ce E CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI Anexă la Hotărârea nr. 109 /2022 CLUJ-NAPOCA Descriere sumară a investiţiei: Renovarea energetică a clădirii Liceului Onisifor Ghibu, strada Alexandru Vlahuţă, nr. 12-14 I, Informaţii generale privind obiectivul de investiţii Denumirea obiectivului de investiţii Reabilitarea energetică a clădirii Liceului Onisifor Ghibu, strada Alexandru Vlahuţă, nr. 12 Ordonator principal de credite/investitor Municipiul Cluj Napoca Ordonator de credite (secundar/terţiar) Consiliul Local Cluj Napoca Beneficiarul investiţiei Municipiul Cluj Napoca Elaborator audit energetic SC. SERVELECT SRL, Cluj-Napoca II. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale şi financiare Conform Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE, eficiența energetica reprezintă o modalitate importanţa prin care pot fi abordate provocările fără precedent cauzate de dependenţa crescută ja (A RP rile de E energie şi de cantitatea redusă din resurse energetice, precum și de a depăș Organismele publice de la nivel naţional, regional şi local trebuie 4 exemplar în ceea ce priveşte eficiența energetică, deoarece clădirile ți publice au o pondere semnificativă din parcul imobiliar şi o vizibilitate kidie | ş În acest sens, autoritățile europene recomandă stabilirea unei rate anuale a renovărilor, în vederea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor deţinute şi ocupate de administraţia centrală pe teritoriul statelor membre, obligaţie care vine în completarea Directive 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor, prin care se solicită statelor membre să asigure că, atunci când clădirile existente sunt supuse unor renovări majore, performanța energetică a acestora este îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele minime de performanţă energetică. Nivelul performanţei protecţiei termice a clădirilor corespunde, independent de sistemul constructiv utilizat, specificaţiilor şi exigențelor impuse de standardele privind calculul hidro și termotehnic în vigoare la momentul proiectării şi execuţiei. Majoritatea clădirilor publice din administrarea Cluj Napoca au fost construite în perioada în care nu se punea problema limitării consumului de energie. În acea perioadă, majoritatea clădirilor din România, inclusiv cele publice, au fost construite fără să existe cerințe termice specifice ale elementelor de construcție care alcătuiesc anvelopa acestora. Caracteristici de performanţă energetică ale fondului de clădiri nerezidenţiale existent la acest moment în Romania - care include consumul pentru încălzire, iluminat, climatizare, sunt prezentate în tabelul următor (sursa INCD URBAN - INCERC ); ia clădirii Caracteristica termică U [W/m2K] | Consum de energie finală Gatagpria cării Vertical Orizontal (kWh/m2/an) Birouri 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 120 - 250 Educaţie, cultură 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 200 - 350 Sănătate 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 200 — 400 | Turism 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 150 - 300 Comerţ 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 150 - 300 Performanţa energetica şi emisiile de CO2 în funcţie de sectorul imobiliar sunt prezentate în graficele următoare ( sursa INCD URBAN - INCERC) PO Performanta medie de energie [kWh/m2 an) 400 250 300 250 200 150 100 o Laculnte Educatie Comert Turin Altele (birouri) Indicele mediu de emisii de CO2 [kgCO2/m2 anj so : 30 > ii 70 : 60 50 = 40 30 20: Ea 10 isi Locuinte Educatie Comert Turism Altele (sbirauri) Reducerea globală a consumului de energie în clădirile publice cu 10% în raport cu situaţia existentă în 2013, prin îmbunătăţirea performanței energetice a acestora cu o rată anuală de renovare a fondului de clădiri existente de minim 3% este obligatorie în Romania pentru clădirile publice administrate de autoritățile guvernamentale ( Legea 121/2014). Având în vedere funcţiile de: e planificator al direcţiei de dezvoltare a infrastructurii locale; e administrator al serviciilor publice de interes local; e reglementator în sfera socio-economica administrata; e consumator de energie, administraţia publica locala, conștientizând faptul ca este nevoie să fie factor motivator, mobilizator şi model pentru cetățeni, agenţi economici, societatea civila în arealul administrat, poate sa ia măsurile instituționale necesare care sa conducă la reducerea cu 10% a consumului de energiei. Obiectivul de reducere a consumului de energie în clădirile publice - bunuri proprietate publica din administrarea municipiului Cluj-Napoca, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie, poate fi îndeplinit prin cofinanţare. Astfel, cadrul de finanțare PNRR, Programul National de Redresare şi Rezilienţă, oferă o reală oportunitate pentru obţinerea cofinanţării necesare, axa fiind investiţii în creşterea eficientei energetice a clădirilor publice deţinute şi ocupate de autoritățile locale. Programul se adresează unităţilor administrativ-teritoriale organizate la nivel de comuna, oraş, municipiu, județ, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale mun. Bucureşti și instituţiilor publice din subordinea / în coordonarea autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale. Acestea pot beneficia de fonduri pentru modernizarea şi creşterea eficientei energetice a clădirilor publice, contribuind în acelaşi timp la îmbunătăţirea calității mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum şi la reducerea consumului anual de energiei primara şi promovarea utilizării surselor regenerabile de energiei. Finanțarea se acorda în procent de maximum 100% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv de investiţie şi în limita a 440 euro/m? suprafaţă desfășurată. Acest program de finanțare sprijină măsuri de eficiența energetica a clădirilor publice, având ca scop modernizarea energetica, inclusiv izolarea termica, reabilitarea și modernizarea sistemelor de încălzire şi a reţelelor și instalaţiilor de iluminat și sistemul de management energetic al clădirii (măsuri de eficiența energetica tipice). Obiectivul „Creşterea eficientei energetice” este unul strategic şi face parte din Obiectivul al treilea „20/20/20” în domeniul schimbărilor climatice şi al energiei, cuprins în cadrul Strategiei Europa 2020 - o strategie europeana pentru o creştere inteligenta, ecologica şi favorabila incluziunii. Începând cu anul 2007, Romania s-a angajat, la fel ca toate statele membre ale Uniunii Europene, sa realizeze reducerea consumurilor de energiei la utilizatorii finali, inclusiv la clădiri, cu cel puţin 1.5% în fiecare an, cu efect direct asupra reducerii consumurilor energetice primare şi a protecţiei mediului, prin reducerea gazelor cu efect de sera. Obiectivul de investiţii tratat în prezentul memoriu este parte integrantă a proiectului Reabilitarea energetică a clădirii Liceului Onisifor Ghibu, clădire situată pe str. Alexandru Vlahuţă, 12-14, Cluj Napoca. —_——— —— acad tit Analiza situaţiei existente şi identificarea nevoilor specifice ale clădirii Clădirea principală are o formă neregulată, cu regimul de înălțime: P + 2E. Anvelopa Clădirea este termoizolată, cu pereţi exteriori de grosime 30 cm din cărămidă + termosistem. Structura de rezistență şi planşeele sunt din beton armat. Acoperişul este de tip terasă necirculabilă. Tâmplăria este din PVC cu geam termoizolant, neetanșă. Local finisajele exterioare sunt deteriorate. Instalaţiile interioare: Iluminatul este cu surse clasice, in mare parte tuburi fluorescente. Sursa termica este agent secundar de la regia de termoficare, atât pentru încălzire cât şi pentru ACM. Sistemul interior de distribuţie termic este vechi cu calorifere de fontă, fără reglaj Clădirea nu are ventilare mecanică şi nici climatizare. În ultimii ani nu s-a intervenit major asupra finisajelor interioare, doar în regim de reparaţii curente, uzura acestora este evidentă, este necesară înlocuirea lor.. Rezistenţele termice ale elementelor de anvelopa sunt mult sub pragurile impuse de normativele in vigoare iar pentru atingerea standardului nZEB acestea trebuie mărite de 6-12 ori față de valorile actuale pentru elementele opace. III. Pachet de măsuri (pentru toate clădirile) ŞI NA 1) Reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii: - izolarea termică a fațadei - parte vitrată, prin: e înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în clădire, cu tâmplărie termoizolantă cu performanţă ridicată coeficient de transfer maxim U = 1W/m?K, rame din aluminiu, cu bariera termica și pachet de sticlă cu gaz inert, baghetă caldă. e înlocuirea tâmplăriei interioare (uşi de acces și ferestre) către spaţiile neîncălzite sau insuficient încălzite. - izolarea termică a fațadei - parte opacă; e termoizolarea planşeului peste ultimul nivel cu termosistem din polistiren extrudat de grosime 35 cm si conductivitate termica maximă de 0,04 W/m; e izolarea termică la exterior a pereţilor care formează anvelopa clădirii cu vata minerala de grosime 20 cm. Se va monta fațadă ventilată metalică, alucobond. 2) Reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum e Refacerea punctului termic interior, distribuţia cu plecările in coloane; o Refacerea sistemului de racord termic la sistemul centralizat, ceea ce tine de Beneficiar; e Înlocuirea instalaţiei interioare actuale de distribuţie a agentului termic ţevi, conducte s.a.; e Înlocuirea corpurilor de statice actuale cu ventiloconvectoare și montarea de sisteme de echilibrare a reţelei, e Înlocuirea instalaţiei de distribuţie a apei calde de consum, si modernizarea terminalelor din grupurile sanitare cu obiecte şi instalaţii sanitare cu consum redus de apă şi implicit de energie; 3) Instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior - Se vor monta soluţii locale de ventilare mecanică în spaţiile ocupate, echipamente care vor asigura recuperarea de căldură din aerul refulat, randament minim de 80% . - Montarea de pompe de căldură aer-apa pentru asigurarea climatizării în sălile de clasă, în perioada caldă a anului; 4) Reabilitare/ modernizare a instalaţiilor de iluminat în clădiri - Modernizarea instalaţiei de iluminat. Se vor înlocui in întregime circuitele de iluminat existente deteriorate sau subdimensionate (cabluri de alimentare, doze de legătura, tabloterie, elemente de comanda etc:; - Se vor înlocui corpurile de iluminat clasice fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă, inclusiv tehnologie LED; - instalarea de corpuri de iluminat cu senzori de mișcare /prezenţă, acolo unde acestea se impun pentru economie de energie. 5) Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri, respectiv modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor, inclusiv în vederea pregătirii clădirilor pentru soluţii inteligente - Se va monta un sistem de control si monitorizare de tip BEMS (Building Energy management System) cu control asupra circuitelor de iluminat, a echipamentelor HVAC (surse termice si climatizare şi a echipamentelor de ventilare) cu montarea unor echipamente inteligente de contorizare, pentru urmărirea și înregistrare consumurilor energetice la nivelul sistemelor tehnice ale clădirii; 6) Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald - Se vor monta sisteme de umbrire exterioare pentru tâmplăria de pe laturile sudice si vestice ale clădirii din jaluzele cu lamele metalice orizontale de latime10-20 cm montarea unor elemente de tâmplărie. 7) Sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie - Se vor monta Panouri Fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în regim de autoproducator, autoconsum. 8) Echiparea clădirilor cu staţii de încărcare pentru maşini electrice, conform prevederilor Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată - Se va monta o staţie de încărcare pentru vehicule electrice, cu două terminale de putere 22 kW. | 9) Alte tipuri de lucrări refacerea finisajelor interioare; renovarea grupurilor sanitare; înlocuirea instalațiilor sanitare; repararea elementelor de construcție ale fațadei care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcționalitatea clădirii; repararea sistemului de colectare şi evacuare a apelor meteorice; e demontarea instalaţiilor și a echipamentelor montate aparent pe fațadele /terasa clădirii, precum și remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie. e Introducerea sistemului de iluminat de siguranţă; e măsuri PSI, hidranți interiori; e modernizarea instalaţiei electrice, se vor înlocui circuitele electrice deteriorate sau subdimensionate şi se vor monta tablouri noi de distribuţie cu circuite dedicate pe iluminat etc.; e curţi interioare, refacerea aleilor, a trotuarelor și a spaţiilor verzi. IV. Indicatori Intervenţiile propuse pentru clădire conduc la o reducere a consumului anual specific de energie finală pentru încălzire de cel puţin 50% faţă de consumul anual specific de energie pentru încălzire înainte de renovarea fiecărei clădiri (cu excepţia clădirilor clasate sau în curs de clasare ca monumente și a clădirilor cu valoare arhitecturală deosebită stabilite prin documentaţiile de urbanism, clădirilor din zone construite protejate aprobate conform legii) Intervenţiile propuse pentru clădire conduc la o reducere a consumului de energie primară și a emisiilor de CO2, situată în intervalul 30% - 60% în compaăraţie cu starea de pre-renovare. V. Buget tota [...]