HCL 53/2025 București Sectorul 5 adoptată

MUNICIPIUL BUCUREŞTI CONSILIUL LOCAL SECTOR 5 Strada Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, Sector 5, Bucureşti Cod fiscal: 4433953 Tel.: 021.314.46.80 021.314.43.18 www.sector5.ro Fax: 021.314.49.90 021.311.04.65 E-mail: primarie(2sector5.ro HOTĂRÂRE privind aprobarea „Strategiei culturale a Sectorului 5 pentru perioada 2024-2028” Având în vedere: -Referatul de aprobare al dlui Consilier Local — Viceprimar Nicolaidis Mircea Horaţiu înregistrat cu nr. 124694/23.01.2025; -Raportul de specialitate al Direcţiei Generale Guvernanță Corporativă Și Relaţii Interinstituţionale, Direcţia Cultură, Culte și Guvernanță, Compartimentul Sport, Cultură şi Evenimente înregistrat cu nr. DGAP 26/23.01.2025; -Avizul Comisiei pentru buget, finanţe, taxe locale, fonduri europene și alte activități economice; -Avizul Comisiei pentru cultură, culte, societate civilă și minorități naţionale; -Anunţul nr.5/28.01.2025 și Procesul verbal de afișare nr.06/28.01.2025, întocmite conform prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată și ale Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. -Hotărârea Consiliului Local Sector 5 nr. 98/30.08.2024 privind aprobarea Organigramei, a Statului de funcţii şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare ale aparatului de specialitate al Primarului Sectorului 5, prin reorganizare În conformitate cu prevederile: -art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - art.139, alin (1), art. 140 alin.(1), art 166 alin. (2) lit. 1) și lit. m), art.196, alin (1) lit a) şi art 243, alin (1) lit a) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ cu modificările şi completările ulterioare; CONSILIUL LOCAL SECTOR 5 HOTĂRĂȘTE: Art. 1 Se aprobă „Strategia Culturală a Sectorului 5 pentru perioada 2024-2028”, conform Anexei, parte integrantă a prezentei hotărâri. Art. 2 Orice altă prevedere contrară se abrogă la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Art. 3 Primarul Sectorului 5 al Municipiului București, prin aparatul de specialitate, Compartimentul Sport, Cultură şi Evenimente din cadrul Direcţiei Generale Guvernanţă Corportivă și Relaţii Interinstituţionale, precum şi Serviciul Evidenţă Acte Administ or duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. Vai i E DE $ P ce ii Contrasemnează pentru legalitate, Secretar General al Sectorului 5, Florin MANUC Nr._53_/31.03.2025 Anexă la H.C.L. Sector 5 nr. â3 /31.03.2025 STRATEGIA CULTURALĂ A SECTORULUI 5 PENTRU PERIOADA 2024-2028- 58 FILE DE ŞEDINŢĂ, INEANU Strategia Culturală a Sectorului 5 2024 - 2028 1/ Preambul O definiţie a conceptului de “cultură” cu care să putem opera: Cultura - reprezintă o formă de potenţare a creativităţii, cultivând diversitatea formelor de expresie și a valorilor identitare, - pune în circulaţie idei, bunuri cu valoare simbolică şi materială, - promovează norme de comportament și structurează aspirații individuale și societale, - contribuie, în mod egal, la educarea tuturor categoriilor de cetăţeni. Viziunea este modelată conceptual de o abordare liberală privind rolul consumului cultural. Conform acesteia, consumul cultural în spaţiul public exercită un rol transformator și emancipator asupra cetăţenilor, oferind posibilitatea de a acumula diferite forme de capital, fie cultural - așa cum a fost el definit de către Pierre Bourdieu, drept bagaj educaţional și informaţional care oferă un avantaj în atingerea unui statut mai înalt în societate, intelectual - incluzând creativitatea și capacitatea de inovaţie, ori relaţional - însumând imaginea construită şi relaţiile sociale clădite în timp. Pornind deci de la această viziune, este important să identificăm și abordăm nevoile culturale ale comunităţii generând astfel proiecte, manifestări și activităţi culturale locale care să contribuie la facilitarea exprimării artistice în rândul membrilor comunităţii, la susţinerea dezvoltării gândirii critice şi a spiritului lor estetic, la hrănirea curiozităţii intelectuale şi a interesului de a cunoaște și înțelege. Primăria Sectorului 5 va urmări să devină un catalizator cultural comunitar — susținând atât dezvoltarea individuală, cât și formarea şi consolidarea unei identități culturale locale. În acest sens, principiile directoare or fi următoarele: Protejarea patrimoniului cultural (material și intangibil) al comunităţii reprezentate, susţinând în același timp reconstrucția identitară, conștientizarea și perpetuarea valorilor sociale și culturale. În baza acestui principiu se va avea în vedere atât protejarea și punerea în valoare a elementelor de moștenire culturală, sprijinirea expresiilor artistice noi, a creaţiei contemporane, cât și susţinerea și promovarea identităţii sociale; Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunităţii în vederea susţinerii toleranţei culturale, a dialogului și a solidarităţii și cultivării spiritului civic; Protejarea și susţinerea libertăţii de creaţie, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/ poziționări faţă de anumite lucruri/ fapte/ acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituţiei României și a normelor internaţionale, pentru perfecţionarea și formarea tinerilor în domeniile artistice şi asigurarea performanţei în creativitate, cultură și educaţie, dar și pentru validarea expresivităţii artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă; Susținerea accesului liber şi a oportunităţilor egale la cultură, oferind condiţiile necesare însușiri valorilor, exprimării artistice libere și participării la manifestări şi programe culturale, de dezvoltare, creative şi educaţionale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viaţa culturală. Principii orizontale Implementarea strategiei se va realiza ţinând cont de o serie de principii orizontale. Acestea vor fi reflectate atât în structurarea generală a planurilor de acţiune anuale şi a structurării bugetului, cât și în proiectarea măsurilor și/sau proiectelor realizate în contextul strategiei. Incluziunea: strategia încurajează asigurarea incluziunii în cadrul activităților realizate sub egida strategiei, inclusiv prin asigurarea accesibilităţii pentru persoane cu dizabilităţi şi servicii complementare pentru locuitorii aparținând grupurilor vulnerabile sau necesare pentru accesul acestora la activităţi. Sprijinirea artiştilor locali: strategia va lua în calcul asigurarea accesului la finanţări adecvate și resurse necesare pentru dezvoltarea proiectelor lor. Vor fi create ateliere şi spaţii de producţie accesibile, precum şi galerii pentru expoziţii, facilitând astfel activitatea artistică. Programele de formare profesională și mentorat vor ajuta artiştii să-și dezvolte competențele artistice şi antreprenoriale. Platformele de colaborare şi evenimentele de networking vor încuraja schimbul de idei și colaborările între artiști. Participarea comunităţii: strategia va porni de la situația curentă: existenţa parcurilor şi a pieţelor care pot fi folosite ca infrastructură culturală; necesitatea programelor culturale incluzive ce vor asigura accesul tuturor locuitorilor, indiferent de vârstă sau statut social, la activităţi culturale variate. Sunt necesare consultările publice şi proiectele de artă participativă ce vor încuraja locuitorii să contribuie activ la viaţa culturală a comunității. Dezvoltarea durabilă: strategia încurajează realizarea tuturor măsurilor având în vedere impactul asupra mediului, inclusiv prin folosirea de materiale reciclabile, reciclare, includerea de exerciţii de reflecţie referitoare la mediu, informarea și conştientizarea referitoare la provocările legate de poluare și de criza climatică. Autenticitatea: autenticitatea presupune orientarea reală a măsurilor pe producerea unui impact relevant ţinând cont de contextul, interesul și nevoile reale ale locuitorilor. Impactul şi relevanța pe termen lung: măsurile implementate vor avea în vedere transformările actuale ale societăţii și cele care pot fi preconizate şi vor fi construite astfel încât să îmbunătăţească accesul publicului larg la cultură. 2/ Context general 2.1. Istoric Sectorul 5 reuneşte o populaţie totală de aproximativ 299.056 de locuitori, rezidenţi în 6 cartiere: Cotroceni, 13 Septembrie, Rahova, Sălaj, Ferentari și Ghencea. Fiecare dintre acestea se distinge însă prin nevoi, probleme şi resurse diferite precum şi prin atitudini şi percepții conflictuale ale comunităţilor cu privire la spaţiile urbane publice corespondente cartierelor, la ethosul acestora, istoriile colective şi reperele identitare asociate cu spaţiul fizic. Parcul Davila Monumentul Eroilor Pompieri Moscheea Carol - Hunchiar Piaţa Francofoniei 2.1.1. Cartierul Cotroceni Precedat administrativ de un sat împărtăşind acelaşi nume şi atestat documentar din perioada domniei lui Mihai Viteazul într-un hrisov domnesc din 1614, istoria cartierului bucureştean se cristalizează odată cu refugierea Logofătului Şerban Cantacuzino în anul 1678 în Pădurea Cotrocenilor, aflată în apropierea satului. În semn de apreciere pentru localnici şi pentru locul care îi tăinuise prezenţa, logofătul - în proprietatea căruia intră şi satul în anul 1679 (parte oferită de către domnitorul Gheorghe Ghica şi parte dobândită prin cumpărări succesive) - ridică între anii 1680 şi 1682, în locul vechiului schit din lemn, o nouă mănăstire, case ecumeneşti şi chilii precum şi un palat domnesc. De-a lungul istoriei complexul Cotroceni devine amplasamentul unora dintre cele mai importante evenimente istorice ale României moderne, precum hotărârea părăsirii statutului de ţară neutră în anul 1916 şi alăturarea la grupului Antantei (Franţa, Rusia, Marea Britanie) şi semnarea în 1918 a tratatului de pace (Pacea de la Bucureşti) cu Imperiul German şi Austro-Ungaria. Devenind pe rând casă domnească, reşedinţa regalității, respectiv a administraţiei prezidenţiale după anul 1991, complexul Cotroceni a condus şi la dezvoltarea în timp şi la extinderea cartierului, acesta atrăgând şi reunind de-a lungul timpului rezidenţi care au avut un impact major în ştiinţa şi arta românească precum medicul şi farmacistul Carol Davila, sculptorul Oscar Han, criticul şi istoricul literar Eugen Lovinescu, biologul şi speologul Emil Racoviţă, ori poetul şi prozatorul lon Minulescu. Pe lângă ansamblul Cotroceni însă, cartierul mai gazduieşte şi alte repere importante precum Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila (pe proprietatea medicului Carol Davila dezvoltându-se de altfel mare parte a cartierului), Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” şi o serie de parcuri - Eroilor, Municipal, Romniceanu, Parcul cu Platani din cadrul Arenelor, Ana Davila şi Elefterie - care acoperă circa jumătate din suprafaţa sa, plasându-l în rândul celor mai verzi cartiere din capitală. Cele 4 muzee (Muzeul Naţional Cotroceni, Casa Memorială Liviu Rebreanu, Casa Memorială lon Minulescu și Muzeul Memorial Dimitrie și Aurelia Ghiaţă), cinematograful Glendale (unul din puţinele cinematografe de cartier ale Bucureștiului), numeroasele ceainării, restaurante și galerii de artă facilitează împreună cu restul spaţiilor publice derularea de numeroase activităţi sociale şi nutrirea sentimentului de comunitate. Arhitectura sa deosebită care definește această parte a Bucureștiului drept cea mai-condensată expresie a stilului neo-românesc și importanţa istorică a acestui cartier ce a găzduit numeroase evenimente istorice, culturale și sociale care au definit traiectoria de dezvoltare a unei întregi naţiuni pot fi definite drept cei mai importanţi factori mobilizatori care au reunit rezidenții cartierului într- o comunitate bine închegată. Însă acești factori reprezintă doar unul din imboldurile care au susţinut procesul de definire a unei identități comune. Începând cu anul 2015, expresia mobilizării acestei comunităţi s-a cristalizat prin formarea grupului de iniţiativă InCotroceni - Oameni, Idei, Povești, format din cetățeni interesaţi în a creşte calitatea vieții rezidenţilor din cartier, în a susţine şi promova comunitatea prin activități de advocacy și evenimente culturale și în a consolida rolul societăţii civile în deciziile de politici publice locale ale autorităţilor. În acest sens, grupul de iniţiativă a organizat cu regularitate Ziua Cartierului Cotroceni, eveniment menit să reitereze valorile comune împărtășite de membrii comunităţii, să sărbătorească istoria, reperele culturale și expresiile artistice ale zonei, precum și să exploreze definirea liniilor de dezvoltare ale cartierului. Mai mult, grupul a avut un rol important în susținerea respectării arhitecturii cartierului la momente cheie (solicitând prin petiţii acest lucru în timpul derulării lucrărilor de modernizare a reţelei de distribuţie de electricitate) și în derularea de intervenţii pentru îmbunătăţirea situaţiei spaţiilor verzi (prin realizarea unei cartografieri a spaţiilor ce necesită a fi recondiţionate, plantarea de copaci tineri în alveolele de pe aliniamentul stradal şi solicitarea către autorităţile publice pentru îmbunătăţirea a peste 200 de spaţii verzi). Cu sprijinul acestora de altfel a fost realizată sondarea rezidenţilor cartierului Cotroceni pentru studiul asupra nevoilor culturale ale comunităţii. Acest demers a conturat în primul rând portretul socio-cultural al unei părţi reprezentative din rezidenții cartierului, activităţile de petrecere a timpului liber cel mai des menţionate în rândul acestora fiind lectura, participarea la concerte, piese de teatru, filme, activităţile sportive precum tenisul de masă, plimbările cu bicicleta, yoga, alergarea și badminton, fotografia și vizitarea muzeelor din zonă. Totodată, studiul a facilitat și identificarea nevoilor rezidenților cu privire la infrastructura culturală, precum și tipul de activităţi recreative pe care aceștia doresc să le poată efectua. În acest sens, în privința accesului la infrastructura locală, rezidenții zonei au plasat un accent deosebit asupra imposibilității utilizării arenelor BNR în vederea practicării de activităţi sportive, au menționat necesitatea reamenajării parcurilor Elefterie, Romniceanu, Ana Davila și Eroilor şi nevoia creșterii numărului de biblioteci de cartier. Între cele mai des menţionate activități de petrecere a timpului liber s-au numărat concertele de muzică (Clasică și jazz fiind în topul preferințelor), evenimente de pictură, festivaluri de teatru și proiecţii de film în aer liber, organizarea de tururi ghidate, de diferite cursuri pentru copii și tineri și de activităţi de voluntariat în beneficiul comunităţii. Activităţile sportive au fost de asemenea semnalate ca fiind importante, organizarea de maratoane, curse de ciclism, campionate de minifotbal și de competiţii de tenis fiind sugerate în mod recurent. 2.1.2. Cartierele 13 Septembrie şi Ghencea În partea de sud a sectorului 5 se întinde cartierul 13 Septembrie delimitat la est de B-dul Libertăţii, la vest de Drumul Sării, la nord de Palatul Parlamentului și Piaţa Răzoare, iar la sud de Piaţa Chirigiu. Numele cartierului este dat de cea mai importantă arteră a sa, Calea 13 Septembrie şi amintește de bătălia din Dealul Spirii (locul unde este azi amplasat Palatul Parlamentului), din 13 septembrie 1848, când pompierii români, conduși de căpitanul Pavel Zăgănescu, au reușit să respingă atacul trupelor otomane ale lui Kerim Pașa, venite să înăbușe Revoluţia de la 1848. Reperele cele mai cunoscute din această zonă includ Palatul Parlamentului, Spitalul „Th. Burghele” (cunoscut și drept Spitalul Panduri), clădirea hotelului JW Marriott și monumentul Eroilor Pompieri - statuie executată de către sculptorul Wladimir Hegel și inaugurată în 1901 în cinstea eroilor pompieri care au luptat împotriva trupelor otomane. Monumentul a fost inițial amplasat pe Dealul Spirii urmând a fi dezafectat în 1984 în timpul construcţiei Palatului Parlamentului. La 13 septembrie 1990 acesta a fost mutat la o adresă nouă - în faţa Hotelului JW Marriott fiind înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București, sub numele de Monumentul pompierilor din Dealul Spirii. Clădirea aflată în spatele acestui monument a fost iniţial construită în timpul regimului comunist, făcând parte din ansamblul arhitectural care înconjura actualul Palat al Parlamentului, proiect arhitectural care a presupus relocarea a peste 40.000 de oameni din întreaga zonă pentru a găzdui Palatul Parlamentului - denumit la construcție Casa Republicii, Ministerul Apărării Naţionale, Casa Radio, Hotelul Marriott - denumit la construcție Casa de Oaspeți, Casa Academiei Române, Parcul Izvor și Bulevardul Unirii - denumită la construcţie Bulevardul Victoria Socialismului. Palatul Parlamentului, construcţie începută în anul 1984 la ordinele lui Nicolae Ceușescu și inaugurată în anul 1997 a presupus în primă fază un amplu proces de reconfigurare urbanistică. La sfârșitul acestuia, fostul cartier Uranus, întins pe aproape 7 kilometri pătraţi și cuprinzând mai bine de 9.000 de clădiri, a fost complet demolat, între cele mai importante monumente dărâmate numărându-se Mănăstirea Văcărești, Spitalul Brâncovenesc, Stadionul Republicii și Arhiva Naţională. În prezent, clădirea deţine trei recorduri mondiale, fiind a doua mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume (de 360.000 de metri pătraţi, opt niveluri sub pământ și 12 deasupra), a treia mare clădire din lume din punct de vedere al volumului său și cea mai scumpă clădire administrativă din lume, cu o evaluare în anul 2006 de 4 miliarde de euro. Spitalul Panduri a fost construit în anul 1942 de către Congregația Sf. losif din Munchen - o congregaţie de călugărițe catolice și administrat începând cu anul 1948 și până în anul 1974 de către profesorul Theodor Burghele, reputat medic chirurg și urolog, membru titular și preşedinte al Academiei Române. Spitalul este cunoscut pentru contribuţii importante de-a lungul timpului în chirurgie cardio-vasculară experimentală și în urologie, aici realizându-se de altfel prima hemodializă din țară și din sud-estul Europei. În ciuda reputației ansamblului clădirii Parlamentului, cartierul nu se distinge însă printr-o infrastructură culturală și de timp liber foarte bogată, ne-existând pe raza sa parcuri, având un singur muzeu - cel găzduit de Palatul Parlamentului, anume Muzeul Naţional de Artă Contemporană. Există un singur cinematograf, respectiv cinematograful în aer liber Uranus144, amplasat în spaţiul generos al fostului ansamblu al Văii Antrepozite București care funcţionează doar vara. Clădirea fostei Burse a Mărturilor din același ansamblu al vămii - poate cea mai interesantă graţie arhitecturii sale (fiind proiectată de Anghel Saligny şi Giulio Magni) a fost renovată în perioada 2006-2008, fiind în prezent un spaţiu de evenimente și expoziţii care funcţionează sub numele de The Ark. învecinat cu Drumul Taberei și Rahova, cartierul Ghencea a fost denumit astfel după mahalaua Ghencea, menţionată pe harta realizată de A. Borroczyn în 1852. Denumirea cartierului este de origine turcă, termenul de „Ghenci-aga” fiind atribuit conducătorului soldaților mercenari de origine greacă, sârbă și albaneză din garda domnească. Teritoriul actualului cartier a fost înglobat în suprafaţa capitalei relativ târziu - în 1950 când a fost demarată și construcţia blocurilor din zonă precum și a fabricilor de textile şi de plastic „Tricodava” şi „Munplast”, până atunci zona făcând parte din comuna Lupești. Similar situaţiei cartierului 13 Septembrie, infrastructura culturală a cartierului Ghencea este precară, lipsind cinematografele, parcurile, muzeele și galeriile de artă. În zonă există însă Centrul Cultural „Octavian Goga” care înglobează filiala „Ion Luca Caragiale” a Bibliotecii Metropolitane care dispune de 2 săl [...]