HCL 274/2022 Reșița adoptată

JUDEŢUL CARAȘ-SEVERIN MUNICIPIUL REŞIŢA SE NE O RR E N i) D-NEI Ed HOTĂRÂREA Nr. 274 DIN 16.06.2022 privind aprobarea depunerii proiectului „Realizarea de locuinţe pentru specialişti în învăţământ şi sănătate în Municipiul Reşiţa”, a notei de fundamentare și a cheltuielilor aferente acestuia în vederea accesării fondurilor disponibile în cadrul Planului Naţional de Redresare și Reziliență, Componenta 10 Fondul Locai Consiliul Local al Municipiului Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, întrunit în şedinţa de îndată din data de 16.06.2022; Având în vedere Referatul de aprobare nr. 40480/ 10.06.2022 şi raportul de specialitate a Direcţiei Dezvoltare Locală şi Instituţională, Biroul parteneriate si Relaţii Externe nr. 40478/ 10.06.2022, precum și rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului local; Văzând Avizul de legalitate al Direcţie Juridice nr. 40754/14.06.2022; Luând în considerare Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 124 din 13 decembrie 2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență; Văzând Hotărârea Guvernului nr. 209 din 14 februarie 2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvemului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; Văzând prevederile Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administrației nr. 999/2022 pentru aprobarea Ghidului specific — Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente Planului national de redresare şi reziliență în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10, componenta 10 — Fondul local; Având în vedere Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență; Văzând Legea nr. 114 din 11 octombrie 1996 privind locuinţele, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Ţinând cont şi de prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; Văzând prevederile Legii Nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere prevederile Legii nr. 317/2021 a bugetului de stat pe anul 2022; În temeiul art. 129, alin. (2), lit. b) şi alin. (4), lit. d), art. 139, alin. (3), lit. a) şi lit. e), art. 196, alin. (1), lit. a), art. 197, alin. (1), alin. (2), art. 199, alin. (1) şi alin. (2) din O.U.G. nr. 57/3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REȘIȚA HOTĂRĂȘTE: Art. 1. - Se aprobă participarea Municipiului Reşiţa în cadrul proiectului „Realizarea de locuinţe pentru specialişti în învăţământ şi sănătate în Municipiul Reşiţa”. Art. 2. — Se aprobă depunerea proiectului „Realizarea de locuinţe pentru specialişti în învăţământ şi sănătate în Municipiul Reşiţa” în cadrul Planului național de redresare şi rezilienţă, Pilonul IV. Coeziune socială şi teritorială, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10, COMPONENTA C10 — FONDUL LOCAL — Investiţia 1.2 — Construirea de locuinţe nZEB plus pentru tineri/locuinţe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ. Art. 3. — Se aprobă valoarea maximă eligibilă a proiectului (Cererii de Finanţare) pentru obiectivul de investiţii „Realizarea de locuinţe pentru specialişti în învăţământ şi sănătate în Municipiul Reşiţa” în cuantum de 5.160.089,33 fără TVA (905.860,00 Euro fără TVA la cursul Infoeuro aferent lunii mai 2022, 1euro=4,9227 lei), adică 5.306.539,66 lei cu TVA. Art. 4. - Se aprobă finanțarea tuturor cheltuielilor neeligibile care asigură implementarea proiectului, astfel cum acestea vor rezulta în etapa de implementare a proiectului „Realizarea de locuinţe pentru specialişti în învăţământ şi sănătate în Municipiul Reşiţa”. Art. 5. - Se aprobă Anexa nr.1 la hotărâre, reprezentând Nota de fundamentare a proiectului , Realizarea de locuinţe pentru specialişti în învăţământ şi sănătate în Municipiul Reşiţa” . Art. 6. — Se aprobă Anexa nr. 2 la hotărâre, reprezentând "Descrierea sumară a investiţiei” aferentă proiectului „, Realizarea de locuinţe pentru specialişti în învățământ şi sănătate în Municipiul Reşiţa”. Art, 7. — Hotărârea intră în vigoare la data comunicării. Art. 8. — Prezenta hotărâre se comunică: - Primarului Municipiului Reșița; - Prefectului și Instituţiei Prefectului Judeţul Caraș-Severin; Direcţiei Urbanism; Direcţiei Dezvoltare Locală şi Instituţională; Direcţiei Buget, Finanţe-Contabilitate, Resurse Umane. PREŞEDINTE DE ȘEDINŢI co SEMNEAZĂ, Bogdan Nicolae MATICHES( SEC “GENERAL nel BUCUR Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F NOTĂ DE FUNDAMENTARE Titlu apel proiect RR PNRR/2022/C10 Planului Naţional de COMPONENTA 10 - Fondul Local, Investiţia !.2 - Construirea de locuinţe nZEB Redresare și Reziliență, : : ii Papa tutte, : Componenta 10 - Fondul pila tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și Local Realizarea de locuințe pentru specialiști în învățământ și sănătate în Municipiul Reșița Municipiul Reșița este localizat în sud-vestul ţării și este reședința judeţului Caraș-Severin, cuprinzând 6 localități în subordine administrativă: | Câlnic, Cuptoare, Doman, Moniom, Secu, Țerova. Față de localitățile învecinate, Municipiul Reșița este amplasat la nord-est de comuna Văliug, la nord-vest de comuna Lupac și orașul Bocșa, la vest de comuna Buchin și la sud de comunele Ezeriș, Târnova și Păltiniș. Orașele mari din proximitate sunt: Timișoara, la nord-vest de Reșița, Lugoj la nord, Caransebeș la nord- est, Oravița, Orșova și Drobeta-Turnu Severin la sud. Comunicarea cu acestea se realizează atât prin căi rutiere, prin drumuri naționale (DN58, DN 58B) și județene (DJ581, DJ 582, DJ 582A), cât și prin căi feroviare, care fac legătura cu Caransebeș și Timișoara. Teritoriul administrativ al municipiului însumează o suprafaţă de 19.765 ha, conform Fișei localității. În cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Locală a Municipiului Reşiţa, | orizont 2030, Prioritatea 5 o constituie - Creșterea calităţii vieții cetăţenilor | și responsabilitate socială. Un oraș care să ofere siguranță cetățenilor, egalitate de șanse, oportunități și potenţial în ceea ce privește creșterea veniturilor cetăţenilor urbei, reducerea disparităților sociale, servicii sociale și de sănătate calibrate cerințelor și standardelor Europene. Descrierea pe scurt a Municipi : ANR Aita piul Reșița are (la nivelul datelor statistice pentru anul 2020) un situaţiei actuale (date | număr de 84.435 de locuitori. piei Potrivit datelor de la ultimul recensământ (2011) Reșița este o specifice, etc.) comunitate relativ omogenă din punct de vedere etnic, cu 81,65% din populație declarându-se români, 2,12% maghiari, 1,71% germani, 1,42% romi, 11,57% fără a preciza etnia de apartenenţă, iar restul etniilor fiind toate împreună sub 1,54%. Similar, din punctul de vedere al limbii materne, 82,74% din populaţie declară limba română drept limba maternă, 1,98% limba maghiară, 1,47% limba germană, 1,09% limba romani, iar 11, 52% au refuzat să precizeze. Trebuie reținut însă, că datele de la recensământ se bazează pe răspunsurile declarate de respondenţi, astfel încât este posibil ca anumite grupuri să fie subreprezentate, situația fiind întâlnită mai ales în cazul populației rome. În ceea ce priveşte date statistice referitoare la Numărul de familii monoparentale care au fost ajutate cu diverse servicii de către DAS Reșița, acesta a crescut de la 2 în 2011, la 50 în 2020, Raportul Băncii Mondiale din 2016 (Atlasul zonelor urbane marginalizate din România) cu privire la integrarea zonelor sărace și comunităților marginalizate din România prezintă o tipologie a zonelor dezavantajate, alături de hărți detaliate cu zonele marginalizate din mediul urban din România, pe baza unor date atât cantitative, cât și calitative. Situaţia municipiului Reșița se prezintă astfel: _ _] - 2,51% din populaţie are o situaţie de locuire precară, respectiv fără acces utilități (curent electric), se regăsește în locuințe supraaglomerate (cu mai puţin de 15,33 metri pătrați / persoană) sau se află într-o stare de nesiguranţă locativă (nu deţin o locuință proprietate personală). - 12,66% din populaţie se află în zone dezavantajate pe ocuparea forței de muncă (indicator care are în vedere proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nu urmează o formă de învățământ, din populaţia totală de 15-64 ani, adică persoane din oricare din următoarele categorii ocupaţionale: şomeri (înregistrați sau neînregistrați ca atare) sau lucrători familiali neremuneraţi sau lucrători agricoli sau lucrători informali sau casnice și alte persoane întreținute. - 10,16% din: populaţie poate fi încadrată la un nivel scăzut de capital uman - indicator măsurat prin proporția populaţiei de 15-64 de ani și peste care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu), proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecţiuni care le îngreunează activitățile zilnice și proporția copiilor (0-17 ani) din populaţia totală. Același raport al Băncii Mondiale (2014, p. 272) precizează că 69,50% din populația municipiului Reșița poate fi considerată nedezavantajată, în timp ce 3,59% din populație locuiește într-o zonă marginalizată, respectiv o zonă dezavantajată din perspectiva locuirii, a ocupării formale a populaţiei și a capitalului uman; comunitățile marginalizate declarate: de autoritățile locale, fiind: * Zone de tip ghetou cu blocuri; + Zone de tip ghetou în foste colonii de muncitori; « Zone de tip mahala cu case. Regiunea; Vest tudeşuţ: CaraSevtrin Comunități maglosizate decdarate de autoritate cale Monleipru: Rața cate meet aa rara ema Dre pene și *Atlasul Zonelor urbane marginalizate din România - harta comunităţilor marginalizate din Municipiul Reşiţa Având în vedere Atlasul Zonelor urbane marginalizate din România, la nivelul UAT Municipiul Reşiţa a fost realizată Strategia de dezvoltare locala a Zonelor Urbane Marginalizate pe baza principiilor mecanismului Dezvoltării Locale aflate în Responsabilitatea Comunității, în perioada august - noiembrie 2017. Procesul de elaborare a strategiei a fost susținut de sprijinul pregătitor obținut pe baza proiectului „Sprijinirea dezvoltării comunității, regenerării urbane și incluziunii sociale din Municipiul Resița”, Cod proiect 113971, depus și finanțat în cadrul apelului de finanțare POCU/137/5/1/Reducerea numărului de comunitați marginalizate (roma și non-roma) aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populaţie aparținând minorităţii roma, prin implementarea de măsuri/ operaţiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC”. În cadrul Strategiei de dezvoltare a Grupului de Acţiune Local Reșița, au fost identificate si propuse spre adoptare o serie de măsuri ce au ca scop final reducerea numărului de persoane aflate in risc de sărăcie sau excluziune sociala în ZUM, atături de îmbunătățirea calității vieţii, creșterea | coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață si creșterea economica din teritoriul SDL. Obiectivele SDL, detaliate în măsuri și intervenţii, reflectă nevoile și oportunitățile cele mai stringente ale ZUM-urilor vizate de SDL. Problema cea mai mare, din punct de vedere al infrastructurii fizice, pentru toate ZUM-urile vizate de SDL o constituie stocul locativ. degradat. Vorbim de stoc locativ odinioară deţinut de fostele uzine din oraș pentru muncitorii acestora, preluate treptat de municipalitate în urma restructurărilor masive de personal. Capacitatea limitată de investiţie a municipalității, în lipsa unor programe guvernamentale sau surse de finanțare externe pentru modernizarea stocului locativ, împreună cu capacitatea financiară redusă a locatarilor de a își menţine locuința, a degenerat în probleme grave de insalubritate, nesiguranţă structurală a clădirilor și debranșări de la rețele. Din punct de vedere al infrastructuri de utilități, mai toate zonele (mai puțin Colonia Baraj) sunt deservite de reţele de utilități sau fac obiectul unor proiecte de investiții în curs de implementare. Problema lipsei accesului la utilități ţine însă de capacitatea redusă de plată pentru branșamente și plata lunară a facturilor, sau efectiv lipsa dotărilor din casă unde s-ar putea utiliza reţelele respective (eg. locuințe fără toalete/băi ș.a.). Unele ZUM-uri se confruntă cu probleme de accesibilitate și izolare, necesitând investiții în modernizarea înfrastructurii de acces, rutier sau pietonal, care să și permită transportul public și accesul echipajelor de intervenţii. Provocările mari țin și de aspecte non-tangibile: cea mai mare parte a comunităţilor din ZUM au dificultăți în a accesa locuri de muncă din economia formală, supraviețuind cu venituri din diferite beneficii sociale sau activități la negru. Studiul de referință a relevant probleme mari cu privire la nivelul scăzut de educație (foarte mulți adulți fără 8 clase terminate), starea de sănătate, accesarea de servicii socio-medicale. În timp, ZUM-urile din Reșița au dezvoltat și o imagine defavorabilă pentru restul comunității reșițenilor, fapt alimentat de multe materiale din media locală exacerbate, în căutare de senzaţional. Aceste probleme și nevoi se regăsesc în obiectivele, măsurile și intervențiile propuse și detaliate în capitolele 3 - 6 ale prezentei SDL. Conform Strategiei de dezvoltare locală a Grupului de Acţiune Local Reșița, document actualizat în martie 2021, la nivelul municipiului Reșița pot fi identificate cinci Zone Urbane Marginalizate (ZUM): + ZUM A Zona Mociur (populaţie 910) - fostă colonie de muncitori cu locuințe în proprietate publică situate între situl industrial abandonat Mociur, Parcul Industrial Valea Țerovei și râul Bârzava, la aproximativ 2 km de centrul civic al municipiului Reșița; o ZUF 1 - Lunca Pomostului și Situl industrial Mociur - zonă perimetrală ZUM. A Zona Mociur compusă din cartiere de blocuri cu mici iniserții de clădiri administrative și fosta platformă industrială în moment neutilizată de tip brownfield. + ZUM B Dealu Crucii (populație 1165) - fostă colonie de muncitori cu locuințe în proprietate publică și locuire informală alipită Haldei de zgură metalurgică veche Reșița, cu accesibilitate scăzută din punct de vedere al infrastructurii rutiere. o ZUF 2 - Rânduri, Orașul Vechi Muncitoresc, Halda de deșeuri metalurgice - zonă aparținând orașului vechi dezvoltată în principal pentru cazarea coloniilor de muncitori ce lucrau în industria metalurgică a Reșiţei, cu un areal transformat parțial în haldă de depozitare a deșeurilor metalurgice. + ZUM C Traian Lalescu (populaţie 72)- zonă de tip ghetou în imobile cu locuințe sociale, situată la o distanţă de 1,8 km de centrul civic al municipiul Reșița în aproprierea Combinatului Siderurgic TMK Reșița. o ZUF 3 - Libertăţii, Independenţei, Pod TMK include perimetrele istorice ale Reșiței Române și Reșiţei Montane și extinderile acestora către sud și nord, + ZUM D Moara Juracek (populație 47)- situat în zonă istorică a municipiului cu locuințe sociale în clădire improprie locuirii, localizată în partea de est a municipiului în aproprierea platformei industriale | orășenească existentă dezafectate Stavila. o ZUF 4 - Cartier Stavila şi Marginea - Zonă cu cartiere construite în relație cu diferite activități industriale locale, în mare parte abandonate. + ZUM E Colonia Baraj (populație 50) - fostă colonie de muncitori cu locuinţe în proprietate publică, situate în extremitatea estică a municipiului Reșița la limita intravilanului construibil cu probleme ridicate din cauza lipsei rețelelor tehnico-edilitare și a accesului auto. o ZUF 5 - Cartierul Lend - Zonă dezvoltată asemănător celorialte cartiere din perimetrul vechi al orașului în relaţie cu dezvoltarea industrială. ar -uscan intepinerăa. Pod Tu 704 Dare dmat 207 + Buta. Pod Pian 20 «Catre Beni par 5: cama ne Eat osos 035 _p7 (iasa Stroe aa în rr aa ere 4 ca, SSI in Ea ratn ate nege 5 rit or Dă rte * Strategia de Dezvoltare Locală a Zonelor Urbane Marginalizate” “din Municipiui Reşiţa, Planul cu delimitarea teritoriului vizat prin SDL compus din zonele urbane marginalizate și zonele urbane funcționale Amplasamentul se situează în întravilanul municipiului Reşiţa. Accesul se realizează din artera rutiera a străzii Petru Maior. Lotul este mărginit parțial la vest cu strada Livezilor care se intersectează cu str. 24 Ianuarie - „, Drumul Lupacului”. Amplasamentul este situat într-o zonă de versant cu rezerve limitate de stabilitate, prin prisma istoricului de cercetare (studii de specialitate elaborate pentru stabilizarea tronsonului de drum din Drumul Lupacului - drum aflat deasupra amplasamentului cercetat) si a măsurilor de consolidare executate in diferite etape de proiectare/executie. Lucrarile de construire se vor asocia obligatoriu cu lucrari de drenaj, drenuri care vor colecta apele de siroire si infiltratie meteorică. Declivitătile naturale si cele rezultate din sistematizarea pe verticala, vor fi protejate prin ziduri de sprijin. În timpul săpăturilor se recomandă -protejarea săpăturilor deschise pentru limitarea infiltraţiilor de apă în teren și materialul rezultat din excedent de sapatura se va evacua rapid de pe amplasament. Arealul analizat se situează la limita de Vest a municipiului Reșița, în cartierul Moroasă Il. Limita N si NV e trasata de valea Barzavitei , iar limita S de zona de locuit a strazii 24 lanuarie. Arealul se situează în „Dealul Ciorii” - 451.20mNMB reprezentând o creastă cu cline asimetrice având o orientare longitudinală SSE - NNV. Echiparea tehnico-edilitară din punct de vedere al utilităţilor cuprinde următoarele tipuri de utilități în imediata vecinătate a amplasamentului: Rețea urbană de energie electrică: există posibilitatea racordării la reţelele diverșilor operatori Reţea urbană de apă: există posibilitatea racordării la rețeaua Reţea urbană de termoficare; nu există | Rețea urbană de gaze: există posibilitatea racordării la rețeaua orășenească existentă | Rețea urbană de canalizare: există posibilitatea racordării la rețeaua orășenească existentă Reţea urbană de telefonie: există posibilitatea racordării la rețelele diverșilor operatori În incinta proprietăţii există următoarele utilităţi: a) Instalații electrice - nu b) Instalaţii sanitare - nu c) Instalații de încălzire si apa calda menajera - nu | d) Instalaţii de ventilatie / climatizare - nu e) Instalații de securitate la incendiu - nu UAT Municipiul Reșița deține drepturile reale de proprietate ale terenului aferent proiectului propus. Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Administrația locală își îndreaptă atenţia spre cetăţeni și nevoile imediate ale acestora în încercarea de a opri migrarea acestora spre alte orașe sau spre străinătate și de a-i aduce înapoi pe cei plecați. Nevoile acestora sunt legate de accesul la servicii de sănătate de calitate, siguranță, infr [...]