HCL 133/2024 Constanța adoptată

Pi II GONSTANT:4 A ti; & ROMÂNIA ivi JUDEŢUL CONSTANŢA A „MUNICIPIUL CONSTANȚA iii CONSILIUL LOCAL ConsrANTIANA HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) al municipiului Constanţa Con Iu ca, 16) unicipiului Constanţa, întrunit în şedinţa ordinară din data de Ă Având î În Da d - a d de aprobare al domnului primar Vergil Chiţac, înregistrat sub nr. - raportul de specialitate al Serviciului programe și proiecte de interes public din Direcţia patrimoniu, di VL Direcţiei generale urbanism şi patrimoniu, înregistrat sub nr. (ad pâ2 03 slot i - avizul Comisiei de specialitate nr. 1 de studii, prognoze economico-sociale, buget, finanţe și administrarea domeniului public și privat al municipiului Constanţa; - avizul Comisiei de specialitate nr. 5 pentru administraţie publică, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului. in conformitate cu prevederile: - art, 44 alin (1), din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările și completările ulterioare; - Legii nr. 500/2002, privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare; - Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică cu modificările și completările ulterioare; - H.G. nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR) cu modificările și completările ulterioare; - H.G, nr. 1076/2021 pentru aprobarea Planului naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030. - art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare. „Luând în considerare: - H.C.L. nr. 11/31.01.2017 privind aprobarea “Planului de Acțiune privind Energia Durabilă a municipiului Constanţa (PAED); - H.C.L. nr. 242/2013 privind aderarea municipiului Constanța la Convenţia Primarilor - angajament voluntar al autorităților locale pentru creșterea eficienţei energetice și utilizarea surselor de energie regenerabilă; În temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) lit.b, alin. (4) lit. e) și art. 196 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1 Se aprobă Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) al municipiului Constanţa, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, Art.2 De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prevederile H.C.L. nr. 11/2017 își încetează aplicabilitatea. Art.3 Compartimentul secretariat, relații consiliul local, administrația publică și fond funciar va comunica prezenta hotărâre Direcţiei generale urbanism și patrimoniu - Direcţia patrimoniu - Serviciul programe și proiecte de interes public și Instituţiei Prefectului - judeţul Constanța, spre știință. Prezenta hotărâre a fost votată de consilierii locali astfel: A pentru, —___ împotrivă, _-— abţineri. La data adoptării sunt în funcție AY consilieri din dI- membri. PREȘEDINTE ȘEDINȚĂ, PANA PeGul PESCU j sal) A Gt CONT EMNEAZA SECR GENERAL, FULVIA-ANTONE NESCU penstanta pa „A8, 03 3034 CONSTANȚA i. N - Ea _ Da ARI i ANEXĂLA N LE LINIEI ițe HR hu Lei Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă ai municipiului Constanţa CONTRASEMNEAZĂ SECRETA JENERAL, FULVIAANTON LAD/NESoU PREȘEDINTE ȘEDINȚĂ, ADRIANA AEGHIeE Sc Noiembrie 2022 ad Ii planul de Acţiune pentru Energie Durabilă și Climă a! Municipiului Constanţa 55 "privind Clima i Energia EURO! CUPRINS l. SINTEZĂ 5 LR INTRODUCERE 8 LL MUNICIPIUL CONSTANȚA — CARACTERISTICI 10 1. Aşezare - 10 2. Climă 10 3. Populaţie și suprafață 11 3.1. Densitatea populaţiei 14 3.2. Structura populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă 15 4. Economie / Resurse "19 _ 5. Ocuparea terenurilor - Spaţiul construit 25 “ ) 6. Dezvoltarea coordonată la nivelul orașului pentru limitarea dezvoltării haotice a orașului 26 6.1. Situaţia planului urbanistic general 26 6.2. Extinderile de intravilan prin Planuri Urbanistice Zonale de la ultimul Plan Urbanistic General până în prezent 27 6.3. Modelul de reglementare a zonelor urbane 28 6.4. Politica spaţiilor verzi 29 6.5. Conectivitate - Mobilitatea urbană 31 7. Serviciile de interes public 31 7.1. Infrastructura de transport 31 7.1.1. Transport rutier 31 7.1.2. Transport feroviar 34 „a 7.1.3. Transport naval 34 3 . 714. Transport aerian 36 „7.2. Telecomunicaţiile 36 7.3. Energia : 37 7.3.1. Alimentarea cu energie electrică 37 7.3.2. Iluminatul public 38 7.3.3. Alimentarea cu energie termică | 38 734. Alimentarea cu gaze naturale ă IE m 7.4. Infrastructura de canalizare şi alimentare cu apă 42 7.5. Gestionarea deșeurilor 44 7.6. Situaţia locativă 46 a! a Convenţia primarilor privind Clima şi Energia EUROPA 7.7. Sănătate şi protecţie socială 46 7.8. Educaţie, cercetare și cultură 48 7.9. Sport ” 51 IV. CADRUL STRATEGIC GENERAL 53 1. Dezvoltare durabilă 53 2. Schimbări climatice 58 3. Cadrul politic și legislativ european 59 4. Pactul Ecologic European — dimensiunea locală 62 5. Cadrulstrategicla nivel naţional 65 5.1. Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 65 C N 5.2. Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 66 -- 5.3. Strategia Naţională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2022-2030 cu perspectivă 2050 66 5.4. Planul Naţional de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice 2022-2030 67 V. DESPRE PACTUL PRIMARILOR PENTRU CLIMĂ ŞI ENERGIE LA NIVEL GLOBAL/ EUROPEAN/ NAȚIONAL 68 1. Privire retrospectivă 68 2. Noulcadru pentru 2030 și integrarea strategiilor de adaptare 68 3. Viziunea semnatarilor Convenţiei Primarilor 69 VI. METODOLOGIE 70 VII. INVENTARUL EMISIILOR 74 1. Inventarul de referință al emisiilor (IRE) 74 E 2. Inventarul emisiilor pentru perioada 2016-2022 75 is ) VIII. ANALIZA SWOT ȘI PARTICIPAREA PUBLICULUI INTERESAT 79 1. Analiza SWOT 79 2. Rezultatele consultării publicului interesat prin intermediul chestionarului online 84 IX. CONTEXT, DIRECȚII STRATEGICE ŞI PLANUL DE ATENUARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE 96 1. Viziune și obiective 96 2. Direcţii strategice privind atenuarea schimbărilor climatice 9%6 2.1. Sectorul clădiri 96 2.1.1. Clădiri rezidenţiale | 96 2.1.2. Sectorul terțiar 98 2.1.3. Clădirile publice 98 “za a h J; Convenţia primarilor FA pelvind Clima și Energia EVROFA Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă al Municipiului Constanţa CER TEZE FO DE ATI ra e e e ET a a TD RO ERE Ie Ea E RE FE 2.2. Sectorul transport 98 2.3, Iluminat Public 100 2.4. Producţia locală de energie din surse regenerabile 100 2.5. Utilizarea terenurilor şi planificare urbană 100 2.6. Achiziţii publice de servicii şi produse 101 2.7. Implicarea cetățenilor și a părţilor interesate 102 3. Planulde atenuare a schimbărilor climatice 103 3.1. Măsuri prioritare 103 3.2. Planul de atenuare a schimbărilor climatice 103 3.3. Monitorizarea si evaluarea Planului de atenuare la schimbări climatice 103 X. CONTEXT, DIRECȚII STRATEGICE ȘI PLAN DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE 104 4 - y 1. Schimbările climatice observate și schimbări climatice anticipate la nivel naţional 105 | 1.1. Tendinţe observate în evoluția parametrilor climatici relevanţi și a frecvenţei de producere a valorilor extreme cu relevanţă pentru riscul climatic 105 1.1.1. Temperatura aerului i i 105 1.1.2. Durata de strălucire a Soarelui 107 | 1.1.3. Precipitaţiile 108 1.1.4. Umezeala relativă 109 1.1.5. Viteza vântului 110 1.2. Schimbări decenale și pe perioade de referință de 30 de ani în evoluţia actuală a parametrilor climatici cu relevanţă pentru riscul climatic 112 1.2.1. Temperatura aerului Ă 112 1.2.2. Precipitațiile 114 7 ”, 1.2.3. Viteza vântului 115 n 1.3. Tendinţe viitoare de evoluţie (până în 2100) a parametrilor și indicatorilor climatici 116 1.3.1. Temperatura aerului . 116 1.3.2. Radiația solară globală 117 1.3.3. Umezeala 118 2. Schimbările climatice anticipate la nivel local 125 2.1. Impact, vulnerabilități și riscuri 125 2.2. impactul observat al variabilelor climatice asupra domeniului de politică publică 126 2.2.1. Impact la nivel local 126 2.2.2. Impactul observat al variabilelor climatice asupra domeniului de politică publică 133 „=, „a Convenţia primatitor privind Clima şi Energia EUROPA pr N 2.2.3. Impactul observat a! variabilelor climatice (fenomene meteo extreme) asupra domeniului de politică publică 2.2.4. Tendinţe aşteptate ale variabilelor climatice 3. Planulde adaptare la schimbările climatice 3.1. Adaptarea la schimbările climatice 3.2. Abordări posibile, cu privire la adaptare 3.3. Viziune 3.4. Obiective 3.5. Acţiuni de adaptare prioritare 3.6. Monitorizarea și evaluarea Planului de adaptare la schimbările climatice XI. SURSE DE FINANȚARE PENTRU PAEDC GLOSAR BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Lista abrevierilor şi definiţiilor Lista tabelelor Lista figurilor 135 142 145 145 146 152 152 160 167 168 171 173 175 177 178 Anexa 1. Categorii aferente Planului de Acţiune privind Energia Durabilă a municipiului Constanţa 181 Anexa 2. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a municipiului Constanţa Anexa 3. Chestionarul aplicat publicului interesat din municipiul Constanţa 184 251 = e '*] Convenţia primarilor 7 peivind Clima și Energia EUROPA |. SINTEZĂ Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă (PAEDC) a! municipiului Constanţa conține trei secțiuni majore: o secţiune de descriere generală și analiză a domeniilor de intervenţie publică, o secţiune dedicată măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice/diminuare a emisiilor de gaze cu efect de seră și o secţiune referitoare la adaptarea la schimbările climatice. În secțiunea de descriere generală sunt abordate elemente care să faciliteze înțelegerea evoluţiei caracteristicilor climatice, dar și evoluţia socio-economică a municipalității, precum și elemente legislative. Din punct de vedere climatic, nu se observă evoluţii spectaculoase, însă se pot diferenţia câteva tendințe predominante, cum ar fi creșterea temperaturilor medii în lunile de toamna și, în special, în cele de iarnă; scăderea temperaturilor medii în lunile aprilie, mai şi iunie, precum și creșterea cantităţii de precipitaţii pe durata lunii august. Din punctul de vedere al hazardurilor climatice, ploile intense, respectiv prezenţa vântului de intensitate A crescută ar fi cele mai importante fenomene. Acestora li se adaugă creșterea frecvenței depășirii pragului de confort termic, pe perioada sezonului estival. Referitor la populație, analiza datelor furnizate de recensăminte evidenţiază evoluția descendentă în, perioada 2002-2021, populația municipiului diminuându-se cu mai mult de 46 de mii de locuitori în intervalul celor 20 de ani. Dat fiind faptul că populaţia orașului reprezintă mai mult de o treime din totalul populației judeţului Constanţa, evoluția demografică a reședinței de judeţ influențează trendul general judeţean; pe intervalul 2013 — 2022, se observă că populaţia orașului scade mai accentuat decât populaţia judeţeană în general, cu o diferenţă de aproape 3 puncte procentuale. Sunt evidente, de asemenea, tendințele de scădere a numărului de copii, concomitent cu creșterea accentuată a volumului de populație de 65 ani și peste, ceea ce confirmă accentuarea fenomenului de îmbătrânire demografică. O problemă deosebită este reprezentată de diminuarea drastică a populației în vârstă de muncă, implicit a forței de muncă, deoarece în ultimii zece ani această categorie de populaţie se diminuează atât ca efective, cât și ca pondere în total populaţie. Din punctul de vedere al activității economice, se observă o creștere a numărului de firme şi o accelerare a creșterii cifrei de afaceri, aceasta fiind cu 240% mai mare, în anul 2022, decât era în anul 2005. Dezvoltarea economică a municipiului implică și creșterea nevoii de transport, precum și creșterea consumului de energie. Municipiul Constanța reprezintă a doua cea mai populară destinaţie turistică a țării, bucurându-se de jumătate de milion de sosiri anuale în structurile de cazare turistică. Totuşi, din punctul de vedere al profitabilității, firmele active în domeniile CAEN cu competitivitatea cea mai mare, faţă de media naţională, sunt cele care desfășoară activităţi aflate în legătură cu activitatea portuară și transporturile pe apă/pescuitul. Dinamica economică actuală (imobiliare, producţie, servicii) care nu este integrată instrumentului principal de planificare conduce la presiuni imobiliare dificil de stăpânit. Schimbarea reglementărilor P.U.G. prin planuri urbanistice zonale nu face decât să creeze dezvoltare haotică ale cărei efecte sunt dificil de estimat la nivelul orașului. Ţi ÎENIRRI planul de Acţiune pentru Energie Durabilă și Climă al Municipiului Constanța privind Clima şi Energia EUROPA Prin Planul de mobilitate urbană durabilă a polului de creștere Constanta 2016 — 2030 se propun o serie de măsuri și proiecte pentru dezvoltarea unor politici integrate de planificare teritorială și planificare a transportului cu accent pe dezvoltarea infrastructurii de circulaţie pietonală și de biciclete și corelarea acesteia cu transportul în comun atât în orașul Constanţa cât și în stațiunea Mamaia. Cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră, se observă o creștere a acestora, după perioada de restricţii privind deplasările, din anul 2020. Ponderea cea mai mare având-o, totuși, emisiile aferente consumului de energie în clădiri și în sectorul economic. Din punctul de vedere al dezvoltării viitoare, având în vedere poziţionarea geografică a municipiului Constanţa, considerăm că este oportun ca direcţiile istorice de dezvoltare ale localităţii să nu fie abandonate, respectiv, turismul de toate tipurile și facilitarea tranzitului de mărfuri prin portul Constanţa să fie dezvoltate în continuare. Alături de aceste două direcţii, municipiul Constanţa ar trebui să preia leadershipul, la nivelul judeţului și al zonei Dobrogea, cu privire la exploatarea potenţialului resurselor regenerabile de energie; în acelaşi timp, însă, existenţa instalațiilor de producere a energiei electrice și existenţa limitărilor de export de putere electrică din Dobrogea către alte zone ale ţării, precum și existenţa liniei CFR electrificate de mare viteză care leagă municipiul Constanţa de capitală, ar trebui să fie considerate drept avantaje competitive pentru atragerea facilităților de producţie, zona Dobrogea având nevoie şi potenţial pentru dezvoltare economică în noul context, ce! al Pactului Ecologic European / tranziţiei verzi. Din punctul de vedere al asigurării serviciilor publice de alimentare cu energie termică, în perspectiva decarbonizării acestora, Constanţa ar putea include în planurile sale de menţinere și dezvoltare a SACET utilizarea pompelor de căldură, combinate cu acumulatoare de căldură (eventual, instalate în punctele termice, acolo unde condiţiile facilitează/permit acest lucru). Pentru acoperirea consumului de energie al pompelor de căldură municipalitatea şi-ar putea instala propriile surse de producere a energiei și/sau ar putea utiliza energie produsă în centrale private, pe baza de contracte pe termen lung, judeţul Constanţa fiind recunoscut pentru numărul mare de proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile, în special energie eoliană. Totodată, pentru a putea contribui la buna gestionare a deșeurilor, inclusiv a nămolurilor uscate, rezultate de la stația de epurare a apelor uzate Constanţa Sud, pe termen scurt și mediu ar putea instala o facilitate de recuperare și valorificare energetică a deșeurilor. În legătură cu transportul public, municipiul ar putea continua eforturile de decarbonizare a sectorului prin electrificare şi ar putea contribui la decarbonizarea sectorului privat de transport prin extinderea reţelei de alimentare cu energie a vehiculelor electrice și prin dezvoltarea infrastructurii de transport nemotorizat. Măsurile propuse prin Planul de faţă, vizează atât diminuarea consumurilor de energie în clădiri, cât sectorul transporturilor, planificarea urbană și măsuri soft, de educare, conştientizare a publicului. În vederea îmbunătățirii capacității de adaptare la efectele schimbărilor climatice, municipalitatea are în vedere numeroase proiecte în domeniul planificării umane și amenajării teritoriului, multe dintre acestea fiind proiecte de tip transversal, proiecte care acoperă sectoare de politică publică diferite, de la amenajare de spaţii verzi, până la proiecte complexe de regenerare urbană. Totodată, se propune implementarea programelor de conștientizare a publicului și a propriilor angajaţi cu privire la probiematica schimbărilor climatice și a adaptării precum și la diminuarea riscului de producere a dezastrelor naturale și modul de acţiune în caz de dezastru. Convenţia primarilor privind Cea şi Enargia Stresul termic este una dintre consecințele pe care creșterea temperaturii atmosferice le poate avea asupra populaţiei, dar şi asupra propriilor angajați ai primăriei; în vederea diminuării stresului termic ar fi util să se îmbunătățească gradul de dotare al municipalității cu spații verzi/zone umede, cișmele, instalaţii de răcire a aerului/ventilare la care să aibă acces cele mai vulnerabile segmente ale populaţiei constănțene (vârstnicii, suferinzii de boli cardiovasculare, etc). Cu privire la fenomenele meteo extreme, a căror frecvenţă și intensitate ar putea crește, este utilă monitorizarea arborilor bătrâni și/sau bolnavi, al căror coronament poate fi afectat de vântul intens pentru a fi luate măsurile necesare asigurării protecţiei persoanelor și bunurilor ce ar putea fi afectate prin eventuala doborâre accidentală a acestor arbori. Totodată, pentru îmbunătăţirea absorbiei precipitațiilor și diminuarea vitezei de scurgere a apelor pluviale (torenţi), poate fi utilă adoptarea unor măsuri specifice adaptării bazate pe natură, de tipul desigilării suprafețelor asfaltate/betonate, astfel încât acestea să devină permeabile, crearea de noi spaţii/insule verzi etc. RENI Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă și Climă al Municipiului Constanţa privind Clima și Enorgla Opa II. INTRODUCERE în conformitate cu Legea europeană a climei, țările UE trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55 % până în 2030. Obiectivul este ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în anul 2050. Prin intermediul planurilor și strategiilor locale de energie, transport și de mobilitate durabilă, rolul autorităţilor locale este esenţial pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor menţionate, dar și la asigurarea adaptării comunităților la efectele estimate ale schimbărilor climatice. Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) are în vedere următoarele obiective generale: i. Limitarea schimbărilor climatice, a costurilor şi efectelor sale negative pentru societate şi mediu; 2. Asigurarea că sistemul de transport satisface nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii/comunităţii, minimizând impactul nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului; 3. Promovarea modelelor de producţie şi consum durabile; 4. Îmbunătăţirea managementului şi evitarea supraexploatării resurselor naturale, recunoscând valoarea serviciilor ecosistemelor; 5. Promovarea unei bune sănătăţi publice în mod echitabil şi îmbunătăţirea protecţiei împotriva amenințărilor asupra sănătăţii; 6. Crearea unei societăţi a includerii sociale prin luarea în considerare a solidarităţii între şi în cadrul generaţiilor, asigurarea securităţii şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor ca precondiţie pentru păstrarea bunăstării individuale. Planul este rezultatul contractului nr. 17638/30.01.2023, încheiat între U.A.T. MUNICIPIUL CONSTANȚA și consultantul CIGA ENERGY S.A., care are ca obiect „Elaborarea Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă (PAEDC) al municipiului Constanţa”. Metodologia de lucru [...]