HCL 451/2022 Cluj-Napoca adoptată

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA HOTĂRÂRE privind aprobarea MASTERPLAN — Zona industrială B-dul Muncii sud şi teritoriile adiacente Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca întrunit în şedinţă ordinară, Examinând proiectul de hotărâre privind aprobarea MASTERPLAN -— Zona industrială B-dul Muncii sud şi teritoriile adiacente, proiect din iniţiativa primarului; Reţinând Referatul de aprobare nr. 524894/1/19.05.2022, conex cu nr. 408445/1/25.03.2022, al primarului municipiului Cluj-Napoca, în calitate de iniţiator; Analizând Raportul de specialitate nr. 525095/433/19.05.2022, conex cu nr. 408516/25.03.2022, al Direcţiei Generale de Urbanism şi al Direcţiei Juridice, prin care se propune aprobarea MASTERPLAN — Zona industrială B-dul Muncii sud şi teritoriile adiacente; Reţinând Avizul Arhitectului șef nr. 54 din 18.03.2022; Ținând cont de prevederile secţiunii Condiţionări primare şi ale Anexei 9 din Regulamentul local de urbanism aferent P.U.G., de prevederile art. 129 alin. 2 lit. b) şi alin. 4 lit. e), din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare precum şi de art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administrația publică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Văzând avizul comisiei de specialitate; Potrivit dispozițiunilor art. 129, 133 alin. 1, 139 şi 196 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art. 1. — Se aprobă MASTERPLAN — Zona industrială B-dul Muncii sud şi teritoriile adiacente, beneficiar Municipiul Cluj-Napoca, pentru un teritoriu în suprafaţă de 450 de ha, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Cu îndeplinirea prevederilor hotărârii se încredinţează Direcţia Generală de Urbanism. Nr. 451 din 7 iunie 2022 (Hotărârea a fost adoptată cu 25 voturi) ANEXA LA HOTĂRÂREA NR. 454 jpo9. Atelier RVD d) Era Eat i ARHITECTURĂ STRATEGIE ȘI URBANISM CLUJ-NAPOCA Masterplan - zona industrială B-dul Muncii sud și teritoriile adiacente VIZIUNE, CONCEPT, PRINCIPII DE DEZVOLIARE 9; A, 2 ra Be =, 92 Bă de | Beneficiar: Elaborat de: Cu sprijinul: E anni; SE PRIMĂRIA ŞI PIN] consiiuL Loca UB CLUJ-NAPOCA Atelier RVD ARHITECTURĂ STRATEGIE ȘI URBANISM UP UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA p Elaborator: i GR : Masterplan - zona industrială B-dul Muncii sud și teritoriile adiacente VIZIUNE, CONCEPT, PRINCIPII DE DEZVOLTARE Atelier RVD ARHITECTURĂ STRATEGIE ȘI URBANISM Ș.L. Arh. Dr. Rareș V. DRĂGAN Arh. Urb. lonel VITOC Arh. Valentin BĂDĂRINZĂ Arh. Maria IANCU Ec. Ciprian T. COMȘULEA Atelier RVD ARHITECTURĂ STRATEGIE ȘI URBANISM INTRODUCERE Rolul şi cadru legal Localizare și identificare teritoriu Oportunitatea realizării studiului STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII. SINTEZĂ DE ANALIZĂ Elemente valoroase cu potenţial ne-exploatat Vecinătăţi cu impact Disfuncţionalităţi și constrângeri Oportunităţi de dezvoltare Sinteze de analize VIZIUNE CONCEPT. PRINCIPII ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE Integrare funcţională macro-teritorială Conectivitate și macro-mobilitate Organizare spaţială Zoniţicare şi principii de dispersie funcţională Polarizare teritoriu și ancore de dezvoltare Principii de dezvoltare Concepte spaţiale de urbanism Conceptul verde - oraşul în grădină Integrare și generarea peisajului specific Măsuri de strategie socio-economică Densitate şi infrastructura de trafic 6 6 7 7 8 Atelier RVD ARHITECTURĂ STRATEGIE ȘI URBANISM Dimensiunea temporală. Prioritizări în dezvoltarea teritoriului............ cecene 27 Proiecte conexe și complementare..........eeuee nenea enenaenae na neena nene emana ana ennaenaee 29 MECANISME DE IMPLEMENTARE.......<neeonoeonoseneoneeeeosceseeseeneeneaeoneareseenenaeeaoenaonaesee 30 Studiul = parte scrisă + anexe. scoase cvsst ceas at ao sa aeriana das 31 Masterplanul.........e unea ennene nene en nnenenenee nana ennena nana enaenaenannaana en aaae 31 Alte instrumente... aeaneaa e oneaesiiă ea 6 5 TR E ca DB a nentae 31 RELAȚIONĂRI ........cnneacaeezeoeeeeeezooez3eee2teeaaa23etaaeaaeaneenasaenaeeeeaaeteneeaaseneeeneee 33 ANEXA 1 - Documentare fotografică - Stadiul actual.............cec cane ceeneneeeeaeenezeeee 35 ANEXA 2 - Stadiul actual al dezvoltării. Sinteză analize - Planșă..........menoee eee 38 ANEXA 3 - Integrare funcțională macro-teritorială - Planșă............cnca ce enneaeee 39 ANEXA 4 - Culoare de conectivitate si axe de macro-mobilitate. Poli ancoră. Concept de dezvoltare orizont 2050 - Planșă.............ncnneneeeeneeenoaeenonenenoenonononeees 40 ANEXA 5 - Concept de dezvoltare orizont 2050 - Proiecte directe conexe si complementare - Planșă..........muauaueoaeoneeonenoenoanoannoneconeneneneesenenseneneeneneeaeenenenaneaeaeee 41 ANEXA 6 - Zonificare si Principii de dispersie funcțională. Polarizare teritoriu si ancore de dezvoltare - Planșă.............ceoeoeononononenenenonononononaonoseeneseeses 42 ANEXA 7 - PLAN DIRECTOR - Planșă..........cneaeneeeeeeenenenoeaenenenenononerenenenenoaeenenaanenes 43 5 Atelier RVD ARHITECTURĂ STRATEGIE ȘI URBANISM INTRODUCERE Rolul și cadru legal Prezentul studiu este un document de planificare, informal, iniţiat și elaborat în sensul dat de PUG 2014 - Anexa nr.9, care trasează viziunea pe termen scurti, mediu şi lung asupra unui teritoriu de 450 ha amplasat în partea de N-E a luncii Someșului din cadrul Municipiului Cluj-Napoca, și detaliază elemente concepiuale ce stau la baza evoluţiei acestuia, cu obiectivul major de a genera o dezvoltare armonioasă şi durabilă. Acest document va sta la baza tuturor studiilor de urbanism formale definite de legea 350/2001 care operează și reglementează asupra teritoriului definit şi va oferi cadrul generării unei viziuni unitare pe un teritoriu extins. Această documentaţie denumită în continuare “Studiu”, conţine: PARTE SCRISĂ MASTERPLANUL ANEXE “PARTEA SCRISĂ” + Anexe - documentul ce fundamentează, structurează și detaliază Viziunea, Conceptul şi Mecanismele de aplicare “MASTERPLANUL” - planul director care trasează străzile, relaţiile de conectivitate și definește zonele de studiu Prin conţinut acest studiu poate fi asimilat unui document director de planificare cu următoarele roluri: + Trasează viziunea asupra teritoriului pe termen scurt, mediu și lung + Trasează conceptul teritorial pe toate temele * Instrument de analiză și control pentru instituţia Arhitectului Şef și C.T.A.T.U. * Instrument de definire teme investiționale pentru proprietari, investitori şi arhitecţi + Va sta la bază și va fundamenta PU.G.-uri și PU.Z.-uri viitoare + Trasează zone de studiu + Trasează axele şi străzile majore * Stabileşte direcţiile și principiile de dezvoltare * Stabileşte și prioritizează investiţiile în infrastructură și mobilitate Acest document de planificare cu caracter strategic este asumat prin Hotărâre de Consiliul Local și dus la îndeplinire și implementare de Primăria Municipiului Cluj-Napoca prin departamentele de specialitate. 6 p/ Atelier RVD ARHITECTURĂ STRATEGIE ŞI URBANISM Acest document de planificare cu caracter strategic este asumat prin Hotărâre de Consiliul Local şi dus la îndeplinire și implementare de Primăria Municipiului Cluj-Napoca prin departamen- tele de specialitate. Localizare și identificare teritoriu Teritoriul studiat de prezenta documentaţie are o suprafață de 450 ha şi este amplasat în Nord-Vestul municipiului Cluj-Napoca, pe lunca râului Someş, la Nord de acesta, de-a lungul Bd-ul Muncii și al prelungirii acestuia către drumul E576 spre Apahida. Vecinătăţile imediate sunt: * la VEST: Str. Fabricii * la SUD: râul Someş * la EST: limita U.A.T. cu comuna Apahida * la NORD: aliniamentul de Nord al străzii B-dul Muncii şi al prelungirii acestuia către dru- mul E576 spre Apahida Teritoriul studiat este o zonă compactă, cu limite ferme fără enclave de PUZ.-uri. Oportunitatea realizării studiului Documentaţia a fost elaborată în baza Planului Urbanistic General al Municipiului Cluj- Napoca ( aprobat prin H.C.L nr. 439/2014) în corelare cu Planul de mobilitate urbană durabilă 2021-2030 ( aprobat prin H.C.L nr. 2/2022), Strategia integrată de dezvoltare urbană 2021-2030 (aprobată prin H.C.L nr.1/2022) şi Studiul de trafic zona bvd. Muncii -prof. Dr. Ing. Nicolae Filip, UTCN, ian 2022 ( aprobat prin Hotărârea Comisiei de trafic nr.23 1454/7.02.2022) Oportunitatea realizării acestui document ce trasează viziunea asupra întregului teritoriu de- rivă din interesul tot mai crescut de dezvoltare a acestui areal, pe un fond reglementativ asincron cu nevoile orașului, coroborat cu un set de disfuncţionalități structurale alte teritoriului, dar şi a unor oportunități de regenerare, dezvoltare şi integrare în organismul zonei metropolitane. | Atelier RVD ARHITECTURĂ STRATEGIE ȘI URBANISM STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII. SINTEZĂ DE ANALIZĂ Descriere generală Spaţial-funcţional. Teritoriul studiat este plat, fiind parte din lunca râului Someș, are o lungime Est-Vest de 7 km si o lăţime Nord-Sud variabilă de 300-1100 m şi este parţial construit cu funcțiuni predominant industriale și economice. Terenul studiat este caracterizat de 2 tipologii majore de teritorii: 56% green-field - teritorii agricole întinse, neexploatate, virane 30% brown-field - teritorii industriale construite înainte de 1990 Diferenta de 14% sunt teritorii cu funcțiuni diverse, majoritar recent dezvoltate cu funcțiuni preponderente economice. Locuirea în acest areal are o prezenţă de sub 0,2 % În jumătatea de Vest, terenul este irigat de o retea de străzi relativ ortogonale publice sau de incintă ale fostelor platforme industriale. Jumătatea de Est este traversată de o reţea mai puţin densă de drumuri de exploatare agricolă. Accesibilitate. Teritoriul este accesibil azi prin capetele de legătură ale bulevardului Muncii către Est si Vest şi prin 3 străzi pe direcţia Sud-Nord: sir.Fabricii, str. Beiușului, str. Grigore Ignat. Din punct de vedere velo nu există piste care să ofere acces către acest teritoriu, iar din punct de vedere pietonal, în plus faţă de de străzile menţionate, există o pasarelă pietonală în axul străzii Fabricii de Zahăr. Toate incintele industriale, fără excepție, adiacente râului Someș întorc spatele către acesta prin limite precum: garduri, elemente de infrastructură, funcțiuni tehnologice, şi altele. PU.G. actual. Din punct de vedere al reglementărilor urbanistice în vigoare, PU.G.- ul actual prezervă majoritatea teritoriilor industriale dezvoltate în perioada dinainte de 1990, definește teritoriile de dezvoltare a unui areal cu destinaţia de locuire spre bulevardul Muncii și reglementează teritoriile de tip green-field de la Est ca zone economice extinse cu diverse valenţe. D.p.d.v. al conectivităţilor PU.G.-ul actual propune conectarea teritoriului cu orașul în 4 puncte cu 4 poduri si reglementează axele nord-sud aferente ce leagă strada Plevnei/ DN1 cu bulevardul Muncii. De asemenea mai prevede o axa colectoare paralelă cu bulevardul Muncii în zona de green-field de la Est. Trafic. Din punct de vedere al mobilităţii teritoriul este echipat cu un bulevard de mare capacitate cu 4 benzi, într-o configuraţie disfuncţională, care are și rol de centură de nord și care este prevăzut cu linie de tramvai ce are capătul cu depou la mijlocul zonei studiate. Din punct de vedere al transportului public pe lângă tramvai mai există linii de autobuz ce conectează zona de oraş, toate dezvoltate în lungul unicului bulevard. MAMEI ARE Atelier RVD ARHITECTURĂ STRATEGIE ȘI URBANISM Spațiile industriale existente. Zona de brown-field este dominată de spaţii industriale dezafectate sau în condiţii precare de utilizare - construite in perioada anilor 1970-1980, aflate in prezent in proprietate privată — spaţii administrate deficitar, ce se afla după caz intr-o stare majora de degradare, deservite de o infrastructura de transport neconforma şi o retea de utilităţi necalibrată. Sunt puţine cazuri de hale modernizate conform, pentru a răspunde standardelor în vigoare pentru fiecare sector. Economic. În prezent, activitatea economica este prezentă în zona brown-field situată în jumătatea vestică (aprox 234 ha).- teritorii preponderent industriale / logistice. În zona studiată își desfăşoară activitatea peste 450 de agenţi economici cu sedii sau puncte de lucru înregistrate în acest areal, companii din diferite sectoare economice de producţie, logistică, comercial si de servicii. Cifra de afaceri totală generată de companiile active din zona a fost la decembrie 2020 de peste 4,8 miliarde RON - reprezentând aproximativ 9,4% din cifra de afaceri totală înregistrată în municipiul Cluj-Napoca. Numărul de angajaţi înregistraţi în firmele active din zona este de peste 11.300 persoane - reprezintă aproximativ 8,3% din numărul total de angajaţi înregistraţi in municipiul Cluj-Napoca (dec. 2020). Firmele situate în Top 10 ca cifra de afaceri, ce activează în zona studiată, realizează peste 60% din cifra de afaceri si cumulează peste 55% din personalul angajat în firmele din zona. Companii majore din sectoare economice strategice, cu activitate înregistrată in zona studiata: Emerson, Terapia, AX Perpetuum, Mobile Distribution, Eckerle Automotive, Diferit, Euro GSM, CSI Romania, Thomas Romania, Gormet, Linde Gaz Romania, Medisprof Cancer Center, Auchan Commercial Center, Transelectrica, CTP Elemente valoroase cu potential ne-exploatat Poziţia spaţială strategică în contextul metropolitan. Teritoriul este amplasat pe un teren plat aferent luncii Someșului poziţionat la interferența între zona de dezvoltare intensă a muncipiului Cluj-Napoca și zona funcţională de luncă a Zonei metropolitane Cluj și preia principala axă de presiune de urbanizare a văii Someșului. Poziţia la margine de municipiu dar început estic de zonă metropolitană, conectat la artere majore de trafic si transport public existente și viitoare (ref. Aeroport, Centura Valcele Apahida, TR35 Centura Metropolitana Cluj, Drumul Expres Somes, tren metropolitan, metrou) conferă zonei un statut strategic din punct de vedere funcţional pentru funcționalitatea întregului spaţiu metropolitan / regional. Culoarul Verde-Albastru. Axa Someșului ce străbate în lung pe un traseu de peste 7 km întreg teritoriul studiat, este elementul cel mai valoros al cadrului natural ce definește teritoriul. Acest culoar este o oaza urbana ne-exploatata de biodiversitate si spaţii de loisir ce trebuie sa integreze axa de mobilitate velo si pietonală și de asemenea reprezintă un catalizator de spaţii publice și funcțiuni de importanţă zonală. Structura spaţială. Trama stradală din incinta fostelor platforme industriale poate fi considerată element valoros si specific acestui teritoriu. Aici intră caracteristicile ce o definesc și anume: Ortogonalitatea tramei și scara insulelor urbane rezultate/existente, profilul stradal și spaţialitatea dintre volumele construite (hale), intersecțiile si spaţiile de 9 Th Atelier RVD ARHITECTURĂ STRATEGIE ȘI URBANISM detentă, odinioară folosită ca platforme de manevrare și raportul lăţime x înălțime din cadrul profilului străzilor. Elemente de patrimoniu industrial. Teritoriul fostelor platforme industriale păstrează clădiri, structuri, secvenţe spaţiale, materiale ce generează o atmosferă cu speciţic industrial si care poate deveni esenţa conceptuală, arhitecturală şi de design pentru dezvoltarea noilor constructii. Individual, situaţiile existente ce solicită transformare, trebuie analizate și trebuie identificat specificul valoros, iar după caz găsite soluţii de conservare, valorificare, transformare, înlocuire, îmbunătăţire a speciticului/caracterului industrial prin soluţii inovative și creative. Elementele de patrimoniu industrial nu sunt uniform distribuite in teritoriu, dar acestea e recomandabil şi pot face obiectul interpretărilor spaţiale si arhitecturale în viziune contemporană pentru a perpetua şi a genera o atmosferă industrială reinterpretată care să rămână element de esenţa și să îmbogăţească atmosfera viitoarelor dezvoltări. Bulevardul. Bulevardul Muncii are caracteristicile spaţiale necesare pentru a fi exploatat mult mai eficient ca si culoar de mobilitate și pentru a fi mobilat urbanistic corespunzător. Vecinătăti cu impact Teritoriul studiat are o vecinătate variată atât ca tipologie funcţională și urbanistică cât și ca tip de relaţionare/impact/condiţionare. Dintre cele semnificative menţionăm: Aeroportul internaţional Avram lancu - cu impact prin condiţionări şi restricţii parţiale dar și prin avantajele proximităţii. Piaţa de vechituri Oser - teren in proprietatea Primăriei; situat in vecinătatea râului Someș, devine un element/spaţiu strategic pentru întoarcerea teritoriului cu faţa către oraș. Big Box-ul de tip Mall - Auchan - pol comercial major al zonei Iris si al teritoriilor învecinate cu impact în ponderarea funcțiunilor comerciale în zonă dar și de polarizare a traficului. Dezvoltarea str. Fabricii colţ Bd-ul Muncii - Primul ansamblu din zonă de mare densitate cu funcțiuni variate: comerţ, birou, hotel, scoală, etc ce va oferi perspectiva dezvoltării teritoriilor adiacente. Cartierul străzii Voroneţ - Urbanizarea spontană din lungul străzii Voroneţ a generat un areal de locuire care s-a dezvoltat fără dotări publice si servicii de proximitate, devenind dependent de mobilitate vehiculară pentru asigurarea nevoilor de bază: comerţ, educaţie, servicii. Acest cartier polarizează de o parte si de alta câteva sute de hectare de teren nedezvoltat pe un versant cu orientare sudică ideal locuinţelor individuale. Universitatea Tehnică Cluj-Napoca - pol educaţional poziţionat pe Bd-ul Muncii încă din anii 1970, având obiectiv sinergia academica cu platformele industriale, în prezent dezafectate în marea lor majoritate. Având în vedere trend-ul actual de transformare a specialităţilor universitare din domenii mecanice în domenii de inovaţie tehnică, prezența UTCN poate fi ancora de polarizare a unor noi facultăţi/universităţi sau centre de cercetare în aceasta zonă, alături de companii cu specific în invoaţie tehnică. Zona de dotări economice de mică si medie dimensiune - clusterizate în special pe latura Nord pe bd-ul Muncii. Aceste dezvoltări recente exprimă nevoia la zi de dotări economice-industriale / logistice de mici si medie dimensiune in proximitatea orașului, 10 Atelier RVD ARHITECTURĂ STRATEGIE ȘI URBANISM reacţie inclusiv la reconversia multor platforme industriale din zona văii Somesului si Nadășului ce ofereau găzduire până recent de activităţi de micro-produciie și servicii. Parcul Clujenilor/Tineretului - investiţie a autorităţii locale recent finalizată care crează oportunitatea de generare a unor proiecte pentru realizarea unui culoar verde ce va conecta alte spaţii verzi majore din teritoriul studiat, din oraș si zona metropolitana. În același timp, noul parc are capacitatea de polarizare în vecinătatea imediata a funcţiunilor de locuire și a celor complementare acesteia. Disfunctionalităţi și constrângeri DISFUNCȚIONALITĂŢI MAJORE Accesibilitatea faţă de oraș. Astăzi accesarea teritoriului dinspre oraș-centru, se realizează preponderent prin Nord-Vest - in Nod Bd-ul Muncii cu str. Fabricii, unde se realizează o gâtuire a traficului ce generează o accesibilitate neconforma a teritoriului. Dependenţa de o singură arteră colectoare. Bulevardul Muncii este artera majora - unică - de acces si distribuţie pe întreaga suprafaţă de 450 ha. În plus, această arteră este neconformă generând constrângeri reciproce ale traficului pietonal, velo, rutier și de transport în comun (bus şi tramvai ), cu risc major major în siguranţa circulaţiei. Accesibilitate redusă și deficitară: pietonal, velo, auto. Accesul pietonal esie asigurat de trotuarele bulevardului Muncii si suplimentar de o pasarelă pietonală peste râul Someș. In rest teritoriul se prezintă neprietenos cu p [...]