CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI
CLUJ-NAPOCA
HOTĂRÂRE
privind aprobarea depunerii proiectului Renovare energetică Școala Gimnazială Liviu
Rebreanu, Aleea Retezat nr. 4, în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1,
PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 — Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru
eficienţă energetică şi reziliență în clădiri publice, Operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată
sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (P.N.R.R.)
Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca întrunit în şedinţă extraordinară convocată de
îndată,
Examinând proiectul de hotărâre privind aprobarea depunerii proiectului Renovare
energetică Școala Gimnazială Liviu Rebreanu, Aleea Retezat nr. 4, în cadrul apelurilor de
proiecte cu titlul PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 — Valul
Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică şi reziliență în clădiri publice,
Operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice din Planul
Naţional de Redresare şi Rezilienţă (P.N.R.R.) - proiect din iniţiativa primarului;
Reţinând Referatul de aprobare nr. 410872/1/28.03.2022 al primarului municipiului Cluj-
Napoca, în calitate de inițiator;
Analizând Raportul de specialitate nr. 411486/28.03.2022 al Direcţiei Generale Comunicare,
dezvoltare locală şi management proiecte - Serviciul Strategie şi dezvoltare locală, management
proiecte, al Direcţiei Juridice şi al Direcţiei Economice, prin care se propune aprobarea depunerii
proiectului Renovare energetică Școala Gimnazială Liviu Rebreanu, Aleea Retezat nr. 4, în
cadrul apelurilor de proiecte cu titlul PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1,
Componenta C5 — Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică şi
reziliență în clădiri publice, Operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a
clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (P.N.R.R.);
Reţinând prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi reziliență şi ale
Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului
de redresare şi reziliență al României;
Ţinând cont de prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
124/2021 privind
stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României
prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
de Urgenţă a Guvernului nr.
155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de
redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă;
Luând în considerare prevederile Hotărârii Guvernului nr.
209/2022 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene
alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
155/2020 privind unele măsuri pentru
elaborarea Planului naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri
externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă;
Având în vedere prevederile Ordinului nr. 441/2022 al Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor
Publice şi Administraţiei pentru aprobarea Ghidului specific privind regulile şi condiţiile aplicabile
finanțării din fondurile europene aferente Planului naţional de redresare şi reziliență în cadrul
apelului de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/B.2.2/1, componenta 5 — Valul
renovării, axa 2 — Schema de granturi pentru eficienţă energetică şi reziliență în clădiri publice,
operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice;
Potrivit prevederilor art. 5 alin. 3 şi 4 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice
locale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 129 alin. 2 lit. b) din O.U.G. nr.
57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
Văzând avizul comisiei de specialitate;
Potrivit dispoziţiunilor art. 129, 134 alin. 4, 139 şi 196 din O.U.G. nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE:
Art. 1. Se aprobă depunerea proiectului Renovare energetică Școala Gimnazială Liviu
Rebreanu, Aleea Retezat nr. 4, în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1,
PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 — Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru
eficiență energetică şi rezilienţă în clădiri publice, Operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată
sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (P.N.R.R.),
conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. Se aprobă valoarea maximă eligibilă a proiectului Renovare energetică Şcoala
Gimnazială Liviu Rebreanu, Aleea Retezat nr. 4, în cuantum de 1.756.400 euro (fără T.V.A.),
reprezentând 8.646.230,28 lei fără T.V.A., la cursul Info euro aferent lunii mai 2021, conform
P.N.R.R., Componenta 5 — Valul Renovării, Anexa III - Metodologie costuri: 1 euro=4,9227 lei.
Art. 3. Municipiul Cluj-Napoca se angajează să finanțeze toate sumele, reprezentând
cheltuieli care ar putea fi declarate neeligibile rezultate din documentaţiile tehnico-
economice/contractele de lucrări, ce pot apărea pe durata implementării proiectului Renovare
energetică Școala Gimnazială Liviu Rebreanu, Aleea Retezat nr. 4, în condiţiile obţinerii
finanțării proiectului.
Art. 4. Cu îndeplinirea prevederilor hotărârii se încredinţează Serviciul Strategie şi
dezvoltare locală, management proiecte, Direcţia Tehnică şi Direcţia Economică.
Secretarul ge
Jr. Aurora Ro$/ă
Nr. 119 din 30 martie 2022
(Hotărârea a fost adoptată cu 25 voturi)
| |
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI
CLUJ-NAPOCA
Anexă la Hotărârea nr. 144
9 /2022
Descriere sumară a investiţiei:
Renovarea energetică a clădirii Școlii Gimnaziale "Liviu Rebreanu” - Strada
Retezat, nr. 4
I. Informaţii generale privind obieciivul de investiţii
Denumirea obiectivului de investiţii
Reabilitarea Energetică a clădirii Şcolii Gimnaziale "Liviu Rebreanu”
Ordonator principal de credite/investiior
Municipiul Cluj Napoca
Ordonator de credite (secundar/terţiar)
Consiliul Local Cluj Napoca
Beneficiarul investiţiei
Municipiul Cluj Napoca
Elaborator audit energetic
SC. SERVELECT SRL, Cluj-Napoca
D. Situaţia existentă și necesitatea realizării obiectivului /proiectului de investiţii
Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituționale
şi financiare i
Conform Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie
2012, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor
2004/8/CE şi 2006/32/CE, eficienţa energetica reprezintă o modalitate importanţa prin care
pot fi abordate provocările fără precedent cauzate de dependentă crescând fata de importurile de
energie și de cantitate redusa de resurse energetice, precum și de a depăși criza economica.
Organismele publice de la nivel naţional, regional și local trebuie sa îndeplinească un rol
exemplar în ceea ce priveşte eficiența energetica, deoarece clădirile deţinute de organismele
publice au o pondere semnificativa din parcul imobiliar şi o vizibilitate ridicată în viaţa publica.
În acest sens, autorităţile europene recomanda stabilirea unei rate anuale a renovărilor, în
vederea îmbunătăţirii performantei energetice a clădirilor deţinute și ocupate de administraţia
centrala pe teritoriul statelor membre, obligaţie care vine în completarea Directive
2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2030 Gejvină RE
energetică a clădirilor, prin care se solicită statelor membre să asigure ca, ațn Ş
existente sunt supuse unor renovări majore, performanța ent ă (a) Fe oral este
îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele minime de performanţă ene
Opinii stvieutatăe re dAutiti
Nivelul performanţei protecţiei termice a clădirilor corespunde, independent de sistemul
constructiv utilizat, specificaţiilor şi exigenţelor impuse de standardele privind calculul hidro și
termotehnic în vigoare la momentul proiectării şi execuţiei.
Majoritatea clădirilor publice din administrarea Cluj Napoca au fost construite în perioada în
care nu se punea problema limitării consumului de energie. În acea perioadă, majoritatea
clădirilor din România, inclusiv cele publice, au fost construite fără să existe cerințe termice
specifice ale elementelor de construcţii care alcătuiesc anvelopa acestora.
Caracteristici de performanţă energetică ale fondului de clădiri nerezidenţiale, existent la acest
moment în Romania - care include consumul pentru încălzire, iluminat, climatizare, sunt
prezentate în tabelul următor ( sursa INCD URBAN - INCERC) ;
Categoria clădirii Caracteristica termică U [W/m2K] Consum de energie finală
Vertical Orizontal (kWh/m2/an)
Birouri 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 120 - 250
Educaţie, cultură 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 200 - 350
Sănătate 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 200 — 400
Turism 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 150 - 300
Comerţ 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 150 - 300
Performanţa energetică și emisiile de C02 în funcţie de sectorul imobiliar sunt prezentate în
graficele următoare ( sursa INCD URBAN - INCERC)
Performanta medie de energie
[kWh/m2 an]
400
350
300
250
200
150 _
100
50
o
tocuinte fduratie Tamert Tri Altele
(ebirauri)
Indicele mediu de emisii de CO2
[kgCO2/m2 an]
30
80
70
sa
50 A
10
%
i î
10 -
i
Locuinte Educatia Comert Tetism Altele (obirtsuri)
Reducerea globală a consumului de energie în clădirile publice cu 10% în raport cu situația
existentă în 2013, prin îmbunătăţirea performanţei energetice a acestora cu o rată anuală de
renovare a fondului de clădiri existente de minim 3% este obligatoriei în Romania pentru
clădirile publice administrate de autorităţile guvernamentale ( Legea 121/2014).
Având în vedere funcţiile de:
e planificator al direcţiei de dezvoltare a infrastructurii locale;
e administrator al serviciilor publice de interes local;
|
e reglementator în sfera socio-economică administrată;
e consumator de energie;
administrația publică locală, conștientizând faptul că este nevoie să fie factor motivator,
mobilizator și modei pentru cetăţeni, agenţi economici, societatea civilă în arealul administrat,
poate să ia măsurile instituționale necesare care să conducă la reducerea cu 10% a consumului
de energiei.
Obiectivul de reducere a consumului de energie în clădirile publice - bunuri proprietate publică
din administrarea municipiului Cluj-Napoca, prin îmbunătăţirea eficienței energetice şi
utilizarea surselor regenerabile de energie, poate fi îndeplinit prin cofinanţare. Astfel, cadrul de
finanțare PNRR, Programul Naţional de Redresare și Rezilienţă, oferă o reală oportunitate
pentru obţinerea cofinanțării necesare, axa fiind investiţii în creşterea eficienţei energetice a
clădirilor publice deținute și ocupate de autorităţile locale.
Programul se adresează unităților administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş,
municipiu, judeţ, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale mun. Bucureşti și instituţiilor
publice din subordinea / în coordonarea autorităţilor deliberative ale administrației publice
locale.
Acestea pot beneficia de fonduri pentru modernizarea şi creşterea eficienţei energetice a
clădirilor publice, contribuind în același timp la îmbunătăţirea calității mediului prin reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi la reducerea consumului anual de energiei primară
şi promovarea utilizării surselor regenerabile de energie.
Finanţarea se acordă în procent de maximum 100% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv
de
investiţie și în limita a 440 euro/m? suprafață desfăşurată.
Acest program de finanţare sprijină măsuri de eficiență energetică a clădirilor publice, având ca
scop modernizarea energetică, inclusiv izolarea termică, reabilitarea și modernizarea
sistemelor de încălzire și a rețelelor și instalaţiilor de iluminat și sistemul de management
energetic al clădirii (măsuri de eficiență energetică tipice).
Obiectivul „Creşterea eficientei energetice” este unul strategic și face parte din Obiectivul al
treilea „20/20/20” în domeniul schimbărilor climatice şi al energiei, cuprins în cadrul
Strategiei Europa 2020 - o strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi
favorabilă incluziunii.
Începând cu anul 2007, Romania s-a angajat, la fel ca toate statele membre ale Uniunii
Europene, să realizeze reducerea consumurilor de energiei la utilizatorii finali, inclusiv la
clădiri, cu cel puțin 1.5% în fiecare an, cu efect direct asupra reducerii consumurilor energetice
primare și a protecției mediului, prin reducerea gazelor cu efect de seră.
Obiectivul de investiţii tratat în prezentul memoriu este parte integrantă a proiectului
Reabilitarea energetică a clădirii Şcolii Gimnaziale "Liviu Rebreanu”, clădire situată pe
strada Strada Retezat, nr. 4.
|
|
Analiza situaţiei existente şi identificarea nevoilor specifice ale clădirii
Clădirea are o formă regulată, sub formă de dreptunghi și are regimul de înălțime: Subsol
Tehnic (Neîncălzit) + P + ZE.
Anvelopa
e Clădirea nu este termoizolată, având pereţi exteriori de grosime 26,5 cm din plăci de
prefabricate. Structura de rezistenţă și planșeele sunt din beton armat;
e Tâmplăria este din PVC cu geam termoizolant, neetanșă. Finisajele exterioare
prezintă urme de deteriorate, se pot observa fisuri la îmbinările elementelor de
fațadă;
e Învelitoarea este tip terasă.
Instalaţiile interioare:
e Iluminatul este cu surse clasice, în mare parte tuburi fluorescente;
e Sursa termică este agent secundar de la regia de termoficare, atât pentru încălzire
cât și pentru ACM;
e Sistemul interior de distribuţie termic este vechi cu calorifere de fontă şi câteva de
tablă, fără reglaj;
e Clădirea nu are ventilare mecanică şi nici climatizare.
În ultimii ani, nu s-a intervenit major asupra finisajelor interioare, doar în regim de
reparaţii curente, uzura acestora este evidentă, astfel sunt necesare intervenții.
Rezistenţele termice ale elementelor de anvelopă sunt mult sub pragurile impuse de
normativele în vigoare, iar pentru atingerea standardului nZEB acestea trebuie mărite de 6-
12 ori faţă de valorile actuale pentru elementele opace.
III. Pachet de măsuri
1) Reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii:
- izolarea termică a fațadei - parte vitrată, prin:
e înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în
clădire, cu tâmplărie termoizolantă cu performanţă ridicată coeficient de transfer
maxim U = 1W/m2K, rame din aluminiu, cu bariera termica şi pachet de sticlă cu gaz
inert, baghetă caldă;
e înlocuirea tâmplăriei interioare (uşi de acces și ferestre) către spaţiile neîncălzite
sau insuficient încălzite;
- izolarea termică a fațadei - parte opacă;
e termoizolarea planșeului peste ultimul nivel terasa cu termosistem din polistiren
extrudat de grosime 35 cm si conductivitate termica maximă de 0,04 W/m cu
refacerea hidroizolaţiei;
e izolarea la intrados a planșeului peste subsolul neîncălzit cu vată minerală
semirigidă de grosime 15 cm;
e izolarea termică la exterior a pereţilor care formează anvelopa clădirii cu vata
minerală de grosime 20 cm. Se va monta fațadă ventilată metalică, alucobond.
2) Reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei
calde de consum
e Refacerea punctului termic interior, distribuţia cu plecările in coloane;
[] Refacerea sistemului de racord termic la sistemul centralizat, ceea ce ține de
Beneficiar;
e Înlocuirea instalaţiei interioare actuale de distribuţie a agentului termic ţevi,
conducte s.a.;
e Înlocuirea corpurilor de statice actuale cu ventilo-convectoare si montarea de
sisteme de echilibrare a reţelei;
[] Înlocuirea instalaţiei de distribuţie a apei calde de consum, și modernizarea
terminalelor din grupurile sanitare cu obiecte şi instalaţii sanitare cu consum redus de apă
şi implicit de energie;
3) Instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau veniilare
mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior
- Se vor monta soluţii locale de ventilare mecanică în spaţiile ocupate, echipamente care
vor asigura recuperarea de căldură din aerul refulat, randament minim de 80%;
- Montarea de pompe de căldură aer-apa pentru asigurarea climatizării în sălile de clasă, în
perioada caldă a anului;
4) Reabilitare / modernizare a instalaţiilor de iluminat în clădiri
- Modernizarea instalaţiei de iluminat. Se vor înlocui în întregime circuitele de iluminat
existente deteriorate sau subdimensionate (cabluri de alimentare, doze de legătura,
tabloterie, elemente de comandă etc);
- Se vor înlocui corpurile de iluminat clasice fluorescent şi incandescent cu corpuri de
iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață, inclusiv tehnologie LED;
- Instalarea de corpuri de iluminat cu senzori de mişcare/prezenţă, acolo unde acestea se
impun pentru economie de energie.
5) Sisteme de management energetic integrat peniru clădiri, respectiv
modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor, inclusiv în vederea pregătirii
clădirilor pentru soluţii inteligente
- Se va monta un sistem de control și monitorizare de tip BEMS (Building Energy
management System) cu control asupra circuitelor de iluminat, a echipamentelor HVAC
(surse termice şi climatizare şi a echipamentelor de ventilare) cu montarea unor
echipamente inteligente de contorizare, pentru urmărirea şi înregistrare consumurilor
energetice la nivelul sistemelor tehnice ale clădirii;
6) Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald
- Se vor monta sisteme de umbrire exterioare pentru tâmplăria de pe laturile sudice și
vestice ale clădirii din jaluzele cu lamele metalice orizontale de lățime 10-20 cm montarea
unor elemente de tâmplărie;
7) Sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru
consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie
și
- Se vor monta Panouri Fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în regim de
auto-producător, autoconsum;
8) Echiparea clădirilor cu staţii de încărcare pentru mașini electrice, conform
prevederilor Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor,
republicată
- Se va monta o staţie de încărcare pentru vehicule electrice, cu 2 terminale de putere 22
kW fiecare.
9) Alte tipuri de lucrări
Refacerea finisajelor interioare;
Renovarea grupurilor sanitare;
Înlocuirea instalaţiilor sanitare;
Repararea elementelor de construcție ale fațadei care prezintă potenţial pericol de
desprindere şi /sau afectează funcţionalitatea clădirii;
Repararea sistemului de colectare şi evacuare a apelor meteorice;
e Demontarea instalațiilor și a echipamentelor montate aparent pe fațadele /terasa
clădirii, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie.
e Introducerea sistemului de iluminat de siguranţă;
Măsuri PSI, hidranţi interiori;
e Modernizarea instalaţiei electrice, se vor înlocui circuitele electrice deteriorate sau
subdimensionate și se vor monta tablouri noi de distribuţie cu circuite dedicate pe
iluminat etc.;
e Curți interioare, refacerea aleilor, a trotuarelor şi a spaţiilor verzi.
IV. Indicatori
Intervenţiile propuse pentru clădire conduc la o reducere a consumului anual specific de
energie finală pentru încălzire de cel puţin 50% față de consumul anual specific de energie
pentru încălzire înainte de renovarea fiecărei clădiri (cu excepţia clădirilor clasate sau în
curs de clasare ca monumente și
[...]
Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.