CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI
CLUJ-NAPOCA
HOTĂRÂRE
privind aprobarea depunerii proiectului Renovare energetică Școala Gimnazială Constantin
Brâncuși, Str. Horticultorilor nr. 1, în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul
PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta CS — Valul Renovării, Axa 2 -
Schema de granturi pentru eficiență energetică şi reziliență în clădiri publice, Operaţiunea B.2:
Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare
şi Reziliență (P.N.R.R.)
Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca întrunit în şedinţă extraordinară convocată de
îndată,
Examinând proiectul de hotărâre privind aprobarea depunerii proiectului Renovare energetică
Şcoala Gimnazială Constantin Brâncuşi, Str. Horticultorilor nr. 1, în cadrul apelurilor de proiecte
cu titlul PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 — Valul Renovării, Axa
2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică şi reziliență în clădiri publice, Operaţiunea B.2:
Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare
şi Rezilienţă (P.N.R.R.) - proiect din iniţiativa primarului;
Reţinând Referatul de aprobare nr. 410526/1/28.03.2022 al primarului municipiului Cluj-
Napoca, în calitate de iniţiator;
Analizând Raportul de specialitate nr. 410937 din 28.03.2022 al Direcţiei Generale
Comunicare, dezvoltare locală şi management proiecte - Serviciul Strategie și dezvoltare locală,
management proiecte, al Direcţiei Tehnice, al Direcţiei Juridice şi al Direcţiei Economice, prin care se
propune aprobarea depunerii proiectului Renovare energetică Școala Gimnazială Constantin
Brâncuşi, Str. Horticultorilor nr. 1, în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul
PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 — Valul Renovării, Axa 2 -
Schema de granturi pentru eficiență energetică şi reziliență în clădiri publice, Operaţiunea B.2:
Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare
şi Reziliență (P.N.R.R.);
Reţinând prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi ale Deciziei
de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare
şi reziliență al României;
Ţinând cont de prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
124/2021 privind stabilirea
cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin
Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr.
155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de
redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență;
Luând în considerare prevederile Hotărârii Guvernului nr.
209/2022 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
124/2021
privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate
României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului
Du, ii
naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile
şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă;
Având în vedere prevederile Ordinului nr. 441/2022 al Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor
Publice și Administraţiei pentru aprobarea Ghidului specific privind regulile şi condiţiile aplicabile
finanțării din fondurile europene aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă în cadrul apelului
de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/B.2.2/1, componenta $ — Valul renovării, axa
2 — Schema de granturi pentru eficienţă energetică şi rezilienţă în clădiri publice, operaţiunea B.2:
Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice;
Potrivit prevederilor art. 5 alin. 3 şi 4 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale,
cu modificările și completările ulterioare, precum şi ale art. 129 alin. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
Văzând avizul comisiei de specialitate;
Potrivit dispoziţiunilor art. 129, 134 alin. 4, 139 şi 196 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE:
Art. 1. Se aprobă depunerea proiectului Renovare energetică Școala Gimnazială Constantin
Brâncuşi, Str. Horticultorilor nr. 1, în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul
PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 — Valul Renovării, Axa 2 -
Schema de granturi pentru eficiență energetică şi reziliență în clădiri publice, Operaţiunea B.2:
Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice din Planul Naţional de Redresare
şi Rezilienţă (P.N.R.R.), conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. Se aprobă valoarea maximă eligibilă a proiectului Renovare energetică Școala
Gimnazială Constantin Brâncuşi, Str. Horticultorilor nr. 1, în cuantum de 2.260.120 euro (fără
T.V.A.), reprezentând 11.125.892,72 lei fără T.VA., la cursul Info euro aferent lunii mai 2021,
conform P.N.R.R., Componenta 5 — Valul Renovării, Anexa III - Metodologie costuri: 1 euro=4,9227
lei.
Art. 3. Municipiul Cluj-Napoca se angajează să finanțeze toate sumele, reprezentând cheltuieli
care ar putea fi declarate neeligibile, rezultate din documentaţiile tehnico-economice/contractele de
lucrări, ce pot apărea pe durata implementării proiectului Renovare energetică Școala Gimnazială
Constantin Brâncuşi, Str. Horticultorilor nr. 1, în condiţiile obținerii finanţării proiectului.
Art. 4. Cu îndeplinirea prevederilor hotărârii se încredințează Serviciul Strategie şi dezvoltare
locală, management proiecte, Direcţia Tehnică şi Direcţia Economică.
Nr. 117 din 30 martie 2022
(Hotărârea a fost adoptată cu 25 voturi)
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI Anexă la Hotărârea nr. _4JZ-/2022
CLUJ-NAPOCA
Descriere sumară a investiţiei:
Renovarea energetică a clădirii Școlii Gimnaziale "Constantin Brâncuși” şi a sălii
de sport
IL. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
Denumirea obiectivului de investiţii
Reabilitarea energetică a clădirii Școlii Gimnaziale Constantin Brâncuşi și a sălii de sport
Componenta C1 - Clădirea şcolii;
Componenta C2 — Clădirea sălii de sport;
| Ordonator principal de credite/investitor
Municipiul Cluj Napoca
Ordonator de credite (secundar/terţiar)
Consiliul Local Cluj Napoca
Beneficiarul investiţiei
Municipiul Cluj Napoca
Elaborator audit energetic
SC. SERVELECT SRL, Cluj-Napoca
II. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului /proiectului de
investiţii
Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale
şi financiare
Conform Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie
2012, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor
2004/8/CE şi 2006/32/CE, eficienţa energetică reprezintă o modalitate importantă prin care
pot fi abordate provocările fără precedent cauzate de dependența crescută faţă de importurile de
energie şi de cantitatea redusă de resurse energetice, precum şi de a depăși criza economică.
.
vederea îmbunătăţirii performanței energetice a clădirilor deţinute și ocupate de administrația
centrală pe teritoriul statelor membre, obligaţie care vine în completarea Directive
2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa
energetică a clădirilor, prin care se solicită statelor membre să asigure că, atunci când clădirile
existente sunt supuse unor renovări majore, performanța energetică a acestora este
îmbunătăţită pentru a satisface cerințele minime de performanţă energetică.
Nivelul performanţei protecţiei termice a clădirilor corespunde, independent de sistemul
constructiv utilizat, specificaţiilor şi exigențelor impuse de standardele privind calculul hidro și
termotehnic în vigoare la momentul proiectării şi execuţiei.
Majoritatea clădirilor publice din administrarea Cluj Napoca au fost construite în perioada în
care nu se punea problema limitării consumului de energie. În acea perioada, majoritatea
clădirilor din România, inclusiv cele publice, au fost construite fără să existe cerinţe termice
specifice ale elementelor de construcţii care alcătuiesc anvelopa acestora.
Caracteristici de performanţa energetică ale fondului de clădiri nerezidenţiale existent la acest
moment în Romania - care include consumul pentru încălzire, iluminat, climatizare, sunt
prezentate în tabelul următor ( sursa INCD URBAN - INCERC) ;
ia clădirii Caracteristica termică U [W/m2K] | Consum de energie finală
Categaria elădirii Vertical Orizontal (kWh/m2/an)
Birouri 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 120 - 250
Educaţie, cultură 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 200 - 350
Sănătate 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 200 — 400
Turism 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 150 - 300
Comerţ 0.70 — 1.50 0.35 — 1.30 150 - 300
Performanţa energetică şi emisiile de C02 în funcţie de sectorul imobiliar sunt prezentate în
graficele următoare ( sursa INCD URBAN - INCERC).
îi
Performanta medie de energie
[kWh/m2 an]
400
250
300
230 =
200 :
180
100 -
4 _
iii
Locuinte Educatie Comert Turciei Altale
(birouri)
Indicele mediu de emisii de CO2
[kgC02/m2 an]
80
80 =
70 >
60
50
40
30
29
ivi
9
Locuinte Educatie Comert Turism Altele (birouri)
Reducerea globală a consumului de energie în clădirile publice cu 10% în raport cu situaţia
existenţa în 2013, prin îmbunătăţirea performanţei energetice a acestora cu o rată anuală de
renovare a fondului de clădiri existente de minim 3% este obligatorie în România pentru
clădirile publice administrate de autorităţile guvernamentale ( Legea 121/2014).
Având în vedere funcţiile de:
e planificator al direcţiei de dezvoltare a infrastructurii locale;
e administrator al serviciilor publice de interes local;
e reglementator în sfera socio-economica administrata;
e consumator de energie,
administrația publică locală, conștientizând faptul că este nevoie să fie factor motivator,
mobilizator şi model pentru cetăţeni, agenţi economici, societatea civilă în arealul administrat,
poate să ia măsurile instituționale necesare care să conducă la reducerea cu 10% a
consumului de energiei.
Obiectivul de reducere a consumului de energie în clădirile publice - bunuri proprietate
publică
din administrarea municipiului Cluj-Napoca, prin îmbunătăţirea eficienței energetice și
utilizarea surselor regenerabile de energie, poate fi îndeplinit prin cofinanţare. Astfel, cadrul
de finanțare PNRR, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, oferă o reală oportunitate
pentru obținerea cofinanțării necesare, axa fiind investiţii în creșterea eficienţei energetice a
clădirilor publice deținute și ocupate de autoritățile locale.
Programul se adresează unităţilor administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună,
oraş,
a
municipiu, judeţ, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale mun. București și instituţiilor
publice din subordinea / în coordonarea autorităţilor deliberative ale administrației publice
locale.
Acestea pot beneficia de fonduri pentru modernizarea şi creşterea eficienţei energetice a
clădirilor publice, contribuind în acelaşi timp la îmbunătăţirea calității mediului prin reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi la reducerea consumului anual de energiei
primară şi promovarea utilizării surselor regenerabile de energiei.
Finanţarea se acordă în procent de maximum 100% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv
de
investiţie și în limita a 440 euro/m? suprafață desfăşurată.
Acest program de finanțare sprijină măsuri de eficiență energetică a clădirilor publice, având
ca scop modernizarea energetică, inclusiv izolarea termică, reabilitarea și modernizarea
sistemelor de încălzire şi a reţelelor şi instalaţiilor de iluminat şi sistemul de management
energetic al clădirii (măsuri de eficiența energetică tipice).
Obiectivul „Creşterea eficienţei energetice” este unul strategic şi face parte din Obiectivul al
treilea „20/20/20” în domeniul schimbărilor climatice și al energiei, cuprins în cadrul
Strategiei Europa 2020 - o strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică și
favorabilă incluziunii.
Începând cu anul 2007, România s-a angajat, la fel ca toate statele membre ale Uniunii
Europene, să realizeze reducerea consumurilor de energie la utilizatorii finali, inclusiv la
clădiri, cu cel puţin 1.5% în fiecare an, cu efect direct asupra reducerii consumurilor
energetice primare şi a protecţiei mediului, prin reducerea gazelor cu efect de seră.
Obiectivul de investiţii tratat în prezentul memoriu este parte integrantă a proiectului
Reabilitare energetică în clădirea Școlii Gimnaziale Constantin Brâncuşi și a sălii de
sport, clădire situată pe strada Horticultorilor, nr. 1, Cluj Napoca.
Analiza situaţiei existente şi identificarea nevoilor specifice ale clădirii
Clădirea principală are o formă neregulată, cu regimul de înălțime: S (subsol tehnic
neîncălzit) + P + 2E.
Anvelopa
e Clădirea nu este termoizolată, cu pereţi exteriori de grosime 30 cm din cărămidă.
Structura de rezistenţă și planşeele sunt din beton armat. Acoperișul este de tip
şarpantă, există pod.
e Tâmplăria este din PVC cu geam termoizolant, neetanșă. Finisajele exterioare
prezintă semne accentuate de deteriorate, fisuri, tencuieli căzute
Instalaţiile interioare:
e Iluminatul este cu surse clasice, în mare parte tuburi fluorescente.
e Sursa termică este agent secundar de la regia de termoficare, atât pentru încălzire
cât şi pentru ACM.
e Sistemul interior de distribuţie termic este vechi cu calorifere de fontă, fără reglaj
e Clădirea nu are ventilare mecanică și nici climatizare.
În ultimii ani, nu s-a intervenit major asupra finisajelor interioare, doar în regim de
reparaţii curente, uzura acestora este evidentă, sunt necesare intervenții.
Rezistenţele termice ale elementelor de anvelopa sunt mult sub pragurile impuse de
normativele in vigoare iar pentru atingerea standardului nZEB acestea trebuie mărite de
6-12 ori față de valorile actuale pentru elementele opace.
Clădirea sălii de sport este un corp separat si este construită pe cadre de beton armat.
III. Pachetde măsuri (pentru toate clădirile)
1) Reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii:
- izolarea termică a fațadei - parte vitrată, prin:
e înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în
clădire, cu tâmplărie termoizolantă cu performanţă ridicată coeficient de transfer
maxim U = 1W/m”K, rame din aluminiu, cu bariera termica și pachet de sticlă cu
gaz inert, baghetă caldă.
e înlocuirea tâmplăriei interioare (uşi de acces și ferestre) către spaţiile neîncălzite
sau insuficient încălzite.
- izolarea termică a fațadei - parte opacă;
e termoizolarea planşeului peste ultimul nivel in pod cu termosistem din vată
minerală de grosime 35 cm si conductivitate termica maximă de 0,04 W/mş
e izolarea la intrados a planşeului peste subsolul neîncălzit cu vată minerală
semirigidă de grosime 15 cm;
e izolarea termică la exterior a pereţilor care formează anvelopa clădirii cu vata
minerala de grosime 20 cm. Se va monta faţadă ventilată metalică, alucobond.
2) Reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei
calde de consum
e Refacerea punctului termic interior, distribuţia cu plecările in coloane;
[) Refacerea sistemului de racord termic la sistemul centralizat, ceea ce tine de
Beneficiar;
o Înlocuirea instalaţiei interioare actuale de distribuție a agentului termic țevi,
conducte s.a;;
e Înlocuirea corpurilor de statice actuale cu ventiloconvectoare si montarea de
sisteme de echilibrare a rețelei;
L) Înlocuirea instalaţiei de distribuţie a apei calde de consum, si modernizarea
terminalelor din grupurile sanitare cu obiecte și instalaţii sanitare cu consum redus de
apă și implicit de energie;
3) Instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare şi/sau ventilare
mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior
- Se vor monta soluţii locale de ventilare mecanică în spaţiile ocupate, echipamente care
vor asigura recuperarea de căldură din aerul refulat, randament minim de 80%;
- Montarea de pompe de căldură aer-apa pentru asigurarea climatizării în sălile de clasă,
în perioada caldă a anului.
4) Reabilitare/ modernizare a instalaţiilor de iluminat în clădiri
- Modernizarea instalaţiei de iluminat. Se vor înlocui în întregime circuitele de iluminat
existente deteriorate sau subdimensionate (cabluri de alimentare, doze de legătura,
tabloterie, elemente de comanda etc);
- Se vor înlocui corpurile de iluminat clasice fluorescent şi incandescent cu corpuri de
iluminat cu eficiență energetică ridicată şi durată mare de viaţă, inclusiv tehnologie LED;
- Instalarea de corpuri de iluminat cu senzori de mişcare/prezenţă, acolo unde acestea se
impun pentru economie de energie.
5) Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri, respectiv
modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor, inclusiv în vederea pregătirii
clădirilor pentru soluţii inteligente
- Se va monta un sistem de control si monitorizare de tip BEMS (Building Energy
management System) cu control asupra circuitelor de iluminat, a echipamentelor HVAC
(surse termice si climatizare şi a echipamentelor de veniilare) cu montarea unor
echipamente inteligente de contorizare, pentru urmărirea și înregistrare consumurilor
energetice la nivelul sistemelor tehnice ale clădirii;
6) Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald
- Se vor monta sisteme de umbrire exterioare pentru tâmplăria de pe laturile sudice si
vestice ale clădirii din jaluzele cu lamele metalice orizontale de lăţime 10-20 cm montarea
unor elemente de tâmplărie.
7) Sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru
consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie
- Se vor monta Panouri Fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în regim de
autoproducator, autoconsum.
8) Echiparea clădirilor cu staţii de încărcare pentru mașini electrice, conform
prevederilor Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor,
republicată
- Se vor monta 2 staţii de încărcare pentru vehicule electrice, cu două terminale de putere
22 kW fiecare.
9) Alte tipuri de lucrări
Refacerea finisajelor interioare;
Renovarea grupurilor sanitare;
Înlocuirea instalaţiilor sanitare;
Repararea elementelor de construcţie ale fațadei care prezintă potenţial pericol de
desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea clădirii;
Repararea sistemului de colectare şi evacuare a apelor meteorice;
Demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe fațadele /terasa
clădirii, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie.
Introducerea sistemului de iluminat de siguranţa;
Măsuri PSI, hidranțţi interiori;
Modernizarea instalaţiei electrice, se vor înlocui circuitele electrice deteriorate sau
subdimensionate şi se vor monta tablouri noi de distribuţie cu circuite dedicate pe
iluminat etc.;
Soluţii antiradon;
Curți interioare, refacerea aleilor, a trotuarelor și a spaţiilor verzi.
IV. Indicatori
Intervenţiile propuse pentru clădire conduc la o reducere a consumului anual specific de
energie finală pentru încălzire de cel puţin 50% față de consumul anual specific de energie
pentru încălzire înainte de renovarea fiecărei clădiri (cu excepţia clădirilor clasate sau în
curs de clasare ca monumente și a clădirilor cu valoare arhitecturală deosebită stabilite
prin documentaţiile de urbanism, clădirilor din zone cons
[...]
Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.