HCL 148/2022 Miercurea Ciuc adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI MIERCUREA — CIUC : HOTĂRÂREA Nr. 148/2022 privind aprobarea depunerii cererii de finanțare, a notei de fundamentare a investiţiei şi i . cheltuielilor legate de proiectul *EJaborarea/actoalizarea documentaţiilor de amenajare teritoriului şi de planificare urbană în Municipiul Miercurea-Ciuc” şi a valorii maxime eligibile a proiectului, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/4C10/L4 Consiliul Local al Municipiului Miercurea-Ciuc, întrunit în şedinţa extraordinară din data de. „13 mai 2023; Analizând Referatul de aprobare nr. 25272 din data de10.05.2022 al viceprimarului d. ] Bela şi Raportul de specialitate înregistrat cu nr, 25276 din data de 10.05.2022 întocmit de Dire 0r5 cția proiecte cu finanțare nerambursabilă din cadnuil aparatului de specialitate al primarului Municipiului Miercurea-Ciuc, prin care s-a propus adoptarea hotărârii. privind aprobarea depunerii cererii “Îinanțare, a notei de fundamentare a investiţiei şi a cheltuielilor legate de proie de ctul "Elaborarea/actualizarea documentaţiilor de amenajare. a teritoriului şi de planificare urbană în Municipiul Miercurea-Ciuc” şi a valorii maxime eligibile a proiectului, în cadrul-apelului de proiecte PNRR/2022/C1001.4; Pe baza rapoartelor comisiilor: - economice, servicii publice şi comerţ; - juridice În baza prevederilor: - Hotărârii nr. 43/2022 al Consiliului Loca] al Municipiului Miercurea-Ciuc privind aprobhrea bugetului de venituri şi cheltuieli al Municipiului Miercurea-Ciuc pe anul 2022 şi estimări pentru anii 2023-2025, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentului (UE) 2021/7241 al Parlamentului. European şi al Consiliului din 12 febru 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și rezilienţă şi ale Deciziei de punere. în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării plamului de redresare şi reziliență României, Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţiond financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresau rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional, de redresare şi reziliență nec al 1 şi ie şi nr. esar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în 'cațirul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; - Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplica prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvemului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţii şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresa reziliență, precum şi pentru modificarea. şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare şi. reziliență nec României pentru accesarea „de. fonduri externe rambursahile şi. nerambursabile în cai Mecanismului de redresare şi rezilienţă; e a inal e şi ELA esar drul - Ghidului specific — Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente Planului național de redresare şi reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10 - COMPONENTA CI FONDUL LOCAL; arie În temeiul prevederilor art. 129 alin. (2). literele b) şi d) şi alin. (4) litera d), alin. (7) lit. k, art. 139 alin. (1) şi (3), art. 196 alin. (1) lit. a) şi art. 627 alin (1) din OUG nr. 57/2019 privind C Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; | HOTĂRĂȘTE | Art. 1. Se aprobă depunerea cererii de finanțare cu titlul ”Elaborarea/actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană în Municipiul Miercurea-i Ciuc”, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10/1.4. Art. 2. Se aprobă Nota de fundamentare, aferentă cererii de finanţare a proiectului cu titlul "Elaborarea/actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană în Municipiul Miercurea-Ciuc”, conform Anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3. Se aprobă Descrierea sumară a investiţiei privind proiectul "Elaborarea/actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de planificare urbană în Municipiul Miercurea-Ciuc” din municipiul Miercurea-Ciuc, conform Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 4. Se aprobă Valoarea maximă eligibilă a proiectului cu titlul ”Elaborarea/actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană în Municipiul Miercurea-Ciuc” din municipiul Miercurea-Ciuc, conform Anexei nr. 3 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. $. Se aprobă preluarea de către Municipiul Miercurea-Ciuc a tuturor costurilor necligibile care pot apărea în perioada de implementare. | Art. 6. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se însărcinează viceprimarul municipiului Bors Bela, Direcţia proiecte cu finanțare nerambursabilă, Direcţia economică - Biroul financiar- contabil din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului Miercurea-Ciuc. | Art. 7. Prezenta hotărâre se comunică: a) Instituţiei Prefectului - Judeţul Harghita; b) Primarului municipiului Miercurea-Ciuc, dl. Korodi Attila; c) Viceprimarului municipiului Miercurea-Ciuc, dl. Bors Bela; d) Viceprimarului municipiului Miercurea-Ciuc, d-na S6gor Enikă; e) Biroului de investiţii; £) Compartimentului de achiziţii publice; 8) Direcţiei proiecte cu finanţare nerambursabilă; h) Direcţiei economice Ă şedinţei Contrasemnează pentru legalitate — ABRAHA LOD LAJOS Secretar |general WOHLFAR DOLF Planul Maţional de Redresare și Reziliență Componenta C10 - Fondul taca! , „Anexa nr. 1 la HCL nr. d, fa 12022 NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind proieetul Anexă la GA ”Elaborarea/actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului şi de planificare urbană în Municipiul Miercurea-Ciuc” : Planului Naţional de Redresare și Reziliență, Componenta 10 — Titlu, ră Fondi Local PNRR/2022/C10 1] Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente pg. 2 „| specifice, etc.) | 2. | Necesitatea şi oportunitatea investiţiei pentru care se aplică pe. 4 '3. | Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local pg. 10 4. | Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local pa. 10 |.15. | Corelarea cu celelalte proieete pentru'care se aplică la finanțare pg. LO 6. | Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obicetivului de investiții pg. 10 7. | Modul de îndeplinire a condiţiilor aferente investițiilor pa, 13 8. | Descrierea procesului de implementare, - : pg. 13 dul specific Modai P 1... Descrierea pe seurt a situaţiei actuale (ăate statistice, elemente specifice, etc,) Municipiul Miercurea-Ciuc, reşedinţa județului Harghita, este situat în partea estică a [ransilvaniei. Municipiul, fiind reşedinţa de judeţ, funcționează ca un centru administrativ Şi cultural al regiunii. | . n ceea ce priveşte clima oraşului, Miercurea-Ciuc este unul dintre cele mai reci oraşe, iarna temperatura scade chiar și sub 30 “C, teraperatura medie anuală fiind de 5,9 *C. (Clima în această zonă este rece (zona fiind numită şi "Mica Siberie"), verile fiind foarte ni (2-3 luni pe an), cu temperaturi între 10-32 *C în timpul zilei şi 29-15 *C pe timpul | op , iar iernile lungi (5-6 lini pe an) şi „geroase, cu temperaturi frecvent sub -30) *C. st fenomen este cauzat de microclima specifică zonslor dintre munți înalţi, În cazul Ciucului, este vorba de bazinul Ciucului de Mijloc - zona situată între Munţii Ciucului şi Muanţii Harghita. Iarna în această zonă aerul rece nu poate să fie dizlocat, rezultând apunerea unor straturi de aer rece. Aceeaşi cauză este și cea care duce la persistenja | îi pe perioade lungi (uneori chiar 7.10 zile). unicipiial Miercurea-Ciuc are o suptafaţă de 11.764 hectare, fiind format din teei suburbii - i patru cartiere, respectiv o zonă industrială, unde se află supermarkețuri construite în iltimii ani. Centrul istorie al oraşului era în jurul Pieței Cetăţii. În prezent există o- zonă entrală cu două centre diferite. Unul dintre ele fachude strada istorică Petăfi, stradă ietonală unde se găsesc numeroase case cu statui inonument istorie. Celălalt centru. al raşului se află. la o distanță relativ mică, construit în timpul socialismului, care cuprinde iața Libertăţii, aici se află clădirea Consiliului Judeţean. Oraşul are trei suburbii, care erău ainte sate separate: Jigodin, aflat în partea de sud a orașului (aparține oraşului din 1930), Toplița Ciuc situată în partea nordică a municipiului şi Șumuleu la nord-estul oraşului ambele aparţin oraşului din 1959), În aceste zone, fiind sate vechi secui (prima atestare a localităţii Șumuleu datează din anul 1335, a localităţii Jigodin din anul 1539, înr a Topliţei line din 1567), se găsesc case în.majoritate case vechi. În ultimii ai s-au construit în . „| feeste zone, mai ales în Şunnulen, vile şi case mari, dar există în aceste zone şi case micuţe (i. pungi de sărăcie, Cartierele "Tudor Vladimirescu, Patinoarului, Spicului, dar şi cartierul mit de localnici Țânţarilor sunt cartiere de blocuri construite în timpul socialismului. Se Conform recensământului din anul 201.1, populaţia municipiului este de 38 966 tocuitori, inajoritatea populaţiei fiind de etnie maghiară (78,55%), proceniul populației de etnie mână este de 16,78%, 0,86% romi, iar 0,13% al populaţiei au alte năționalităţi. La -Hecensămâutul din 2011, s-au declarat romi 377 de. persoane. Numărul romilor din oraş, | donform estimărilor, ar putea fi între 650-700 de persoane. Comunitățile compacte de romi unt: în centrul oraşului, Strada Șumuleu ur. 33, Strada Primăverii 24, (rimăverii 2), ici, Strada Primăverii 16, Porcin. i raşul are o suprafață relativ mică cu diferențe de nivel relativ mici, cu condiții de teren şi istanțe favorabile. traficului pietonal şi celui. ciclist. Structura urbană se caracterizează intr-un centru civic unic. i ieuranța publică: După statisticile publice, Miercurea-Ciuc este una dintre cele mai sigure şedinţe de judeţ din țară (conferință de presă - Nicolae Florin Ghenci, comisarul şef al folia Municipiului Mietourea-Cine), dăr între motivul numerelor scăzute se află şi lipsa sizărilor. Conform datelor Inspectăratului Judeţean de poliţie, Coeficienţii de | driminalitate specifică la nivel de Municipiu/Oraș/Comuană din județul Harghita (0%) este de 491,63 % în anul 2018, fiind încadrat în domeniul de încachare a ratei de criminalitate — ridicat, în special. faţă de media criminalităţii a judeţului de 2,52 % pentru anul 2018. În 2019 fiind 1895,39 % - RIDICAT, în 2020 - 2668,14%, iar în 2021 - 217130 %. S-au înregistrat numeroase cazuri de comportament antisocial, vandalism, furt, jaf, atac personal, intimidare, înțunghiere cu cuțitul, etc. Cele mai multe sesizări se datorează comportamentului antisocial al romilor. Conform comisarului-şef, cei mai bun martori sunt camerele de monitorizare, şi recomandă extinderea rețelei camerelor. Până în anul 2016 s- an instalat în oraș 25 de camere de supraveghere, primele unsprezece. au fost înstalate în 2013 la ieşirea orașului dinspre Sâncrăieni, Odorheiu Secuiesc şi Taploca, pe străzile Primăverii şi Șumuleu (concentrație ridicată de case. ocupate de romi), precum şi la marginea parcului central. În 2014, numărul camerelor a fost extins cu încă şapte, astfel s-a monitorizat ieşirea spre Leliceni, izvorul de apă minerală la: Taploca, zona cunoscută ca parc dendrologic, Piaţa Majlâth Gusziâv Kâroly şi o parte din Piaţa Libertăţii. La sfârşitul anului 2015 au fost instalate cârnere la ieșirile spre Păuleni şi Cioboteni, dar, au fost instalate și noi dispozitive la aşezările de romi. În anul 2016, printr-o investiţie de 225 mii lei efectuat din bugetul propriu al municipiului, s-au instalat încă 20 de camere. În această perioadă s-a concentrat în principal pe observarea intrărilor în oraş. Cinci camere de imagine de înaltă rezoluţie au monitorizat centrul orașului. Momentan pe teritoriul orașului sunt instalate 64 de camere de supraveghere care sunt montate la 56 “puncte de monitorizare, Înregistrările pot fi vizionate pentru o perioadă de 20 de zile, şi au fost de mare folos. În cursul anului 2015, poliția a solicitat înregistrările de 28 de ori, pentru identificarea activităţilor de tâlhărie, vandalism, furt. Reţeaua de monitorizare dub Miercurea-Ciuc nu este monitorizată de personal permanent, ci un computer stochează imaginile, care pot fi aecesate la cerere la o anumită oră şi locaţie. Astfel, înregistrările pot fi folosite doar pentru identificarea făptaşilor, nu şi pentru prevenţie, Cel mai. important este prevenirea evenimentelor nedorite, și cel mai eficient mod este urmărirea imaginilor de la camerele în direct la un centru de control, astfel încât organele abilitate să poată fi alertate imediat, şi să se poate deplasa la tocul faptei, dacă este necesar. Conform PMUD M-Ciue, structura rețelei de drumuri al orașului facilitează deplasarea motorizată. Viteza de deplasare din Miercurea-Giuc, este mai moderată, datorită şi prezenţei sporite a poliţiei rutiere, Acest fapt asigură condiții bune traficului pietonal şi ciclist — şi reprezintă o oportunitate pentru calmarea suplimentară a traficului prin amenajarea. corespunzătoare. a mediului construit, În lipsa unui serviciu atractiv de transport public, la data. prezentei, majoritatea cetăţenilor deținători de masini personale optează pentru deplasarea. motorizată ă pentru transportul copiilor la/de la şcoală sau grădiniţă. - Cel mai popular şi cel mai răspândit mod de deplasare este cel pietonal. Investiţiile din anii precedenţi făcilitează în mod deosebit traficul. pietonal, fiind o direcție pozitivă (treceri ” pietonale ridicate, eliminarea obstacolelor şi creşterea accesibilității, zona. pietonală din centru), dar au rămas şi elemente negative. În lipsa de personal suficient (a Poliţiei Române şi Poliţiei locale), în continuare suni greu de gestionat situaţiile în care conducătorii auto nu acordă prioritate de trecere pietonilor angajaţi în traversare regulamentară, cât şi prin care pietonii care nu respectă normele rutiere. Accidentele pot fi prevenite numai prin conştieniizare continuă asupra a normelor şi regulilor de circulație, nu numai a condiicătorilor auto, dar și a pietonilor, de exemplu să se angajeze în traversarea drumului public numai prin locurile special amenajate (pe trecerea pentru. pietoni) şi la culoarea verde a semaforului electric, acolo unde există. Pietonii trebuie să se asigure permanent, chiar şi atunci când se află pe trecerea pentru pietoni, că traversarea se poate face în condiţii de siguranță (vehiculele sunt oprite înaintea marcajului pietonal, în special când drumul are mai multe benzi de circulaţie pe sens). Este foarte important, să nu traverseze niciodată în fugă pe marcajul pietonal, indiferent de urgenţa existentă la un moment dat. Pietonii şi biciclişti sunt expuşi de riscul accidentelor de circulație şi mai mare pe vreme rea sau întuneric, când vizibilitatea conducătorilor auto este redusă. În aceste condiții pictorii şi biciclişti trebuie să poarte haine de culori deschise şi/sau elemente reflectorizante, pentru a fi vizibili. Este foarte primejdios, dacă pietonii apar brusc pe partea carosabilă a drumului public, aşadar este important să nu traverseze prin faţa sau prin spatele mijloacelor de transport în comun, atanci când acestea sunt oprite în staţie. Pentru conducătorii de vehicule este recomandat să reducă viteza de deplasare şi să circule cu atenţie sporită la apropierea de trecerea pentru pietoni, astfel încât să poată opri şi acorda prioritate. Trebuie să fie şi mai atenţi în zona instituțiilor de învățământ, obiectivelor social-culturale sau economice, unde observă un flux mare de pietoni, în special copii. O atenţie sporită este necesară şi în apropierea de. staţiile mijloacelor. de transport în comun, în special cele care nu sunt prevăzute cu alveole sau refugii pietonale, unde unii pietoni se pot angaja în traversare prin fața mijlocului de transport. Potrivit datelor Oficiului European de Statistică (Eurostat), în 2019 România a fost țara cu cele mai multe decese cauzate de accidentele rutiere din UE. În România au existat 96 de victime ale traficului rutier la un milion de locuitori. Cu aceste date, România se află pe primul loc în numărul deceselor cauzate de accidente rutiere. În anul 2020, 18 800 de persoane şi-au pierdut viața în urma unui accident rutier în cursul anului în UE, Din păcate, România rămâne ţara din Uniunea Europeană cu cele mai multe accidente soldate cu victime, aproape o zecime dintre victimele accidentelor au fost în România (1646); România trebuie să investească masiv şi urgent în soluții pentru siguranța rutieră: management inteligent al traficului, monitorizare sporită a participanților în trafic, infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educaţie, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniul. Traficul cu bicicleta este tradițională pentru Miercurea-Ciuc. Sondajele efectuate şi vizitele pe teren arată că toate categoriile sociale şi toate grupele de vârstă folosesc acest mod de deplasare aproape zilnic. În condiţii meteo favorabile, aproximativ 109% dintre cei care se deplasează în oraş o fac pe bicicletă. Condiţiile climaterice, relieful şi dimensiunile orașului asigură condiţii optime traficului pe bicicletă 8-0 luni anval, una dintre cele mai importante obstacole fiind indicat a fi locurile cu trafic auto. ridicat/viteză ridicată (sentiment de nesiguranță pe bicicletă) şi traficul ridicat în orele de vârf, Sistemul de monitorizare video, prin amplasarea camerelor în intersecțiile cele mai aglomerate va asigura reducerea vitezei, atenției mai sporite a. participanților la. trafic, contribruind la siguranţa traficului din incinta municipiului, - 2. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Obiectivul general al PNRR este dezvoltarea României. prin realizarea unor programe şi „| proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situaţii de criză, | capacitatea de adaptare şi potenţialul de creştere, prin reforme majore şi investiții cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Investiţia propusă se încadrează în Componenta C10 a PNRR, Investiţia 14 — Flaborarea/actualizarea în format GIS a documentațiilor de amenajare a teritoriului şi de planificare urbană, Prin proiectul ”Elaborarea/actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului şi de planificare urbană în Municipiul Miercurea-Ciuc” se propune realizarea următoarelor documentaţii: 1, 9. Studii de fundamentare și reactualizare PUG. Scopul proiectului este actualizarea reglementărilor şi armonizarea ei cu SIDU, PMUD, legislaţia în vigoare şi situaţia - actuală. . | a PUZCP pentru zona ZCPOI - cuprinde zona centrală a municipiului, zonă construită protejată şi de protecție a monumentelor. PUZ ”Fiizhât” - zonă de urbanizare-viabilizare a zonei cu locuințe cu regim redus de înălțime. PUZ, "Barâtok kertie” - zonă de urbanizare-viabilizare a zonei cu locuințe cu regim redus de înălțime. Actualizare PUZ. "Szecseny” - zonă de urbanizare-viabilizars a zonei, schimbarea din zonă funcțională case de vacanţă în locuințe cu regim: redus de înălțime - permanent. PUZ Centrul cultural Șumuleu - zonă construită protejată şi de peoteoție a monumentelor. - PUZ - UTR Lunca Mare - zonă de urbanizare de referință zona naturală cu rol ecologic şi de agrement, zona de activităţi aferente zonei naturale. PUZ. Revitalizare zonă industrială Vest - zonă de activități economice cu caracter terţial şi industrial, zonă supusă restructurării, regenerării urbane. PUZ. Nagy Laji dombja - zonă de urbanizare, locuinţe cu regim redus și mediu de înălțime, centru de carțier, 10. Actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Miercurea- Ciuc precum şi a [...]