HCL 78/2019 Constanța adoptată

CONSTANTA ROMÂNIA JUDEŢUL CONSTANŢA CONSILIUL LOCAL OU a Conaranz ani HOTARÂRE privind aprobarea documentului „Politica de parcare a municipiului Constanţa” Consiliul local! al municipiului Constanţa, întrunit în şedinţa ordinară din data AR.0Ă. "20s5, Luând în dezbatere expunerea de motive a domnului primar Decebal Făgădău înregistrată sub nr. 34150/19.02.2019, raportul Comisiei de specialitate nr. 2 de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură şi referatul Direcţiei urbanism nr. 34148/19.02.2019. Având în vedere prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată, cu toate modificările ulterioare, ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, republicată, cu toate modificările ulterioare; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. b, ale art. 36 alin. (6) lit. a) pct. 11, precum și ale art. 115 alin (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată; HOTĂRĂŞTE: Art. 1 - Se aprobă „Politica de parcare a municipiului Constanţa”, conform documentației anexă care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 - Compartimentul relaţii consiliul local și administrația locală va comunica prezenta hotărâre Direcţiei urbanism, Direcţiei dezvoltare și fonduri europene, în vederea aducerii la îndeplinire, spre ştiinţă Instituţiei prefectului judeţului Constanţa, iar către Direcţia gestionare servicii publice, Direcţia generală poliția locală, Comisia de circulație a municipiului Constanța, SC Confort Urban SRL, Regia Autonomă de Transport în Comun Constanţa, Inspectoratul de poliție județean Constanţa, Inspectoratul de stat în construcții Constanţa, Consiliul județean Constanţa hotărârea va fi comunicată de către Direcția urbanism. Prefânta hotărâre a fost votată de consilierii locali astfel: pentru, _—_ împotrivă, 7 abţineri. La data adoptării sunt în funcţie «04. consilieri din 27 membri, PREŞEDINTE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ, 0ooe. 0 SECRET. [1 CONSTANŢA NR, _ 7.20R.02. 2019 NSTAN a ge A TA ROMÂNIA 8 . JUDEŢUL. CONSTANŢA A CONSILIUL. LOCAL Tous ConsTANTIANN ANEXĂ LA HCL NR. -Y4/o%0/9 POLITICA DE PARCARE PREȘEDINTE ŞEDINŢĂ, Go poe MARI OMA Cp municipiul Constanța CONTRASEHINEAZA 2049 SECRETAR, MARCELA ENACHE » ANEXĂ LA HCLM NR._AVĂ / Old <y GONSTANTA ROMÂNIA ji] JUDEŢUL CONSTANŢA CONSILIUL. LOCAL constfltu ant CUPRINS ABREVIERI INTRODUCERE 1. CAPITOLUL 1 - ANALIZA 1.1 DATE GENERALE DESPRE MUNICIPIUL CONSTANȚA 1.1.1 LOCALIZARE ȘI DATE DEMOGRAFICE 1.1.2 PROFILUL ECONOMIC.. 1.1.3 CONECTIVITATE SPAȚI 1.1.4 REȚEAUA STRADALĂ A MUNICIPIULUI CONSTANȚA 1.1.5 „ TRANSPORTUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA. 1.2 ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE DOCUMENTELOR STRATEGICE 1.2.1 PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2014-2020 1.2.2 . STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A POLULUI NAȚIONAL DE CREȘTERE - ZONA METROPOLITANĂ CONSTANȚA 2017-2023 (SIDU)............. 20 1.2.3 PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ PENTRU POLUL DE CREȘTERE CONSTANȚA 2016-2030 (PMUD) ...........nn nn eneeeeeeeaztagocec nazeaeaneeaaasee nare 25 1.2.4 PLANUL DE ACȚIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ A MUNICIPIULUI CONSTANȚA (PAED)....nmaunu nene reenaeveeanetennaen cane ao eee tanase nasa eeeaaastana sata aaeaee 26 2. CAPITOLUL 2 - ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ÎN DOMENIUL PARCĂRILOR LA NIVELUL MUNICIPIULUI CONSTANȚA „+= 26 2.1 TIPOLOGIA LOCURILOR DE PARCARE + 26 2.2 SITUAȚIA PRIVIND LOCURILE DE PARCARE DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA 27 2.3 SITUAȚIA PRIVIND TRAMA STRADALĂ DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA. ...... 28 2.4 ANALIZA SWOT......nneeneeaeaa 2.5 CONCLUZII ANALIZA SWoT.. 3. CAPITOLUL 3 - VIZIUNEA, OBIECTIVELE ȘI PRINCIPIILE POLITICII "DE PARCARE r. 3.1 VIZIUNEA MUNICIPIULUI CONSTANȚA. 3.2 OBIECTIVELE POLITICII DE PARCARE A MUNICIPIULUI CONSTANȚA. 3.3 PRINCIPIILE POLITICII DE PARCARE A MUNICIPIULUI CONSTANȚA... 36 4. CAPITOLUL 4 - PLANUL DE ACŢIUNI. e. 4.1 CONSIDERAŢII GENERALE..........mnaseeee 1.1 PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ZONA 1 1.2 PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ZONA 2 k. 1.3 PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ZONA 3... neeatecnaeeeanaeeet auz eeaaaseeua 48 2. CAPITOLUL 5 - MONITORIZAREA ȘI EVAL A POLITICII DE PARCARE ...51 ANEXĂ LA HCLM NR. FÂ__le00l CONSTANTA ROMÂNIA | jiji] JUDEŢUL CONSTANȚA | CONSILIUL. LOCAL Abrevieri AFM Administrația Fondului de Mediu BERD Banca Europeană de Reconstrucţie și Dezvoltare BM Banca Mondială CFR Căile ferate române MDRAP Ministerul dezvoltării regionale și administrației publice PAED Pianul de Acţiune privind Energia Durabilă PMUD Plan de mobilitate urbană durabilă POR Programul operațional regional PUG Plan urbanistic general RATC Regiei Autonome de Transport în Comun Constanța SIDU Strategia integrată de dezvoltare urbană UAT Unitate administrativă teritorială UE Uniunea Europeană ANEXĂ LA mt CONSTANTA ROMÂNIA HCLM NR._YĂ._/00/d JUDEJUL CONSTANȚA CONSILIUL LOCAL INTRODUCERE Prezentul document este elaborat în contextul implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru Polul de Creștere Constanţa și a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană. Astfel, politica de parcare a municipiului Constanța își propune stabilirea obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung privind gestionarea parcărilor pe teritoriul municipiului cu scopul de a contribui la realizarea viziunii Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), respectiv realizarea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, care să promoveze dezvoltarea economică, socială şi teritorială și care să asigure o bună calitate a vieții in Polul de Creștere Constanta. Politica de Parcare se realizează pentru Municipiul Constanţa și se referă la perioada de implementare 2018 - 2030. Municipiul Constanţa este nucleul urban al Polului de creștere Constanţa, alcătuit din Municipiul Constanţa şi alte 15 unități administrative din zona limitrofă acestuia, respectiv 5 orașe (Năvodari, Ovidiu, Murfatiar, Techirghiol si Eforie) si 10 comune (Agigea, Cumpăna, Valu lui Traian, Poarta Albă, Lumina, Corbu, Mihail Kogălniceanu, Tuzla, 23 August si Costinești), Pe parcursul documentului se vor regăsi și date din localitățile din Zona Metropolitană Constanța, care au fost analizate în contextul influenței pe care o au acestea pentru anumite aspecte relevante ale politicii de parcare a municipiului Constanţa (navetiști, transport public, velo, park&ride, etc.). ANEXĂ LA HCLM NR.-ZĂ__ „Old GONSTANTA ROMÂNIA joc JUDEŢUL CONSTANȚA 3, CONSILIUL LOCAL 0 e PR JOS n CaasTauran? 1. CAPITOLUL 1 — ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE 1.1 Date generale despre Municipiul Constanța 1.1.1 Localizare şi date demografice Municipiul Constanţa este situat în partea de Sud-Est a României, fiind reședința judeţului Constanţa şi cel mai aglomerat municipiu din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (figura nr. 1), Municipiul Constanţa se învecinează cu Marea Neagră la Est, cu orașele Năvodari şi Ovidiu la Nord, cu comuna Agigea la sud, comuna Valu lui Traian la Vest și comuna Cumpăna la Sud-Vest. Figura nr. 1 - Localizarea municipiului Constanţa la nivel național și zonal Suprafața teritoriului municipiului Constanţa este de 124,89 km? și găzduiește o populaţie de 316.263 locuitori, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, precum și un număr de aproximativ 600.000 turiști și vizitatori anual, în special în perioada estivală. Municipiul împreună cu unitățile administrativ teritoriale din zona sa funcţională urbană, constituite începând cu anul 2007 în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa (figura nr. 2), formează una dintre cele mai populate și dinamice aglomerări urbane din Regiunea Sud-Est, adunând aprox. 500,000 locuitori şi peste 1.000.000 vizitatori anual pe o suprafață de 1.013,5 km2. În cadrul acestui teritoriu, municipiul Constanţa împreună cu localităţile învecinate concentrează o populaţie permanentă de 491.692 locuitori (64% din populația totală a județului), concentrată pe o suprafață de doar 30% din teritoriul județului și un număr mediu de populaţie flotantă și turiști în perioada sezonului balneo-turistic de peste 1.000.000 de persoane. Cea mai mare parte a populaţiei este concentrată în mediul urban (404.655 locuitori din care 316.263 de locuitori în municipiul Constanţa si 88.392 locuitori în celelalte oraşe componente ale Zonei Metropolitane Constanţa), restul populației de 87.037 locuitori fiind concentrată în mediul rural. ANEXĂ LA HCLM NR._AMĂ_ GONSTANTA ROMÂNIA (7 JUDEŢUL CONSTANŢA :3% CONSILIUL LOCAL pe Tou!$ Ă Cons ranTiAm? Figura nr. 2 - Localizarea municipiului Constanţa Ia nivel zonei metropolitane! Municipiu/Oraş/Comună 2002 2017 : CONSTANTA EEE [335425 |: 32 Sai BEI 5316263... EFORIE 9430 11037 ţ MURFATLAR 11321 11606 ţ NAVODARI 36594 41869 7 OVIDIU 13848 15705 ţ TECHIRGHIOL 7145 8175 ţ 23 AUGUST 5191 5753 ţ AGIGEA 5124 8089 1 CORBU 4846 6313 1 COSTINESTI 2638 3221 1 CUMPANA 9220 14562 ţ LUMINA 6800 10816 1 MIHAIL KOGALNICEANU 10028 10239 ţ POARTA ALBA 4805 5711 4 TUZLA 5916 7170 4 VALU LUI TRAIAN 8693 15163 ţ Total 477924 481568 491306 491692 1 Tabelul nr. 1 - Populaţia Zonei Metropolitane Constanţa? Conform studiului „Orașe magnet” realizat de experţii Băncii Mondiale, la nivelul municipiului Constanţa își desfășoară activitatea un număr de aproximativ 11800 de navetiști. Totodată datele existente în Masterplanul general de transport al + Sursa: “Constanța, Profilul Competitiv”, document elaborat de către Banca Mondială, în septembrie 2018, pentru municipiul Constanţa, în cadrul... 2 Sursa: “Punerea în aplicare a unei politici privind parcarea”, document elaborat în cadrul proiectului PORT-Cities: Innovation for Sustainability (PORTIS), Pachetul de lucru 3 - Mobilitate eficientă și curată pentru orașele port, Măsura 3CTA4. ANEXĂ LA CONSTANTA ROMÂNIA HCLM NR. ZĂ__ 19014 GO [2] JUDEŢUL CONSTANŢA 20 CONSILIUL LOCAL 70MIS ConsTanTint! României estimează că un procent de aproximativ 30% din numărul de navetiști se deplasează la locul de muncă utilizând autoturismul personal. 1.1.2 Profilul economic Profilul economic al Municipiului Constanţa este dat, în principal, de activitatea portuară, datorită proximităţii celui mai mare port la Marea Neagră și al patrulea ca suprafață și adâncimi din Europa, precum și de activitățile din industria ospitalităţii, fiind principalul reper turistic al României, datorită stațiunii Mamaia, cea mai aglomerată stațiune estivală din țară, dar și a orașului care devine din ce în ce mai atractiv pentru vizitatori. Portul Constanţa reprezintă cea mai importantă și dinamică infrastructură conectivă și de afaceri în Zona Metropolitană Constanţa. Portul are o istorie lungă și beneficiază de o varietate de conexiuni intermodale (râu, prin Canalul Dunăre- Marea Neagră, feroviar, rutier, aerian şi o rețea de conducte). Portul primește livrări regulate de containere din diferite porturi din Asia, Africa, Orientul Mijlociu și Europa (Bulgaria, Grecia, Italia etc.). Mai recent, vase de croazieră acostează în Portul Constanța, cu destinaţia finală Turcia, Grecia, Italia, Croaţia etc. În anul 2017, portul a procesat 58,4 milioane de tone de mărfuri, cu ponderea cea mai mare fiind produsele agro-alimentare, produse petroliere, metale și produse din metal. Comparat cu anul 2009, traficul de marfă a crescut cu 39%, pe fondul creșterii activității de comerț exterior din România. Aproape 1000 agenți economici operează în Portul Constanţa în domenii precum: transport, manipulare, depozitare, comerț, ambalare, cântărire, stivuire, măcinare, dezinfectare, testarea și analiza mărfurilor, expediţii, închirieri, intermedieri, colectarea deșeurilor, reparaţii nave etc. Pe lângă activitatea portuară, o altă industrie specifică municipiului Constanța este cea a ospitalităţii, susținută de peste 30000 de unități formale și informale de cazare. Mai mult de 80% din unităţile de cazare sunt situate în stațiunea Mamaia, unde există aproximativ 1,1 milioane de metri pătraţi cu funcțiuni de cazare, alimentaţie publică și de agrement. Multe dintre unităţile de cazare sunt folosite doar în sezonul de vară, numai 15% fiind deschise publicului în sezonul de iarnă, Ca nivel de popularitate și atractivitate, Constanţa este principala destinaţie turistică din România, Conform unui sondaj realizat de Banca Mondială3, cel puţin jumătate din populația din România (circa 10 milioane de persoane) au vizitat Constanţa cel puțin o dată, în ultimii cinci ani. Principalele sectoare care au susținut economia Constanţei în ultimii ani sunt: producția de petrol rafinat; turismul; construcția de nave; comerțul cu amănuntul; activitățile imobiliare. 9 Acord de asistență tehnică având ca obiect dezvoltarea urbană, durabilă și competitivă a municipiului Constanţa încheiat cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (Banca Mondială) în data de 09.10.2017 7 ANEXĂ LA ROMÂNIA HCLM NR. <FR__/«Q0ld JUDEŢUL CONSTANŢA “0 CONSILIUL LOCAL out Constanta? Cea mai dinamică creștere în ultimii ani au înregistrat-o activitățile imobiliare, activitățile de divertisment (arte și activități recreative) și rafinarea petrolului. |Principalele exporturi includ: produse petroliere; nave; produse agricole (unul dintre principalele produse procesate în Portul Constanţa); și metale (procesate, de asemenea, în Port). În anul 2016 la nivelul Zonei Metropolitane Constanţa erau înregistrate un număr de 21563 firme, cu un număr declarat de 106705 angajaţi iar la nivelul municipiului Constanta, în anul 2018, sunt 17024 agenti economici si 87560 angajati. 1.1.3 Conectivitate spațială Municipiul Constanţa este bine conectat la toate modurile de transport având legături pe apă, atât fluvial, cât și maritim prin Portul Constanţa, aerian, la 20 km depărtare de oraș funcționând aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu, pe cale ferată, 2 h până la Bucureşti cu trenul si rutieră, fiind conectată cu capitala prin autostrada A2 (Autostrada Soarelui). Municipiul Constanţa beneficiază de poziția geografică avantajoasă, situându-se direct pe coridoarele Pan-europene (figura nr. 3) nr. IV și VII şi în apropierea coridorului nr. IX: * Coridorul IV: Dresden/Nuremberg - Prague - Vienna - Bratislava - Gy&r - Budapest - Arad - Bucharest - Constanţa / Craiova - Sofia - Thessaloniki / Plovdiv - Istanbul; « Coridorul VII: The Danube River, 2300 km, connected to Constanţa Port via the Danube Black Sea canal; e Coridorul IX: Helsinki - Vyborg - St, Petersburg - Pskov - Gomel - Kiev - Liubashivka - Chișinău - Bucharest - Dimitrovgrad - Alexandroupolis. Ndzhni Noporud GONSTANTA ROMÂNIA iuți JUDEŢUL CONSTANȚA 230 CONSILIUL LOCAL pă 7 TOuIS A ConsTanTIh Figura nr. 3 - Reţeaua coridoarelor Pan Europene” În același timp, Constanța împreună cu portul Constanţa reprezintă principalul nod din România pe rețeaua europeană TEN-T (figura nr. 4), coridorul Rin- Dunăre, care leagă Europa de Vest și Europa de Est, 1.1.4 Reţeaua stradală a municipiului Constanţa Străzile unui oraș ar trebui privite din mai multe perspective, acestea nu ar trebui văzute doar ca mijloace de mișcare a oamenilor și mărfurilor, ele ar trebui privite și ca spații unde se desfășoară viața socială, economică și culturală a oraşului. În acest sens, străzile ar trebui să fie mai prietenoase cu pietonii, cu persoanele care utilizează transportul public de călători, cu cei care folosesc moduri curate și alternative de deplasare și să descurajeze utilizatorii autoturismului personal. Figura nr. 4 - Rețeaua TEN-T* Pentru definirea rețelei stradale a municipiului Constanța, Planul de mobilitate vine cu o nouă abordare și propune, pe lângă clasificările legale, clasificarea străzilor în funcție de importanța (figura nr. 5) pe care o au în conectarea orașului cu alte zone/localități ale țării, după cum urmează: strategice (marcate cu roşu pe hartă), principale (marcate cu albastru pe hartă) și secundare (marcate cu verde pe hartă), așa cum este reprezentat mai jos: 4 Sursa: www.mt.ro 5 Sursa: https://ec.europa.eu/transport/sites/transport/files/rhine-danube_map.pdf ANEXĂ LA CONSTANTA ROMÂNIA HCLM NR. FĂ do Li] JUDEŢUL CONSTANŢA CONSILIUL LOCAL TOMIS ConsTantianh Figura nr. 5 - Trama stradala / clasificarea arterelor de circulații „După cum se poate observa, rețeaua stradală a municipiului Constanţa este configurată în principal de străzi care asigură accesul local și o rețea limitată/scurtă de drumuri strategice care asigură accesul către localitățile învecinate și celelalte localități ale țării. Rețeaua strategică de drumuri (figura nr. 5) este constituită din drumurile europene și naționale, inclusiv autostrada, care este reprezentată (drumuri de categoria a I-a și a II-a5) pe teritoriul municipiului Constanța de: e Șoseaua Mangaliei; * Bulevardul 1 Mai; * Bulevardul 1 Decembrie 1918; * Bulevardul Alexandru Lăpușneanu, până la intersecția cu Bulevardul Tomis; * Bulevardul Tomis, de la intersecția cu Bulevardul Alexandru Lăpușneanu înspre orașul Ovidiu; Ă + Bulevardul I.C. Brătianu; Bulevardul Aurel Vlaicu, Reţeaua de străzi principale asigură o capacitate ridicată de circulație și o viteză de deplasare optimă pentru realizarea legăturii între teritoriul municipiului Constanta și celelalte localități, fiind compusă din: + Bulevardul Tomis (partea E60); * Bulevardul Mamaia; e Bulevardul Alexandru Lăpuşneanu / Bulevardul 1 Decembrie 1918 / Bulevardul 1 Mai (E60 / DN39); * Bulevardul I.C. Brătianu (DN3); $ OG nr. 43/1997, art. 9 (privind regimul drumurilor), “Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului şi cu funcţiile pe care le îndeplinesc...” 10 ANEXA LA 4" ot) HCLM NR. XA GONSTANTA ROMÂNIA ti? JUDEŢUL CONSTANŢA 3 CONSILIUL LOCAL R= (a vous ConsranTiah * Bulevardul Aurel Vlaicu (E87 / DN3C / DC86); * Bulevardul Ferdinand; e Strada Mircea cel Bătrân; e Strada Soveja; e Strada Dezrobirii; e Strada Baba Novac. Reţeaua de străzi secundare de circulaţie este încadrată de către rețeaua de străzi principale, asigurând accesibilitatea la funcțiunile din teritoriu și rute alternative de deplasare la cele oferite de rețeaua principală. Au fost definite mai multe rute cheie din cadrul cărora sunt identificate acelea care prezintă posibilitatea de conflicte între volumele mari de trafic, manevrele de parcare și - deplasările pietonale, așa cum sunt prezentate mai jos: priveşte arterele secundare și căile de acces de la nivelul cartierelor şi a zonelor rezidențiale) este insuficientă pentru a permite o circulație fluentă, raportată la parcul auto și la volumul de trafic existent deoarece zonele rezidențiale, în special cele proiectate şi realizate în baza planurilor de sistematizare urbană, înainte de 1989, sunt de categoria a IV-a” și reprezintă un procent de 80% din totalul străzilor inventariate la nivelulul intravilanului municipiului Constanţa (figura nr. 7). (_ « Strada Portiţei / Strada Secerişului / Strada Poporului / Strada Ion Raţiu (oferă o conexiune între Strada Soveja / Bulevardul Lăpuşneanu / Bulevardul Tomis şi Bulevardul Mamaia); * Strada Nicolae Iorga (leagă Bulevardul Lăpuşneanu / Bulevardul Tomis şi Bulevardul Mamaia); « Intersecţie Strada Theodor Burada / Bulevardul I.C. Brătianu (oferă o legătură pe lângă cimitirul central şi leagă DN3 cu Strada Ion Luca Caragiale); Strada Caraiman (leagă Aurel Viaicu cu Bulevardul 1 Mai); | e Strada Unirii (cale paralelă cu Bulevardul Mamaia); + Strada Ştefaniţă Vodă (oferă o legătură intersectată între Strada Soveja şi Bulevardul Aurel Vlaicu); | * Strada Dobrilă Eugeniu / Strada Adamclisi / Strada Suceava / Strada Dispensarului (oferă o conexiune între Strada Soveja şi Bulevardul Aurel | Vlaicu). | Străzile secundare și aleile sunt insuficient dimensionate în raport cu traficul | existent și cel previzionat (figura nr. 6). Având în vedere caracteristicile edilitar- | UJ urba [...]