HCL 234/2019 Constanța adoptată

goNSTANTA ROMÂNIA / : a i A JUDEŢUL CONSTANȚA / (i? MUNICIPIUL CONSTANȚA JAj4 CONSILIUL LOCAL A CR Conca as HOTĂRÂRE privind aprobarea “Analizei potenţialului turistic din Regiunea Sud-Est a României” în cadrul proiectului „Development of Sustainable Cultural Tourism in the Black Sea Basin - CULTOUR-BSB” - BSB-117 în cadrul Programului Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 Consiliul loca| al municipiului Constanţa întrunit în şedinţa ordinară din data de A5 0 ZO îb ; Luând în dezbatere expunerea de motive a domnului primar Decebal Făgădău înregistrată sub nr. 115486/13.06.2019, raportul de specialitate al Direcţiei dezvoltare și fonduri europene nr. 116023/13.06.2019, raportul Comisiei de specialitate nr. 3 servicii publice, comerț, turism și agrement și raportul Comisiei de specialitate nr. 5 pentru administraţie publică, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului; Având în vedere prevederile Programului Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, Obiectiv specific prioritar: Promovarea în comun a afacerilor și a antreprenoriatului în bazinul Mării Negre; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (9) și art. 115 alin. (1) lit. b din Legea nr. 215/2001 a adminstraţiei publice locale, republicată; HOTĂRĂŞTE Art. 1 Se aprobă “Analiza potenţialului turistic din Regiunea Sud-Est a României“ în cadrul proiectului „Development of Sustainable Cultural Tourism in the Black Sea Basin - CULTOUR-BSB” - BSB-117 în cadrul Programului Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 Compartimentul relații consiliul local și administrația locală va comunica prezenta hotărâre Direcţiei dezvoltare și fonduri europene, în vederea aducerii la îndeplinire şi spre ştiinţă, Instituţiei prefectului județului Constanţa. Prezenta hotărâre a fost votată de consilierii locali, astfel: A pentru, ——_ împotrivă, abţineri. La data adoptării sunt în funcţie dl consilieri din 27 membri. — PREŞEDINTE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ, NICO, îNA NEA SERRA 27749 acei face CONSTAN AR 2049 Analiza potențialului turistic în Regiunea Sud- Est, proiectul Development of Sustainable Cultural Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117 ANEXA L HCLM NR. AA ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC ÎN REGIUNEA SUD- EST Proiectul Development of Sustainable Cultural Tourism in the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117 PREȘEDINTE ŞEDINŢĂ, 8 pbiai . 1ASEMNEAZĂ NIGOrAE Tg CO EORETAR 27, iii ENAG TAI Analiza potențialului turistic în Reglunea Sud- Est, prolectul Development of Sustalnable Cultural Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117 Pagina 2 din 40 ANEXA LA HCLM NR. AZ _/ Analiza potențialului turistic în Regiunea Sud- Est, proiectul Development of Sustainable Cultural Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117 Cuprins Cuprins 3 Tabele 4 Grafice 5 |. Descrierea Regiunii Sud-Est, prezentare generală 6 1.1, Poziţie geografică, relief și climă 6 1.2. Populație. 9 1.3. Economie , 10 9 1,4. Infrastructură suport pentru turism - sănătate, educație, cultură 10 1.5. Mediu, arii protejate 12 1.6. Transporturi, mobilitate, accesibilitate 14 1.7. Resurse turistice 16 1.8, Facilități 25 1.9, Trasee turistice 29 II. Turismul actual în Regiunea Sud-Est 32 i 11.1. Gradul de interes turistic domestic, internațional „32 i 11.2. Economia turismului în economia locală a reședințelor de judeţ din Regiune 35 III. Potenţialul turistic al Regiunii Sud-Est, perspective de dezvoltare 37 11.1. Analiza SWOT 37 9 111,2. Concluzii 39 Pagina 3 din 40 Analiza potențialului turistic în Regiunea Sud- Est, proiectul Development of Sustainable Cultural Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, B$B-117 Tabele Tabelul 1: Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2018 în Regiunea Sud-Est, județe, municipii reședință de județ, grad de urbanizare 9 Tabelul 2: Sosiri turiști români și străini în Regiunea Sud-Est, 2007 vs. 2017 32 Tabelul 3: Activitatea economică din turism în municipiile reședință de judeţ în Regiunea Sud-Est, 2017 36 Pagina 4 din 40 ANEXA LA leu NR.Al_ 140 Analiza potenţialului turistic în Regiunea Sud- Est, proiectul Development of Sustainable Cultural Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117 Grafice Graficul 1: Prezentare grafică a Regiunii Sud-Est cu cele 6 județe componente pe harta administrativă a României 6 Graficul 2: Prezentare grafică a reliefului Regiunii Sud-Est cu cele 6 județe componente pe harta de relief a României 7 Graficul 3: Reprezentate grafică a coridoarelor de transport Pan-Europene care traversează Regiunea 15 Graficul 4: Sezonalitate turiști români 2018 în Regiunea Sud-Est 34 Pagina 5 din 40 Analiza potențialului turistic în Reglunea Sud- Est, proiectul Development of Sustainable Cultural Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117 |. Descrierea Regiunii Sud-Est, prezentare generală 1.1. Poziţie geografică, relief și climă Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României și acoperă 35.762 kmp, a doua cea mai mare Regiune a României, Din punct de vedere administrativ, regiunea este compusă din 6 județe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea și Vrancea, Regiunea conține, de asemenea, parte din frontiera sudică față de Bulgaria, parte din frontiera estică față de Republica Moldova și Ucraina și întregul litoral la Marea Neagră, făcând parte, de asemenea, din frontiera estică a Uniunii Europene. Graficul 1: Prezentare grafică a Regiunii Sud-Est cu cele 6 județe componente pe harta administrativă a României Na a Fi Na mm Botogani” tanin .P MARAMUREȘ Fa Q pri P.€ îi gat MUREȘ = sugar N pi 3 ri sucenie , LŞ a £ di iasa PR POI [=] [si Făt 5 ir Ţi: „Bistra air LL BIHOR la d netir n i 5 Bora $ $ Tape ) Anareaabi Pama cp i [i Mpaș Chi [să cad ARAD PX i uaneitia Ca enchg Ă VAS i po ei ALBA AA e ici d Alina! [a îi în cal in pe arg Dara 409 LE „SIBI , 7 poa N Timbeara “% o Ă Pui sis Brasov î_0 aa VA Reşiţa i Rica A 3 ZI om pe ina dj Târgu Mu Q Anat BAR VÂLCEA ș mau Acgovistă Pletsi CARAȘ. Si 7 [4 a j [ăi te y Ă PRE A f îi li 08 AITA îi Slobozia i i i ki pă VA PSI r Făina | Da & mm Şenas Craiova [2] ti > "5-a CĂLĂRAȘI cup d GILIRGIII îi DOL atoxsnzria stiu Cm 8 Ca TELEORMAN a a a a Pai Regiunea Sud-Est cuprinde aproape toate formele de relief. Regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, are în componență Delta Dunării și este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie, cu specific climatic continental, cu excepția părții vestice, unde județele Vrancea și Buzău au relief predominant muntos, fiind ocupate de o parte a Carpaţilor și Subcarpaților de Curbură (cel mai înalt vârf al Regiunii este Vârful Goru cu 1785 m altitudine). Zona centrală a Regiunii (județele Galaţi și Brăila) este ocupată de Câmpia Româna (cu altitudini sub 100 m). Limita estică a Câmpiei Române o reprezintă Lunca Dunării, mai exact sectorul bălților (Balta Brăilei), o zonă cu altitudini reduse (10 mm), în mare parte desecată (Insula Mare a Brăilei). Podișul Dobrogei, situat în județele Constanța și Tulcea, în zona estică a Regiunii, este alcătuit din două Pagina 6 din 40 ANEXA LA HCLM NR. da) Aot9 Analiza potențialului turistic în Regiunea Sud- Est, proiectul Development of Sustalnable Cultura! Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117 subunități: Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud. Zona litorală are un țărm jos în partea nordică, unde apar lagune și limanuri maritime, și un țărm înalt, cu faleză, în partea sudică, Delta Dunării s-a format la vărsarea Dunării în Marea Neagră, suprafața acesteia fiind de aproximativ 580.000 ha. Graficul 2: Prezentare grafică a reliefului Regiunii Sud-Est cu cele 6 județe componente pe harta de reliet a Crucuui că fi, Cata ic: HRĂILEE item bn * Clima Regiunii Sud-Est se înscrie în caracteristicile generale ale climatului temperat continental moderat de tranziție, cu o serie de particularități locale, date de anumiți factori (relief, Marea Neagră, Pagina 7 din 40 i a Analiza potențialului turistic în Regiunea Sud- Est, prolectul Development of Sustalnable Cultural Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117 Dunărea). Temperaturile medii anuale variază destul de mult, în special datorită reliefului. Cantitatea de precipitații este influențată, în primul rând de altitudine, dar și de influențele climatice continentale din est. Clima temperat-continentală se caracterizează prin ierni geroase în vest și mai moderate în sud. De aceea, dacă în Lunca Dunării, sudul Dobrogei, zona litorală şi Delta Dunării media multianuală depășește 11*C (11,2*C Mangalia și Murfatlar), în zona montană temperatura medie ajunge la valori cuprinse între O și 6*C (2,2*C stația Penteleu), iar pe culmile cele mai înalte chiar sub O *C, Referitor la precipitații, în zona sudică a Dobrogei, pe litoral și în Delta Dunării cantitatea de precipitații este sub 400mm/an (Sulina 358mm/an - cea mai mică valoare medie din România) și ajunge la peste 1000mm/ an în zona montană. foto: apus la malul Mării Negre, Constanţa Pagina 8 din 40 ANEXA LA HCLM NR. 22 ADIO) Analiza potenţialului turistic în Regiunea Sud- Est, proiectul Development of Sustainable Cultural Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117 1.2, Populație Din totalul populației României după domiciliu la 1 ianuarie 2018, de 22,21 milioane de locuitori (populația după rezidență numără doar 19530631 de persoane), Regiunea Sud-Est este populată de 2,84 milioane de locuitori, aproximativ 12,8%, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Deși regiunea este ocupată majoritar de populație cu naționalitate română (peste 90%), pe teritoriul ei (îndeosebi în zona Dobrogei), conlocuiesc populații cu origini diverse, într-un mediu multicultural istoric, precum romi, lipoveni, ucraineni, aromâni, turci, tătari, bulgari, greci, evrei, armeni etc, Tabelul 11: Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2018 în Regiunea Sud-Est, județe, municipii reședință de judeţ, grad de urbanizare 9693472 12520081 56,36 22213553 2844235 348981 1262713 205602 121894 - Buzău/Buzău 470954 135601 271469 : Constanța/Constanța 314936 ! 235981 Galaţi/Galaţi 303638 269577 Tulcea/Tulcea - 121534 os eaaase ponnenanenonenezese penenanenaarae neaoasa pana en anoaeseacsea rasete anonanene aa a naaea vaascaa Vrancea/Focșani 387994 242258 i 145736 118447 ! Populația Regiunii Sud-Est este concentrată în 6 județe, cu 390 unități administrativ teritoriale după cum urmează: 11 municipii, 24 de orașe și 356 de comune (cu un număr de 1.447 de sate). Regiunea Sud-Est cuprinde două dintre cele 10 cele mai populate orașe din România (exceptând Capitala București): Constanţa, aflat pe locul 5 cu 314936 de locuitori, Galaţi, pe locul 7, cu 303638 locuitori, populația după domiciliu la 1 ianuarie 2018, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, Cel mai urbanizat județ al Regiunii este județul Constanța (70% din populație locuiește în mediul urban), totodată și cel mai populat (768049 locuitori). 1 Date disponibile pe pagina de internet a Institutului Naţional de Statistică , Populaţia după domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referință reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie romană și domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ- teritoriale Pagina 9 din 40 Analiza potențialului turistic în Regiunea Sud- Est, proiectul Development of Sustalnabie Cultural Tourism în the Biack Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117 1.3. Economie Conform datelor Institutului de Statistică, PIB-ul regionalz în 2016 a fost de 79909,8 milioane lei, reprezentând 10,44% din PIB-ul naţional. Din PIB-ul Regional, județul Constanţa deține aproape jumătate, fiind de aproximativ șase ori mai mare decât cel al județului Tulcea, dar mult mai mare și comparativ cu celelalte județe. Tot în județul Constanța sunt active o treime din întreprinderile regiunii. Rata șomajului în județele Regiunii la 30.10.2018 variază de la 2,30%, în cazul județului Constanța (una dintre cele mai mici rate la nivel naţional) până la 7,01% în cazul județului Buzău (una dintre cele mai mare rate la nivel național). Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în Regiunea Sud-Est, cele mai multe întreprinderi active sunt în sectoarele: * Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor — 21302 întreprinderi; * Transport și depozitare — 5758 întreprinderi; * Industria prelucrătoare — 5468 întreprinderi; * Construcții- 5087 întreprinderi. În Sud-Est, economia regională dispune de un sector industrial diversificat. Sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale: industria petrochimică (ex. Rafinăria de la Năvodari), metalurgică (localizată în Galaţi și Tulcea), constructoare de mașini (județele Brăila, Buzău, Constanța, Galaţi-Tecuci), industria materialelor de construcții (ex. Fabrica de ciment CRH de la Medgidia), industria alimentară, industria textilă (Brăila, Buzău, Focșani), industria lemnului (județele Vrancea și Buzău). În regiune, funcționează 5 șantiere navale, la Brăila, Galaţi, Tulcea, Mangalia, Constanța, fiind, de asemenea prezente platforme de foraj marin de-a lungul coastei Mării Negre. Portul Constanța este principalul port maritim al României, situat strategic pentru a aproviziona cu mărfuri Europa Centrală și de Est, fiind și cel mai mare port de containere din Marea Neagră, prevăzut de asemenea, cu dane de descărcare pentru mărfuri, dar și cu un terminal modern pentru călătoria. Agricultura, reprezintă, de asemenea, un sector important, în regiune fiind concentrată o pondere semnificativă a terenurilor arabile din România, totodată fiind bine reprezentate și creșterea animalelor sau pomicultura. De asemenea, datorită condițiilor de climă și de sol ale regiunii, județele Vrancea (ex.zona Dealu Mare) și Constanța (ex.zona Murtfatlar) sunt recunoscute pentru viticultură, 1.4. infrastructură suport pentru turism - sănătate, educație, cultură Infrastructura sanitară, publică sau privată, din Regiunea Sud-Est, în special cea de urgență (cea mai relevantă pentru sectorul turistic, alături de rețelele de farmacii) este bine reprezentată numeric în reședințele de județ, în zona urbană, cu lacune în zona rurală (în perspectiva dezvoltării turismului rural). În momentul de față, investițiile publice (inclusiv cele co-finanțate din fonduri structurale europene) din domeniul sanitar se concentrează asupra creșterii calității infrastructurii sanitare ? PIB regional este corespondentul regional al PIB. Produsul intern brut (PIB) este egal cu suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităţilor instituţionale rezidente (consumul final efectiv, formarea bruta de capital fix] plus exporturile minus importurile de bunuri și servicii 2 http:/wwuradrse.ro/Regiunea/Economia.aspx Pagina 10 din 40 ANEXA LA HCLM NR. Ala 4A0t 0 Analiza potențialului turistic în Regiunea Sud- Est, prolectui Development of Sustainable Cultura! Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117 (starea spitalelor și ambulatoriilor, dotări). Totodată, cea mai relevantă zonă a infrastructurii de sănătate - din perspectivă turistică este cea privind turismul medical, de sănătate și de wellness, În ceea ce privește turismul medical, infrastructura relevantă din Regiune este cea a sectorului privat (de obicei, în stomatologie, dar nu numai), însă zona de sănătate și wellness este bine acoperită de sanatoriile balneare în județul Constanța (cel mai cunoscut fiind Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol). În ultimii ani, România acuză o tot mai acută lipsă de personal, dublată de o criză a forței de muncă calificate. Sectorul turismului și al ospitalităţii se confruntă, în plus față de contextul general nefavorabil dat de migrația forței de muncă peste granițe și a unui învățământ vocațional fragmentat, nealiniat la nevoile reale ale pieței (datorită politicilor educaționale care au dus la desființarea școlilor profesionale și de meserii), cu fluctuația și lipsa de retenție de personal dată de specificului sezonier al acestui domeniu de activitate. În prezent, educația şi formarea profesională pentru sectorul hotelier şi turistic din regiune este asigurată, în principal, printr-o serie de licee specializate, instituții de învățământ vocațional şi în facultățile cu profil economie şi geografie din cadrul anumitor universități, În ceea ce privește profilele turism și industrie alimentară, oferta regională este de doar 732 locuri în 2019, cu specializările bucătar, cofetar-patiser, ospătar și lucrător hotelier. Cea mai mare ofertă este în județul Constanța, însă atât local, cât și regional insuficientă față de fenomenul de dezvoltare turistică, coroborat cu migrația forței de muncă. Dintre universitățile publice cu specializări în turism, Universitatea Ovidius din Constanța și Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi sunt cele mai importante. Numărul de studenți absolvenți, incluzând aici și oferta universitară privată rămâne nesatisfăcător în raport cu nevoile pieței de forță de muncă calificată atât în perspectivă cantitativă, cât și calitativă. Infrastructura culturală a Regiunii Sud-Est este deosebit de relevantă pentru dezvoltarea potențialului turistic al zonei. Reprezentative numeric pentru infrastructura culturală publică (care poate avea impact asupra turismului prin consumul cultural de produse culturale specifice - vizite muzeale, spectacole de teatru, operă, dans, vizionare de filme, documentare în bibliotecile majore) sunt muzeele, instituțiile de spectacole, cinematografele, Datele regionale disponibile la nivelul anului 2017 privind distribuția cantitativă a acestora (numărul de astfel de instituții pe județe) arată faptul că Regiunea dispune de 12 cinematografe, 25 de instituții de spectacole, 74 muzee și colecții publice şi 1147 de biblioteci. Infrastructura culturală a regiunii reclamă îmbunătățiri atât la nivel fizic (infrastructură propriu-zisă), dezvoltare de noi puncte de interes (săli de spectacole, săli multifuncţionale), cât și din perspectiva activității cu publicul, inclusiv în ceea ce privește adresarea la un public internațional, marketingul, volumul și dinamismul evenimentelor și activității culturale uzuale. Pagina 11 din 40 CEI Ea Analiza potențialului turistic în Reglunea Sud- Est, proiectul Development of Sustainable Cultural Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117 1.5, Mediu, arii protejate Relevanța unei analize de mediu din perspectiva potențialului turistic se apleacă asupra condițiilor de mediu natural (proprietăți ale aerului, apei, zone protejate) care pot îmbunătăți sănătatea și pot reprezenta motive de vizitare pe perioade determinate. Poziționarea geografică și influența apelor și a reliefului mențin o calitate bună a aerului în aglomerările urbane din Regiunea Sud-Est, printre cele mai puțin poluate din România. Totodată, zonele de litoral sunt recunoscute pentru aerosoli. Regiunea Sud-Est este regiunea cu cea mai mare suprafață din ariile protejate din totalul României (43,8% din totalul suprafețelor protejate din România), precum și regiunea cu cea mai mare suprafață ocupată de arii naturale protejate (aproximativ 32% din suprafața regiunii). Pe teritoriul ei, se află 144 de arii naturale protejate de interes național - inclusiv o rezervație a biosferei, un parc naţional și 3 parcuri naturale — precum și 108 situri care fac parte din rețeaua comunitară Natura 2000, Datorită varietății de condiții geoclimatice existente, fiecare județ prezintă trăsături specifice în ceea ce privește habitatele și speciile de floră și faunăs, foto: habitat în Delta Dunării, judeţul Tulcea 4 Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud- Est http:/wwww.adrse.ro/Regiunea/Arii_protejate.aspx Pagina 12 din 40 ANEXA LA aeLM NR. ATi JolU Analiza potențialului turistic în Regiunea Sud- Est, proiectul Development of Sustainable Cultural T [...]