HCL 18/2021 Chitila adoptată

R O M A N I A D CERT SYSTEMS JUDEȚUL ILFOV Ra) AMG-L PRIMĂRIA ORAŞULUI CHITILA „95 OMISE pion Str. Ion Olteanu, nr. 6, tel. 021.436.37.09; 021.436.37.11; fax 021.436.37.10 www.primariachitila.ro; primar(Oprimariachitila.ro HOTĂRÂREA nr. (5 dinJ4.02.2021 privind aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru Oraşul Chitila Consiliul Local al oraşului Chitila, judeţul Ilfov Având în vedere : - expunerea de motive a primarului oraşului privind aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru Orașul Chitila; - avizul la proiectul de hotărâre privind prezentat de comisia pentru programe de dezvoltare economico- socială, buget-finanţe, administraţia domeniului public şi privat al oraşului, agricultură, gospodărie a orașului, protecţia mediului, servicii şi comerț; Având în vedere prevederile: - art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuțiile serviciilor de urgență; - art. 13 lit. “a” din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; - art. 6 alin. 2 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii — cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - art. 20 din Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare; - art. 4, pet. b şi art. 8 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - art. 3, alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată În temeiul art. 139, alin. 1, din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ; HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă Planul de analiză şi acoperire al riscurilor al Oraşului Chitila, conform anexei care face parte din prezenta hotărâre. Art. 2. Prezenta hotărâre se aduce la cunoştiință publică prin afişare la sediu şi pe site-ul Primăriei Oraşului Chitila — www.primariachitila.ro şi se transmite către: - primarul UAT Chitila, dl. Emilian Oprea; - Instituţia Prefectului Judeţului Ilfov. MÂNA, A N/Ş Ş < :s2.., | Contrasemnează $ Consiliul = E Local £ Secretar eral, & = Cristina ION >/d // SRov.o8% PIEXA HeL IA 2 PRIMĂRIA ORAŞULUI CHITILA APROBAT ÎN ŞEDINŢA COMITETUL LOCAL PENTRU CONSILIULUI LOCAL SITUAŢII DE URGENȚĂ 1502, 208] DE ACORD ÎNTOCMIT PREȘEDINTELE COMITETULUI LOCAL SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL SITUAȚII DE URGENŢĂ ORAȘULUI CHITILA PRIMAR, OPREA EMILIAN ŞEF SERVICIU M DInCĂ CRISTIAN PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR DIN ORAŞUL CHITILA CHITILA - 2021 CUPRINS Capitolul 1 - DISPOZIŢII GENERALE Secţiunea I. Definiţie, scop, obiective Secţiunea II. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Capitolul II - CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ Amplasare geografică şi relief Caracteristici climatice Reţea hidrografică Populaţie Căi de transport Dezvoltare economică 7. Infrastructuri locale Capitolul III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ am sa 9 1. Analiza riscurilor naturale 2. Analiza riscurilor tehnologice 3. Analiza riscurilor biologice 4. Analiza riscurilor de incendiu 5. Analiza riscurilor sociale 6. Analiza altor tipuri de riscuri Capitolul IV - ACOPERIREA RISCURILOR (Plan de intervenţie) 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie 2. Etapele de realizare a acţiunilor 3. Faze de urgenţă a acţiunilor 4. Acţiunile de protecţie-intervenţie 5. Instruirea 6. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare Capitolul V -RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE Capitolul VI - LOGISTICA ACȚIUNILOR Anexe CAP.I DISPOZIŢII GENERALE SECTIUNEA 1 Definiţie, scopuri, obiective Definiţie Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţii administrativ-teritorială, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Situaţia de urgenţă — eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forțelor şi mijloacelor implicate; Amploarea situaţiei de urgenţă — mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viaţa persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunităţii; Intensitatea situaţiei de urgenţă — viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate; Starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă — complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată şi iminentă amenințării, ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu; Dezastrul reprezintă evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului și care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii;. Conflictul armat reprezintă forma de manifestare a violenţei armate, cu caracter internaţional sau neinternaţional, între două sau mai multe entităţi (părţi beligerante) recunoscute. Scopuri Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicati a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acțiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiective: e Asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; e Amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forțe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; e Stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; e Alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionarii situaţiilor de Urgenţă; e Identificarea, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul oraşului sau pe teritoriul localităţilor vecine care ar putea afecta zona de competenţă; e Informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă; e Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu; e Alarmarea oportună a populaţiei despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic; e Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor; e Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare; e Planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acțiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor; e Organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate; e Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor. ABREVIERI I.S.U.B.IF. - INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ BUCUREŞTI-ILEOV CJ:S.U. - COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENŢĂ C.LAS.U; - COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ P:C, - PUNCT COMANDA N.B.C. - NUCLEAR, BACTERIOLOGIC ȘI CHIMIC CR: - CRUCEA ROȘIE P.S. - PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR GR. - GRUPA ECH: - ECHIPA P.P.AJ. - PUNCT PRIM AJUTOR DT. - DETAȘAMENT E.M.A. - ECHIPA MOBILA ANTIEPIDEMICĂ D.P.A.M.C. - DETAȘAMENT PRIM AJUTOR MEDICO-CHIRURGICAL P.P.A.M.TE. - PUNCT PRIM AJUTOR MEDICAL TRIAJ-EVACUARE S.M.U.R. - SERVICIUL MOBIL DE URGENȚĂ S.S.R.M. - STAȚIE STANDARD DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂȚII MEDIULUI S.G.A. - SECŢIA GOSPODĂRIRE A APELOR C.O.A.T. - CENTRUL OPERAŢIONAL CU ACTIVITATE TEMPORARĂ C.0J. TRUL OPERAŢIONAL JUDEȚEAN C.ON. :NTRUL OPERAŢIONAL NAȚIONAL C.N.S.U. - COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ SECŢIUNEA II. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. PAAR, la nivel local se întocmeşte de comitetul local pentru situaţii de urgenţă, se aprobă de consiliul local şi se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil local. Primarul oraşului răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării PAAR. Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, consiliul local poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate. După elaborare şi aprobare PAAR se pun la dispoziţie secretariatelor tehnice permanente ale comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii ți organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în parţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzator situaţiilor de urgenţă specifice. Inspectoratul judeţen pentru situaţii de urgenţă, prin centrul operaţional, asigură pregatirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgență. Operatorii economici, instituţiile publice, organizațiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligația de a pune la dispoziţie comitetelor pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR. Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate. Capitolul II - CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ Pe baza datelor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ- teritorială, aprobată de prefectul judeţului, în conţinutul PAAR se face o prezentare pe secţiuni a caracteristicilor unității administrativ-teritoriale, după cum urmează : 1. Amplasare geografică şi relief Oraşul Chitila este o unitate administrativ-teritorială în componenţa judeţului Ilfov, situată în partea de nord-vest a Municipiului Bucureşti cu o suprafaţă totală de 1254 ha. Teritoriul oraşului se învecinează la est cu Municipiul Bucureşti, la nord cu comuna Mogoşoaia, la sud cu comunele Dragomirești Vale şi Chiajna şi la nord-vest cu oraşul Buftea şi Pădurea Râioasa. Oraşul Chitila este situat pe câmpul Colentinei ce cuprinde interfluviul dintre Văile Dâmboviţei şi Colentinei constituind parte centrală a Câmpiei Bucureştilor. Altitudinea este de circa 95 m ( în Gara Chitila altitudinea este de 95,32 m) de la nivelul mării. Este un câmp neted, puţin fragmentat de văi, singura mai importantă din această parte fiind Valea Mangului. Pârâul Mangu, afluent al Colentinei care strabate teritoriul localităţii îşi are obarşia la est de Pădurea Râioasa, la altitudinea de 97 m, se adânceşte treptat are un curs meandrat şi cu malurile line, cu un profil transversal larg deschis şi confluează cu Colentina chiar la marginea oraşului. Solurile întâlnite în oraşul Chitila sunt cele brun — roşcate de pădure, care pe alocuri în lăsăturile de tip crov, au cunoscut un proces de podzolire, datorită excesului de umiditate şi care sunt uşor de determinat după culoarea lor cenuşie deschisă care contrastează cu brunul roşcat caracteristic zonei. 2. Caracteristici climaterice Regimul climatic al oraşului Chitila este specific judeţului Ilfov, iar prognozele şi sintezele meteorologice sunt efectuate de către cea mai apropiată staţie meteorologică — cea din Băneasa. Precipitaţiile medii anuale sunt de 568 mm, cu cele mai mari cantităţi căzute în iunie ( 92 mm ) şi cele mai reduse în februarie (27,5 mm ). Temperatura medie anuală este de 10,3 grade Celsius, temperaturile medii cele mai scăzute din ianuarie coboară până la -3,2 grade Celsius, iar cele mai ridicate din iulie urcă până la 22 grade Celsius. Temperatura maxima absolută înregistrată la Băneasa a atins 41,1 grade Celsius, iar minima absolută a coborat sub -32 grade Celsius. În oraşul Chitila nu sunt prezente şi nici înregistrate fenomene meteorologice extreme (tornade, furtuni periodice ). 3. Reţea hidrografică Râul Colentina îşi are obarşia în Câmpia Targovişte, la vest de localitatea Cornăţelu, la altitudinea de cca. 172 m, iar după 80 km se varsă în Dâmboviţa la altitudinea de 49 m. Are un debit propriu redus, scurgerea medie lunară cea mai mare fiind de 2,44 metri cubi / secundă, iar cea mai mică de 0,12 metri cubi / secundă. Debitul fiind mic, albia sa în mare parte este mlăștinoasă, iar vara, adesea, seacă. Ca urmare a fost tăiat Canalul Bilciureşti — Ghimpați (1945), lung de 9 km, prin care se aduce apa din Ialomiţa, mai ales în timpul verii, alimentându-se astfel cu apă salba de lacuri amenajate pe aceasta vale în zona capitalei. Pârâul Mangu afluent al Colentinei, are un debit foarte mic, fiind alimentat din precipitaţii şi mici izvoare. Lacul Chitila folosit ca sursă de apă pentru irigaţii şi pentru agrement, este din păcate folosit de localnici şi ca loc de spălare menajeră, fapt ce provoacă poluarea sa. Apele subterane localizate în pietrişurile şi nisipurile oraşului se află la adâncimi de 6-7 m. 4. Populaţie Populaţia totală a oraşului Chitila la ultimul recensământ din 2011 a fost de 14.184 locuitori, dar în urma documentelor trimise de statistică aceasta este de 15664. Ca structură întâlnim 7521 persoane de sex masculin şi 8143 de sex feminin cu o pondere echilibrată. În zona „Colonie” — „Fabrica” întâlnim 387 apartamente cu aproximativ 1680 persoane şi o gradiniţă cu circa 150 de elevi. Suprafața aproximativă a zonei „Colonie” este de 2500 mp, având astfel densitatea de 0,65 locuitori / mp. În zona „Gară” avem circa 354 apartamente şi alte gospodării însumând aproximativ 2132 de persoane. Suprafaţa aproximativă a acestei zone este de 3250 mp, având astfel densitatea de 0,62 locuitori / mp. În zona „Cartier” avem circa 754 gospodării şi 4 blocuri, însumând 3428 locuitori. Suprafaţa aproximativă a acestei zone este de 3460 mp, având astfel densitatea de 0,91 locuitori / mp. populaţia stabilă oraş Chitila 4000 d > 3500 | | 3000 2500 2000 1500 " populatia stabila | 1000 500 a az intre 0-14 intre 15- intre 30- intre50- intre70- peste 85 ani 29 ani 49 ani 69 ani 84 ani de ani Populaţia după stare civilă oraş Chitila 3500 3000 3902 Aa16 2688 persoane casatorite 2722 2500 = persoane necasatorite 2000 persoane divortate 1500 persoane vaduve 1000 849 | persoane care traiesc in uniune 500 383 131 consensuala Ri 287 Î 247 239 9) Bă femei barbati 5. Căi de transport Mai întâi de toate, oraşul Chitila s-a afirmat ca centru feroviar el devenind staţie de cale ferată încă din 1872, când se inaugurează Gara de Nord şi se dă în circulaţie cea mai importantă cale ferată ce pornea din Bucureşti şi care de la Chitila se bifurca spre Ploieşti şi Pitești. Datorită poziţiei geografice deosebită a devenit străbătută de către Şoseaua Bucureşti — Piteşti (DN7), proaspăt transformată în Drumul Naţional Bucureşti — Piteşti ( DN7 ) şi de către şoselele de centura Chitila — Mogoşoaia, respectiv Chitila — Dragomirești. În prezent pe teritoriul oraşului Chitila îşi desfăşoara activitatea o firmă privată de transport persoane (maxi — taxi), precum şi autobuzul 422 care face joncţiunea cu staţia de metrou 1 Mai. 6. Dezvoltare economică Economia oraşului Chitila a depins cu mulţi ani în urmă de o puternică devoltare a structurii CFR-ului în zonă. Reparaţiile de vagoane, întreţinerea utilajelor pentru calea ferată sau alte activităţi legate de aceasta, au constituit punctul forte al economiei oraşului o dată cu întemeierea staţiei CFR « Gara Chitila ». Datorită numeroaselor privatizări ce au avut loc au apărut firme industrială), SC CONDAX S.A. (prestații cu utilaje grele), CITY GATES S.R.L., MIRAS S.R.L. şi BAUMAX S.R.L. (materiale de construcţii), SC RUDBIN S.A. (fabrică de mobilă şi binale), SC OVO DESIGN S.A ( fabrică de mobila ), SC MOTOC NIL S.R.L. (confecţii cizme de cauciuc), SC CARPAT FOREST S.A ( producţie de mobilă ), SC INTEGRA S.A ( prepararea cărnii, industrie alimentara ), CHITILA LOGISTIC PARK, AUTOKLASS S.RL ( autoturisme), SC TEHNOARMIT S.R.L. (confecţii metalice, echipamente energetice), S.C. PAFS S.R.L. (geamuri termopan PVC), LIDL şi MEGA IMAGE ( hypermarket), ete, care au o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică locală. Industria Producţia industrială deci se axează pe materiale de construcţie (prelucrarea lemnului şi a metalului). Sectorul industrial oferă cea mai mare parte a locurilor de muncă. Agricultura Din totalul suprafeţei teritoriului administrativ, 437 ha. este suprafaţă agricolă. Suprafaţa intravilanului aferent oraşului Chitila este de 824 ha. 7. Infrastructuri locale Calitatea infrastructurii actuale trebuie modernizată prin extinderea drumurilor, reţelelor de apă şi canalizare, amenajarea clădirilor existente, iluminatului public, fluidizare trafic. Transporturile şi reţeaua de acces Transporturile de călători sunt asigurate în special de: - Regia Autonomă de Transport Bucureşti prin autobuzul 422 care are ca punct de plecare oraşul Chitila şi punct de destinaţie staţia de metrou 1 Mai ( Clăbucet ) din Bucureşti; - Societatea STCM Ecotrans SRL ( societate a Consiliului Local Chitila în asociere cu Consiliul Local Mogoșoaia) având 16 autobuze pe cursele 429 Gara Chitila — Păcii Militari “ București, 470 Colosseum — Mogoşoaia, 476 Chitila Pasaj CFR -— Piaţa Clăbucet și 481 Bragadiru Adora Urban Village — Bragadiru Celofibrei. Transportul feroviar este asigurat atât pentru marfă cât şi pentru călători, gara CFR Chitila fiind un vechi nod de cale ferată. Orașul Chitila se află amplasat pe drumul naţional DN7 învecinat cu Municipiul Bucureşti (capitala României). Între localitatea Chitila şi Municipiul Bucureşti, este asigurată atât legătura rutieră (DN7), cât şi feroviară (CF Chitila — Bucureşti — Gara de Nord). Dintre serviciile publice de stat, în Chitila se află unitate proprie de Poliţie, Poliţie Locală, Ambulanţă, servicii de telecomunicaţie, poştă, dispensar uman și veterinar. Apa potabilă Activitatea S.C. VEOLIA APA SERVICII S.R.L. este reprezentată de extragerea apei brute prin 4 puțuri de mare adâncime (- 220m), preluarea, tratarea şi distribuirea acesteia către persoanele fizic [...]