HCL 19/2020 Chitila adoptată

ROMÂNIA Pa CERT SYSTEMS JUDEŢUL ILFOV AMG-L PRIMĂRIA ORAȘULUI CHITILA Str. lon Olteanu, nr. 6, tel. 021.436.37.09; 021.436.37.11; fax 021.436.37.10 www.primariachitila.ro; primaria primariachitila.ro (5547 DA) det Mota —— HOTĂRÂREA nr. A] din 30.01.2020 privind apivbasca Plunului de Analiză și Acuperire a Riscurilor pentru Orașul Chitila Consiliul Local al orașului Chitila, judeţul Ilfov Având în vedere : - expunerea de motive a primarului oraşului privind aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru Oraşul Chitila; - avizul la proiectul de hotărâre privind prezentat de comisia pentru programe de dezvoltare cconomico- socială, buget-finanţe, administrația domeniului public şi privat al oraşului, agricultură, gospodărie a orașului, protecția mediului, servicii şi comerţ; Având în vedere prevederile: - art. 14 alin, 2 din H.G. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuțiile serviciilor de urgență; - art. 13 lit. “a” din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; - art. 6 alin, 2 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii — cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - art. 20 din Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare; - art. 4, pct. b și art. 8 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - art. 3, alin. 2 din Legea nr, 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată În temeiul art. 139, alin. 1, din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ; HOTĂRĂȘTE: Art, 1. Se aprobă Planul de analiză și acoperire al riscurilor al Oraşului Chitila, conform anexei care face parte din prezenta hotărâre. Art. 2. Prezenta hotărâre se aduce la cunoștiință publică prin afișare la sediu şi pe site-ul Primăriei Orașului Chitila — www,primariachitila.ro şi se transmite către: - primarul UAT Chitila, dl. Emilian Oprea; - Instituţia Prefectului Judeţului Ilfov. Surov: Contrasemnează Secretar General, Cristina SIMION PRIMĂRIA ORAȘULUI CHITILA APROBAT PESEDINTA COMITETUL LOCAL PENTRU :ONSILEO LUI OCA! E U, SITUAȚII DE URGENȚĂ e Po in DE ACORD ÎNTOCMIT PREŞEDINTELE COMITETULUI LOCAL SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL SITUAŢII DE URGENŢĂ ORAȘULUI CHITILA PRIMAR, OPREA EMILIAN ŞEF SERVICIU ML pei aaa PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR DIN ORAȘUL CHITILA CHITILA - 2020 CUPRINS Capitolul 1- DISPOZIŢII GENERALE Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective Secţiunea Il. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Capitolul 11 - CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ Amplasare geografică şi relief Caracteristici climatice Reţea hidrografică Populaţie Căi de transport Dezvoltare economică Infrastructuri locale Capitolul III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENŢĂ aPnaunn 1. Analiza riscurilor naturale 2, Analiza riscurilor tehnologice 3. Analiza riscurilor biologice 4. Analiza riscurilor de incendiu 5. Analiza riscurilor sociale 6. Analiza altor tipuri de riscuri Capitolul IV - ACOPERIREA RISCURILOR (Plan de intervenţie) 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie 2. Etapele de realizare a acţiunilor 3. Faze de urgenţă a acţiunilor 4. Acţiunile de protecţie-intervenţie 5. Instruirea 6. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare Capitolul V -RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE Capitolul VI - LOGISTICA ACŢIUNILOR Anexe CAP.1 DISPOZIŢII GENERALE SECTIUNEA 1 Definiţie, scopuri, obiective Definiţie Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul unităţii administrativ-teritorială, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Situaţia de urgenţă — eveniment excepțional, cu caracter non militar, care prin amploare și intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forțelor şi mijloacelor implicate; Amploarea situaţiei de urgență — mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viața persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunităţii; Intensitatea situaţiei de urgenţă — viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate; Starea potenţial generatoare de situaţii de urgență — complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată şi iminentă amenințării, ar putea aduce atingere vieţii și populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu; Dezastrul reprezintă evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecințe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii;. Conflictul armat reprezintă forma de manifestare a violenţei armate, cu caracter internaţional sau neinternaţional, între două sau mai multe entităţi (părţi beligerante) recunoscute. Scopuri Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoașterea de către toţi factorii implicati a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiective: + Asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; + Amplasarea și dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; „ Stabilirea concepției de intervenție în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; * Alocarea și optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionarii situațiilor de Urgenţă; e Identificarea, monitorizarea și gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul oraşului sau pe teritoriul localităţilor vecine care ar putea afecta zona de competenţă; * Informarea şi pregătirea preventivă a populaţici cu privire la pericolele la care este expusă; * Organizarea şi asigurarea stării de operativitate și a capacităţii de intervenţie optime a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă și a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu; e Alarmarea oportună a populaţiei despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic; Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor; + Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare; e Planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acțiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor; * Organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omenești, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate; . Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor. ABREVIERI 1.S.U.B.IF. - ÎNSPECTORATUL. PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ BUCUREŞTI-ILFOV CI.SU, - COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENȚĂ CL.S.U. - COMITETUL LOCAL. PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PC. = PUNCT COMANDA NBC. - NUCLEAR, BACTERIOLOGIC ŞI CHIMIC CR, - CRUCEA ROŞIE PS. - PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR Ga, - GRUPA EcH, - ECHIPA PP.A, - PUNCT PRIM AJUTOR Dr, = DETAȘAMENT EMA. - ECHIPA MOBILA ANTIEPIDEMICĂ D.P.A.MC. - DETAȘAMENT PRIM AJUTOR MEDICO-CHIRURGICAL PPAMTE. = PUNCT PRIM AJUTOR MEDICAL. TRIAJ-EVACUARE S.M.U.R. - SERVICIUL MOBIL DE URGENȚĂ S.S.R.M. - STAŢIE STANDARD DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI S.GA. - SECŢIA GOSPODĂRIRE A APELOR COAT. - CENTRUL OPERAŢIONAL CU ACTIVITATE TEMPORARĂ CO. - CENTRUL OPERAŢIONAL JUDEŢEAN CON. = CENTRUL OPERAŢIONAL NAȚIONAL C.N.SU. - COMITETUL NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ SECŢIUNEA II. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. PAAR, la nivel local se întocmeşte de comitetul local pentru situaţii de urgență, se aprobă de consiliul local și se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil local. Primarul oraşului răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării PAAR. Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, consiliul local poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate, După elaborare şi aprobare PAAR se pun la dispoziție secretariatelor tehnice permanente ale comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii ţi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în parţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzator situaţiilor de urgenţă specifice. Inspectoratul judeţen pentru situații de urgenţă, prin centrul operaţional, asigură pregatirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă, Operatorii economici, instituţiile publice, organizațiile neguvernamentale și alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţie comitetelor pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR. Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranța naţională şi apărarea țării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin lepislaţia privind protecția informaţiilor clasificate, Capitolul II - CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ Pe baza datelor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ teritorială, aprobată de prefectul judeţului, în conţinutul PAAR se face o prezentare pe secțiuni a caracteristicilor unităţii administrativ-teritoriale, după cum urmează : 1. Amplasare geografică şi relief Oraşul Chitila este o unitate administrativ-teritorială în componența judeţului Ilfov, situată în partea de nord-vest a Municipiului București cu o suprafaţă totală de 1254 ha. Teritoriul oraşului sc învecinează la est cu Municipiul Bucureşti, la nord cu comuna Mogoşoaia, la sud cu comunele Dragomireşti Vale şi Chiajna şi la nord-vest cu oraşul Bufica şi Pădurea Râioasa. Oraşul Chitila este situat pe câmpul Colentinei ce cuprinde interfluviul dintre Văile Dâmboviţei şi Colentinei constituind parte centrală a Câmpiei Bucureştilor. Altitudinea este de circa 95 m ( în Gara Chitila altitudinea este de 95,32 m) de la nivelul mării. Este un câmp neted, puţin fragmentat de văi, singura mai importantă din această parte fiind Valea Mangului. Pârâul Mangu, afluent al Colentinei care strabate teritoriul localităţii îşi are obarşia la est de Pădurea Râioasa, la altitudinea de 97 m, sc adânceşte treptat are un curs meandrat şi cu malurile line, cu un profil transversal larg deschis şi confluează cu Colentina chiar la marginea oraşului. Solurile întâlnite în oraşul Chitila sunt cele brun — roşcate de pădure, care pe alocuri în lăsăturile de tip crov, au cunoscut un proces de podzolire, datorită excesului de umiditate şi care sunt uşor de determinat după culoarea lor cenuşie deschisă care contrastează cu brunul roşcat caracteristic zonei, 2, Caracteristici climaterice Regimul climatic al oraşului Chitila este specific judeţului Ilfov, iar prognozele şi sintezele meteorologice sunt efectuate de către cea mai apropiată staţie meteorologică — cea din Băneasa, Precipitaţiile medii anuale sunt de 568 mm, cu cele mai mari cantităţi căzute în iunie ( 92 mm ) şi cele mai reduse în februarie (27,5 mm ). Temperatura medie anuală este de 10,3 grade Celsius, temperaturile medii cele mai scăzute din ianuarie coboară până la -3,2 grade Celsius, iar cele mai ridicate din iulie urcă până la 22 grade Celsius, Temperatura maxima absolută înregistrată la Băneasa a atins 41,1 grade Celsius, iar minima absolută a coborat sub -32 grade Celsius. În orașul Chitila nu sunt prezente și nici înregistrate fenomene meleorologice extreme ( tornade, furtuni periodice ). 3. Reţea hidrografică Râul Colentina îşi are obarşia în Câmpia Targovişte, la vest de localitatea Cornăţelu, la altitudinea de cca. 172 m, iar după 80 km se varsă în Dâmboviţa la altitudinea de 49 m. Are un debit propriu redus, scurgerea medie lunară cea mai mare fiind de 2,44 metri cubi / secundă, iar cea mai mică de 0,12 metri cubi / secundă. Debitul fiind mic, albia sa în mare parte este mlăștinoasă, iar vara, adesea, seacă. Ca urmare a fost tăiat Canalul Bilciurești — Ghimpați (1945), lung de 9 km, prin care se aduce apa din lalomiţa, mai ales în timpul verii, alimentându-se astfel cu apă salba de lacuri amenajate pe aceasta vale în zona capitalei. Pârâul Mangu afluent al Colentinei, are un debit foarte mic, fiind alimentat din precipitaţii şi mici izvoare. Lacul Chitila folosit ca sursă de apă pentru irigaţii şi pentru agrement, este din păcate folosit de localnici şi ca loc de spălare menajeră, fapt ce provoacă poluarea sa. Apele subterane localizate în pietrișurile şi nisipurile oraşului se află la adâncimi de 6-7 m. 4. Populaţie Populaţia totală a orașului Chitila la ultimul recensământ din 2011 a fost de 14.184 locuitori, dar în urma documentelor trimise de statistică aceasta este de 15463. Ca structură întâlnim 7461 persoane de sex masculin și 8002 de sex feminin cu o pondere echilibrată. În zona „Colonie” — „Fabrica” întâlnim 387 apartamente cu aproximativ 1680 persoane şi o gradiniță cu circa 150 de elevi. Suprafaţa aproximativă a zonei „Colonie” este de 2500 mp, având astfel densitatea de 0,65 locuitori / mp. În zona „Gară” avem circa 354 apartamente și alte gospodării însumând aproximativ 2100 de persoane. Suprafaţa aproximativă a acestei zone este de 3250 mp, având astfel densitatea de 0,60 locuitori ! mp. În zona „Cartier” avem circa 754 gospodării şi 2 blocuri, însumând 3400 locuitori. Suprafața aproximativă a acestei zone este de 3460 mp, având astfel densitatea de 0,91 locuitori / mp, populaţia stabilă oraş Chitila | 4000 7 rd 3500 | 3000 |” 2500 Ț 2000, E populatia stabila 1500 1000 ia Ş FI 0 T T - Ei r [zid T intre 0-14 intre 15- intre 30- intre50- intre70- peste 85 | ani 29 ani 43 ani 69 ani 84 ani de ani Populaţia după stare civilă oraş Chirila m persoane casatorite E persoane necasatorite * persoane divortate 1500 * persoane vaduve 1000 | N persoane care traiesc In unlune 500 - consensuala 5. Căi de transport Mai întâi de toate, orașul Chitila s-a afirmat ca centru feroviar el devenind staţie de cale ferată încă din 1872, când se inaugurează Gara de Nord şi se dă în circulaţie cea mai importantă cale ferată ce pornea din Bucureşti și care de la Chitila se bifurca spre Ploieşti şi Piteşti. Datorită poziţiei geografice deoscbită a devenit străbătută de către Şoscaua Bucureşti — Piteşti ( DN7 ), proaspăt transformată în Drumul Naţional Bucureşti — Piteşti ( DN7 ) şi de către şoselele de centura Chitila - Mogoşoaia, respectiv Chitila — Dragomirești. În prezent pe teritoriul oraşului Chitila își desfăşoara activitatea o firmă privată de transport persoane (maxi — taxi), precum şi autobuzul 422 care face joncțiunea cu staţia de metrou 1 Mai. 6. Dezvoltare economică Economia oraşului Chitila a depins cu mulţi ani în urmă de o puternică devoltare a structurii CFR-ului în zonă. Reparaţiile de vagoane, întreţinerea utilajelor pentru calea ferată sau alte activităţi legate de aceasta, au constituit punctul forte al economiei oraşului o dată cu întemeierea staţiei CFR « Gara Chitila ». Datorită numeroaselor privatizări ce au avut loc au apărut firme importante cu activităţi în diverse domenii, cele mai semnificative fiind; SC IPIC S.A ( producţie industrială), SC CONDAX S.A. (prestații cu utilaje grele), CITY GATES S.R.L., MIRAS S.R.L. şi BAUMAX S.R.L. (materiale de construcţii), SC RUDBIN S.A. (fabrică de mobilă şi binale), SC OVO DESIGN S.A ( fabrică de mobila ), SC MOTOC NIL S.R.L. (confecţii cizme de cauciuc), SC CARPAT FOREST S.A ( producţie de mobilă ), SC INTEGRA S.A ( prepararea cărnii, industrie alimentara ), CHITILA LOGISTIC PARK, AUTOKLASS S.RL ( autoturisme), SC TEHNOARMIT S.R.L. (confecţii metalice, echipamente energetice), S.C. PAFS S.R.L. (geamuri termopan PVC), LIDL şi MEGA IMAGE ( hypermarket), etc, care au o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică locală. Industria Producţia industrială deci se axează pe materiale de construcţie (prelucrarea lemnului şi a metalului). Sectorul industrial oferă cea mai mare parte a locurilor de muncă. Agricultura Din totalul suprafeţei teritoriului administrativ, 437 ba, este suprafaţă agricolă. Suprafaţa intravilanului aferent oraşului Chitila este de 824 ha. 7. Infrastructuri locale Calitatea infrastructurii actuale trebuie modernizată prin extinderea drumurilor, reţelelor de apă şi canalizare, amenajarea clădirilor existente, iluminatului public, fluidizare trafic. Transporturile şi rețeaua de acces Transporturile de călători sunt asigurate în special de către Regia Autonomă de Transport Bucureşti prin autobuzul 422 care are ca punct de plecare orașul Chitila şi punct de destinaţie staţia de metrou | Mai ( Clăbucet ) din Bucureşti, Tot de transportul persoanelor se mai ocupă și Societatea STCM Ecotrans SRL ( societate a Consiliului Local Chitila în asociere cu Consiliul Local Mogoşoaia) având 6 autobuze pe cursele 429 Gara Chitila — Păcii Militari Bucureşti şi 470 Gara Chitila - Mogoşoaia. Transportul feroviar este asigurat atât pentru marfă cât și pentru călători, gara CFR Chitila fiind un vechi nod de cale ferată. Oraşul Chitila se află amplasat pe drumul naţional DN? învecinat cu Municipiul Bucureşti (capitala României). Între localitatea Chitila şi Municipiul Bucureşti, este asigurată atât legătura rutieră (DN7), cât şi feroviară (CF Chitila — Bucureşti — Gara de Nord). Dintre serviciile publice de stat, în Chitila se află unitate proprie de Poliţie, Poliţie Locală, Ambulanţa,servicii de telecomunicaţie, poştă, dispensar uman și veterinar. Apa potabilă Activitatea S.C. VEOLIA APA SERVICII S.R.L. este reprezentată de extragerea apei brute prin 4 puțuri de mare adâncime (-- 220m), preluarea, tratarea şi distribuirea acesteia către persoanele fizice, agenţi economici, asociaţii de locatari şi instituţiile cu caracter social din ora [...]