HCL 17/2024 Chitila adoptată

ROMÂNIA AMGIL se JUDEȚUL ILFOV IMI a PRIMĂRIA ORAȘULUI CHITILA id Str. on Olteanu, nr. 6, tel. 021.436.37.09; 021.436.37.11; fax 021.436.37.10 www.primariachitila.ro; primar(Aprimariachitila.ro HOTĂRÂREA nr. 17 din 30.01.2024 privind aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru Oraşul Chitila Consiliul Local al oraşului Chitila, judeţul Ilfov, întrunit în şedinţa ordinară din data de 30.01.2024, având în vedere : - referatul de aprobare al primarului oraşului privind aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru Orașul Chitila; - avizul la proiectul de hotărâre privind prezentat de comisia pentru programe de dezvoltare economico- socială, buget-finanţe, administraţia domeniului public şi privat al orașului, agricultură, gospodărie a oraşului, protecţia mediului, servicii şi comerţ; Având în vedere prevederile: - art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea și atribuţiile serviciilor de urgență; - art. 13 lit. “a” din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; - art. 6 alin. 2 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor și a Structurii — cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - art. 20 din Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările și completările ulterioare; - art. 4, pct. b şi art. 8 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - art. 3, alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată În temeiul art. 139 alin. 1 din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ: HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă Planul de analiză şi acoperire al riscurilor al Oraşului Chitila, conform anexei care face parte din prezenta hotărâre. Art. 2. Prezenta hotărâre se aduce la cunoştiință publică prin afișare la sediu şi pe site- ul Primăriei Orașului Chitila — www.primariachitila.ro și se transmite către: - primarul UAT Chitila, dl. Emilian Oprea; - Instituţia Prefectului Judeţului Ilfov. Preşedinte, | Contrasemnează Secretar /General, Cristin ON Andrei Costel PRIMĂRIA ORASULUI CHITILA COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ DE ACORD PRESEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL ORAȘULUI CHITILA PRIMAR, OPREA E ILIAN [etnia ÎN ŞE DINȚA JULUI LOCAL HCL | 30 ,91.2024 Consiliul Ca As By - So os? i, ÎNTOCMIT SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ die ŞEF SERVICIU ML, DINCĂ CRISTIAN RO PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR DIN ORAŞUL CHITILA CHITILA - 2024 CUPRINS Capitolul | - DISPOZIȚII GENERALE Secţiunea ]. Definiţie, scop, obiective Secţiunea II. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Capitolul II - CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ Amplasare geografică şi relief Caracteristici climatice Reţea hidrografică Populaţie Căi de transport Dezvoltare economică Infrastructuri locale Capitolul III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENŢĂ Păi 200 N-ai ai i-ai 1. Analiza riscurilor naturale 2. Analiza riscurilor tehnologice 3. Analiza riscurilor biologice 4. Analiza riscurilor de incendiu 5. Analiza riscurilor sociale 6. Analiza altor tipuri de riscuri Capitolul IV - ACOPERIREA RISCURILOR (Plan de intervenţie) 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie 2. Etapele de realizare a acţiunilor 3. Faze de urgenţă a acţiunilor 4. Acţiunile de protecţie-intervenție 5. Instruirea 6. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare Capitolul V -RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE Capitolul VI - LOGISTICA ACȚIUNILOR Anexe CAP.I DISPOZIȚII GENERALE SECTIUNEA 1 Definiţie, scopuri, obiective Definiţie Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde. riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţii administrativ-teritorială, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Situaţia de urgenţă — eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin amploare şi intensitate amenință viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale Şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri Şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forțelor şi mijloacelor implicate; Amploarea situaţiei de urgenţă — mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viaţa persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunităţii; Intensitatea situaţiei de urgenţă — viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate; Starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă — complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată şi iminentă amenințării, ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei, valorilor materiale și culturale importante şi factorilor de mediu; Dezastrul reprezintă evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii;. Conflictul armat reprezintă forma de manifestare a violenţei armate, cu caracter internaţional sau neinternaţional, între două sau mai multe entităţi (părţi beligerante) recunoscute. Scopuri Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicati a sarcinilor și atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiective: e Asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; e Amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; e Stabilirea concepției de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; e Alocarea și optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionarii situaţiilor de Urgenţă; e Identificarea, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul oraşului sau pe teritoriul localităţilor vecine care ar putea afecta zona de competenţă; e Informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă; * Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu; e Alarmarea oportună a populaţiei despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic; e Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor; e Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistență sanitară şi decontaminare; * Planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor; e Organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate; e Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor. ABREVIERI I.S.U.B.IF. - ÎNSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ BUCUREŞTI-ILFOV C.J.S.U. AN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ C.L.S.U. - COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ P.C. - PUNCT COMANDA N.B.C. - NUCLEAR, BACTERIOLOGIC ȘI CHIMIC C.R. - CRUCEA ROȘIE P.S. - PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR GR. - GRUPA Ec. - ECHIPA P.P.AJ. - PUNCT PRIM AJUTOR Dr. - DETAȘAMENT E.M.A. - ECHIPA MOBILA ANTIEPIDEMICĂ D.P.A.M.C. - DETAȘAMENT PRIM AJUTOR MEDICO-CHIRURGICAL P.P.A.M.T.E. - PUNCT PRIM AJUTOR MEDICAL TRIAJ-EVACUARE S.M.U.R. - SERVICIUL MOBIL DE URGENȚĂ S.S.R.M. - STAȚIE STANDARD DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂȚII MEDIULUI S.G.A. - SECȚIA GOSPODĂRIRE A APELOR C.O.A.T. - CENTRUL OPERAŢIONAL CU ACTIVITATE TEMPORARĂ C.OJ. - CENTRUL OPERAŢIONAL JUDEȚEAN C.O.N. - CENTRUL OPERAŢIONAL NAȚIONAL C.N.S.U. - COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENŢĂ SECȚIUNEA II. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. PAAR, la nivel local se întocmeşte de comitetul local pentru situaţii de urgenţă, se aprobă de consiliul local şi se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil local. Primarul oraşului răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării PAAR. Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, consiliul local poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate. După elaborare şi aprobare PAAR se pun la dispoziţie secretariatelor tehnice permanente ale comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii ţi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în parţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzator situaţiilor de urgenţă specifice. Inspectoratul judeţen pentru situaţii de urgenţă, prin centrul operaţional, asigură pregatirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum și elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţie comitetelor pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR. Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia Siguranţa naţională şi apărarea țării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate. Capitolul II - CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ Pe baza datelor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ- teritorială, aprobată de prefectul judeţului, în conţinutul PAAR se face o prezentare pe secţiuni a caracteristicilor unităţii administrativ-teritoriale, după cum urmează : 1. Amplasare geografică şi relief Oraşul Chitila este o unitate administrativ-teritorială în componența judeţului Ilfov, situată în partea de nord-vest a Municipiului Bucureşti cu o suprafaţă totală de 1254 ha. Teritoriul oraşului se învecinează la est cu Municipiul București, la nord cu comuna Mogoşoaia, la sud cu comunele Dragomirești Vale şi Chiajna şi la nord-vest cu oraşul Buftea şi Pădurea Râioasa. Orașul Chitila este situat pe câmpul Colentinei ce cuprinde interfluviul dintre Văile Dâmboviţei şi Colentinei constituind parte centrală a Câmpiei Bucureştilor. Altitudinea este de circa 95 m ( în Gara Chitila altitudinea este de 95,32 m) de la nivelul mării. Este un câmp neted, puţin fragmentat de văi, singura mai importantă din această parte fiind Valea Mangului. Pârâul Mangu, afluent al Colentinei care strabate teritoriul localităţii îşi are obarşia la est de Pădurea Râioasa, la altitudinea de 97 m, se adânceşte treptat are un curs meandrat şi cu malurile line, cu un profil transversal larg deschis şi confluează cu Colentina chiar la marginea oraşului. Solurile întâlnite în oraşul Chitila sunt cele brun — roşcate de pădure, care pe alocuri în lăsăturile de tip crov, au cunoscut un proces de podzolire, datorită excesului de umiditate Şi care sunt uşor de determinat după culoarea lor cenuşie deschisă care contrastează cu brunul roşcat caracteristic zonei. 2. Caracteristici climaterice Regimul climatic al oraşului Chitila este specific judeţului Ilfov, iar prognozele şi sintezele meteorologice sunt efectuate de către cea mai apropiată staţie meteorologică — cea din Băneasa. Precipitaţiile medii anuale sunt de 568 mm, cu cele mai mari cantităţi căzute în iunie ( 92 mm ) şi cele mai reduse în februarie (27,5 mm ). Temperatura medie anuală este de 10,3 grade Celsius, temperaturile medii cele mai scăzute din ianuarie coboară până la -3,2 grade Celsius, iar cele mai ridicate din iulie urcă până la 22 grade Celsius. Temperatura maxima absolută înregistrată la Băneasa a atins 41,1 grade Celsius, iar minima absolută a coborat sub -32 grade Celsius. În oraşul Chitila nu sunt prezente şi nici înregistrate fenomene meteorologice extreme (tornade, furtuni periodice ). 3. Reţea hidrografică Râul Colentina îşi are obarşia în Câmpia Targovişte, la vest de localitatea Cornăţelu, la altitudinea de cca. 172 m, iar după 80 km se varsă în Dâmboviţa la altitudinea de 49 m. Are un debit propriu redus, scurgerea medie lunară cea mai mare fiind de 2,44 metri cubi / secundă, iar cea mai mică de 0,12 metri cubi / secundă. Debitul fiind mic, albia sa în mare parte este mlăştinoasă, iar vara, adesea, seacă. Ca urmare a fost tăiat Canalul Bilciureşti — Ghimpați (1945), lung de 9 km, prin care se aduce apa din Ialomiţa, mai ales în timpul verii, alimentându-se astfel cu apă salba de lacuri amenajate pe aceasta vale în zona capitalei. Pârâul Mangu afluent al Colentinei, are un debit foarte mic, fiind alimentat din precipitaţii şi mici izvoare. Lacul Chitila folosit ca sursă de apă pentru irigaţii şi pentru agrement, este din păcate folosit de Jocalnici și ca loc de spălare menajeră, fapt ce provoacă poluarea sa. Apele subterane localizate în pietrişurile şi nisipurile orașului se află la adâncimi de 6-7 m. 4. Populaţie Populaţia totală a orașului Chitila la ultimul recensământ din 2022 a fost de 16.125 locuitori. Ca structură întâlnim 7920 persoane de sex masculin şi 8205 de sex feminin cu o pondere echilibrată. În zona „Colonie” — „Pabrica” întâlnim 387 apartamente cu aproximativ 1697 persoane, o creşă cu circa 50 de copii. Suprafaţa aproximativă a zonei „Colonie” este de 2500 mp, având astfel densitatea de 0,65 locuitori / mp. În zona „Gară” avem circa 354 apartamente şi alte gospodării însumând aproximativ 2132 de persoane. Suprafaţa aproximativă a acestei zone este de 3250 mp, având astfel densitatea de 0,62 locuitori / mp. În zona „Cartier? avem circa 754 gospodării şi 4 blocuri, însumând 3428 locuitori. Suprafaţa aproximativă a acestei zone este de 3460 mp, având astfel densitatea de 0,91 locuitori / mp. populaţia stabilă oraş Chitila 4000 3500 3000 2500 2000 - t: populatia stabila 1500 1000 500 - intre 0-14 intre 15- intre 30- intre 50- intre 70- peste 85 ani 29 ani 49 ani 69 ani 84 ani de ani Populația după stare civilă oraş Chitila 3500 3000 3917 | ' persoane casatorite 2500 | 2732 $ * persoane necasatorite |. 2000 persoane divortate 1500 persoane vaduve 859 i persoane care traiesc in uniune 1.81. consensuala 393 347 289 femei barbati 5. Căi de transport Mai întâi de toate, oraşul Chitila s-a afirmat ca centru feroviar el devenind stație de cale ferată încă din 1872, când se inaugurează Gara de Nord şi se dă în circulaţie cea mai importantă cale ferată ce pornea din Bucureşti şi care de la Chitila se bifurca spre Ploieşti şi Piteşti. Datorită poziţiei geografice deosebită a devenit străbătută de către Şoseaua Bucureşti — Piteşti (DN7), proaspăt transformată în Drumul Naţional Bucureşti — Piteşti (DN7) şi de către şoselele de centura Chitila — Mogoşoaia, respectiv Chitila — Dragomirești. În prezent pe teritoriul oraşului Chitila îşi desfăşoara activitatea o firmă privată de transport persoane (maxi — taxi), precum şi autobuzul 422 care face joncţiunea cu staţia de metrou 1 Mai. 6. Dezvoltare economică Economia orașului Chitila a depins cu mulţi ani în urmă de o puternică devoltare a structurii CFR-ului în zonă. Reparaţiile de vagoane, întreţinerea utilajelor pentru calea ferată sau alte activităţi legate de aceasta, au constituit punctul forte al economiei oraşului o dată cu întemeierea staţiei CFR « Gara Chitila ». Datorită numeroaselor privatizări ce au avut loc au apărut firme importante cu activităţi în diverse domenii, cele mai semnificative fiind: SC IPIC S.A ( producţie industrială), SC CONDAX S.A. (prestații cu utilaje grele), CITY GATES S.R.L., MIRAS S.RL. şi BAUMAX S.R.L. (materiale de construcţii), SC RUDBIN S.A. (fabrică de mobilă şi binale), SC OVO DESIGN S.A ( fabrică de mobila ), SC MOTOC NIL S.R.L. (confecţii cizme de cauciuc), SC CARPAT FOREST S.A ( producţie de mobilă ), SC INTEGRA S.A ( prepararea cărnii, industrie alimentara ), VILMA TECH S.R.L. (fabricare condimente), VEL PITAR S.R.L. (fabricarea produselor de panificaţie), COMPANIA GRIVIȚA (fabricarea autovehiculelor de transport rutier), CHITILA LOGISTIC PARK, DONA LOGISTICA S.A. (produse farmaceutice), ALLOGA LOGISTICS (produse farmaceutice), AUTOKLASS S.R.L (autoturisme), SC TEHNOARMIT S.R.L. (confecţii metalice, echipamente energetice), S.C. PAFS S.R.L. (fabricare articole material plastic), LIDL şi MEGA IMAGE ( hypermarket), etc, care au o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică locală. Industria Producţia industrială deci se axează pe materiale de construcție (prelucrarea lemnului şi a metalului). Sectorul industrial oferă cea mai mare parte a locurilor de muncă. Agricultura Din totalul suprafeţei teritoriului administrativ, 437 ha. este suprafaţă agricolă. Suprafaţa intravilanului aferent oraşului Chitila este de 824 ha. 7. Infrastructuri locale Calitatea infrastructurii actuale trebuie modernizată prin extinderea drumurilor, reţelelor de apă şi canalizare, amenajarea clădirilor existente, iluminatului public, fluidizare trafic. Transporturile şi rețeaua de acces Transporturile de călători sunt asigurate în special de: - Regia Autonomă de Transport Bucureşti prin autobuzul 422 care are ca punct de plecare oraşul Chitila şi punct de destinaţie staţia de metrou 1 Mai ( Clăbucet ) din Bucureşti; - Societatea STCM Ecotrans SRL ( societate a Consiliului Local Chitila în asociere cu Consiliul Local Mogoşoaia) având 16 autobuze pe cursele 429 Gara Chitila — Păcii Militari Bucureşti, 470 Colosseum — Mogoşoaia, 476 Chitila Pasaj CFR — Piaţa Clăbucet şi 481 Bragadiru Adora Urban Village — Bragadiru Celofibrei. Transportul feroviar este asigurat atât pentru marfă cât şi pentru călători, gara CFR Chitila fiind un vechi nod de cale ferată. Oraşul Chitila se află amplasat pe drumul naţional DN7 învecinat cu Municipiul București (capitala României). Între localitatea Chitila şi Municipiul Bucureşti, este asigurată atât legătura rutieră (DN7), cât şi feroviară (CF Chitila — Bucureşti — Gara de Nord). Dintre serviciile publice de stat, în Chitila se află unitate proprie de Poliţie, Pol [...]