HCL 39/2022 Chitila adoptată

a :i CERT SYSTEMS ROMÂNIA i N . JUDETUL LIOV VAMEU PRIMĂRIA ORAȘULUI CHITILA i Ă Str. Ion Olteanu, nr. 6, tel. 021.436.37.09; 021.436.37.11; fax 021.436.37.10 www.primariachitila.ro; primar(Oprimariachițila.ro HOTĂRÂREA nr. 39 din 31.03.2022 privind aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru Orașul Chitila Consiliul Local al orașului Chitila, judeţul Ilfov, având în vedere : - referatul de aprobare al primarului oraşului privind aprobarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru Oraşul Chitila; - avizul la proiectul de hotărâre privind prezentat de comisia pentru programe de dezvoltare economico- socială, buget-finanţe, administraţia domeniului public și privat al orașului, agricultură, gospodărie a orașului, protecția mediului, servicii şi comerţ; Ținând cont de prevederile: - art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea și atribuţiile serviciilor de urgenţă; - art. 13 lit. “a” din Legea nt, 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; - art, 6 alin. 2 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii — cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - art, 20 din Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare; - art. 4, pet. b şi art. 8 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - art, 3, alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată , În temeiul art. 139 alin. 1 din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ; HOTĂRĂȘTE: Art, 1. Se aprobă Planul de analiză și acoperire al riscurilor al Oraşului Chitila, conform anexei care face parte din prezenta hotărâre, Art, 2. Prezenta hotărâre se aduce la cunoştiință publică prin afişare la sediu şi pe site- ul Primăriei Oraşului Chitila — www.primariachitila.ro şi se transmite către: - primarul UAT Chitila, dl. Emilian Oprea; - Instituţia Prefectului Judeţului Ilfov. Președinte, Contrase! ză Secretar General, Cristina S$ A PRIMĂRIA ORAŞULUI CHITILA COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENȚA DE ACORD PREŞEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL ORAŞULUI CHITILA PRIMAR, APROBAT ÎN ŞEBÎNTĂ CONSILIULUI LOCAL ÎNTOCMIT SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAŢII DE URGENȚĂ ȘEF snucu pp Ă CRISTIAN 2 PLANUL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR DIN ORAȘUL CHITILA CHITILA - 2022 CUPRINS Capitolul ]- DISPOZIŢII GENERALE Secţiunea |. Definiţie, scop, obiective Secţiunea II. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Capitolul II - CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATFIV-TERITORIALĂ Amplasare geografică şi relict Caracteristici climatice Reţea hidrografică Populaţie Căi de transport Dezvoltare economică Infrastructuri locale Capitolul III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ 1. Analiza riscurilor naturale 2. Analiza riscurilor tehnologice 3. Analiza riscurilor biologice 4. Analiza riscurilor de incendiu 5. Analiza riscurilor sociale 6. Analiza altor tipuri de riscuri IPAD Capitolul IV - ACOPERIREA RISCURILOR (Plan de intervenţie) 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie 2. Etapele de realizare a acţiunilor 3. Faze de urgenţă a acţiunilor 4. Acţiunile de protecţie-intervenţie 5, Instruirea 6. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare Capitolul V -RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE Capitolul VI - LOGISTICA ACȚIUNILOR Anexe CAP.I DISPOZIȚII GENERALE SECTIUNEA 1 Definiţie, scopuri, obiective Definiţie Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţii administrativ-teritorială, măsurile, acţiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Situaţia de urgenţă — eveniment excepțional, cu caracter non militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viața şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forțelor şi mijloacelor implicate; Amploarea situaţiei de urgență — mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viaţa persoanelor, funcționarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunităţii; Intensitatea situaţiei de urgenţă — viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate; Starea potenţial generatoare de situaţii de urgență — complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată și iminentă amenințării, ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante și factorilor de mediu; Dezastrul reprezintă evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecințe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii;. Conflictul armat reprezintă forma de manifestare a violenţei armate, cu caracter internaţional sau neinternaţional, între două sau mai multe entităţi (părți beligerante) recunoscute, Scopuri Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicati a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiective: e Asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; e Amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; e Stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; e Alocarea şi optimizarea forțelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionarii situaţiilor de Urgenţă; e Identificarea, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul oraşului sau pe teritoriul localităţilor vecine care ar putea afecta zona de competenţă; e Informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă; e Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu; e Alarmarea oportună a populaţiei despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic; e Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale și arhivistice precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor; e Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare; e Planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor; e Organizarea și executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situațiilor de urgenţă civilă și pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate; e Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor. ABREVIERI LS.UBIF, - INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ BUCUREŞTI-ILEOV CIS.U. - COMITEFUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENŢĂ C.L.SU. - COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENŢĂ p.C. - PUNCT COMANDA N.B.C. - NUCLEAR, BACTERIOLOGIC ŞI CHIMIC CR, - CRUCEA ROŞIE PSI. - PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR GR. - GRUPA Ecui, - ECHIPA P.P.AJ. - PUNCT PRIM AJUTOR Dr. - DETAȘAMENT EMA. - ECHIPA MOBILA ANTIBPIDEMICĂ D.P.A.M.C. - DETAȘAMENT PRIM AJUTOR MBDICO-CHIRURGICAL PP.AM.TE. - PUNCT PRIM AJUTOR MEDICAL TRIAJ-EVACUARE S.M.U.R. - SERVICIUL MOBIL DB URGENȚĂ S.S.RM. - STAȚIE STANDARD DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂȚII MEDIULUI S.G.A. - SECȚIA GOSPODĂRIRE A APELOR C.O.A.T. - CENTRUL OPERAŢIONAL CU ACTIVITATE TEMPORARĂ COJI. - CENTRUL, OPERAŢIONAL JUDEȚEAN CON. - CENTRUL OPERAŢIONAL NAȚIONAL CNS.U. - COMITETUL NAŢIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ SECȚIUNEA II. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. PAAR, la nivel local se întocmește de comitetul loca! pentru situaţii de urgenţă, se aprobă de consiliul tocal şi se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar aite riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea și gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil local. Primarul oraşului răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării PAAR. Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, consiliul local poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate. După elaborare şi aprobare PAAR se pun la dispoziţie secretariatelor tehnice permanente ale comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii ţi organisme cu atribuţii în prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în parţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzator situaţiilor de urgenţă specifice. Inspectoratul judeţen pentru situaţii de urgenţă, prin centrul operaţional, asigură pregatirea, organizarea și coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale și alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligaţia de a pune ia dispoziţie comitetelor pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR. Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate. Capitolul II - CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ Pe baza datelor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ- teritorială, aprobată de prefectul judeţului, în conţinutul PAAR se face o prezentare pe secţiuni a caracteristicilor unităţii administrativ-teritoriale, după cum urmează : 1. Amplasare geografică şi relief Orașul Chitila este o unitate administrativ-teritorială în componenţa judeţului Ilfov, situată în partea de nord-vest a Municipiului Bucureşti cu o suprafață totală de [254 ha. Teritoriul oraşului se învecinează la est cu Municipiul Bucureşti, la nord cu comuna Mogoşoaia, la sud cu comunele Dragomireşti Vale şi Chiajna şi la nord-vest cu orașul Buftea şi Pădurea Râioasa. Oraşul Chitila este situat pe câmpul Colentinei ce cuprinde interfluviul dintre Văile Dâmboviţei şi Colentinei constituind parte centrală a Câmpiei Bucureştilor. Altitudinea este de circa 95 m ( în Gara Chitila altitudinea este de 95,32 m) de la nivelul mării. Este un câmp neted, puţin fragmentat de văi, singura mai importantă din această parte fiind Valea Mangului. Pârâul Mangu, afluent a! Colentinei care strabate teritoriul localităţii își are obarșia la est de Pădurea Râioasa, la altitudinea de 97 m, se adânceşte treptat are un curs meandrat şi cu malurile line, cu un profil transversai larg deschis și confluează cu Colentina chiar la marginea oraşului. Solurile întâlnite în oraşul Chitila sunt cele brun — roşcate de pădure, care pe alocuri în Jăsăturile de tip crov, au cunoscut un proces de podzolire, datorită excesului de umiditate şi care sunt uşor de determinat după culoarea lor cenușie deschisă care contrastează cu brunul roșcat caracteristic zonei. 2. Caracteristici elimaterice Regimul climatic al oraşului Chitila este specific judeţului Ilfov, iar prognozele şi sintezele meteorologice sunt efectuate de către cea mai apropiată staţie meteorologică — cea din Băneasa. Precipitaţiile medii anuale sunt de 568 mm, cu cele mai mari cantităţi căzute în iunie ( 92 mm ) şi cele mai reduse în februarie (27,5 mm ). Temperatura medie anuală este de 10,3 grade Celsius, temperaturile medii cele mai scăzute din ianuarie coboară până la -3,2 grade Celsius, iar cele mai ridicate din iulie urcă până la 22 grade Celsius. Temperatura maxima absolută înregistrată la Băneasa a atins 41,1 grade Celsius, iar minima absolută a coborat sub -32 grade Celsius. În oraşul Chitila nu sunt prezente şi nici înregistrate fenomene meteorologice extreme (tornade, furtuni periodice ), 3. Reţea hidrografică Râul Colentina îşi are obarşia în Câmpia Targovişte, la vest de localitatea Cornăţelu, la altitudinea de cca. 172 m, iar după 80 km se varsă în Dâmboviţa la altitudinea de 49 m. Are un debit propriu redus, scurgerea medie lunară cea mai mare fiind de 2,44 metri cubi / secundă, iar cea mai mică de 0,12 metri cubi / secundă. Debitul fiind mic, albia sa în mare parte este mlăștinoasă, iar vara, adesea, seacă. Ca urmare a fost tăiat Canalul Bilciureşti — Ghimpați (1945), lung de 9 km, prin care se aduce apa din Ialomiţa, mai ales în timpul verii, alimentându-se astfel cu apă salba de lacuri amenajate pe aceasta vale în zona capitalei. Pârâul Mangu afluent al Colentinei, are un debit foarte mic, fiind alimentat din precipitaţii și mici izvoare. Lacul Chitila folosit ca sursă de apă pentru irigaţii şi pentru agrement, este din păcate folosit de localnici şi ca loc de spălare menajeră, fapt ce provoacă poluarea sa. Apele subterane localizate în pietrişurile și nisipurile oraşului se află la adâncimi de 6-7 m. 4. Populaţie Populaţia totală a oraşului Chitila la ultimul recensământ din 2011 a fost de 14.184 locuitori, dar în urma documentelor trimise de statistică aceasta este de 15664. Ca structură întâlnim 7521 persoane de sex masculin și 8143 de sex feminin cu o pondere echilibrată. În zona „Colonie” — „Fabrica” întâlnim 387 apartamente cu aproximativ 1680 persoane și o gradiniţă cu circa 150 de elevi. Suprafaţa aproximativă a zonei „Colonie” este de 2500 mp, având astfel densitatea de 0,65 locuitori / mp. În zona „Gară” avem circa 354 apartamente şi alte gospodării însumând aproximativ 2132 de persoane. Suprafaţa aproximativă a acestei zone este de 3250 mp, având astfel densitatea de 0,62 locuitori / mp. În zona „Cartier” avem circa 754 gospodării şi 4 blocuri, însumând 3428 locuitori. Suprafaţa aproximativă a acestei zone este de 3460 mp, având astfel densitatea de 0,91 locuitori / mp. populaţia stabilă oraş Chitila w populatia stabila 959 intre 0-14 intre 15- intre 30- intre50- intre70- peste85 ani 29 ani 49 ani 69 ani 84 ani de ani Populaţia după stare civilă oraş Chitila 3500 3000 - i persoane casatorite 2500 îi persoane necasatorite 2000 t persoane divortate 1500 i: persoane vaduve 1000 i persoane care traiesc in uniune 500 consensuala 0 femei barbati 5. Căi de transport Mai întâi de toate, orașul Chitila s-a afirmat ca centru feroviar el devenind staţie de cale ferată încă din 1872, când se inaugurează Gara de Nord şi se dă în circulaţie cea mai importantă cale ferată ce pornea din Bucureşti şi care de la Chitila se bifurca spre Ploieşti şi Piteşti. Datorită poziției geografice deosebită a devenit străbătută de către Şoseaua Bucureşti — Piteşti (DN7), proaspăt transformată în Drumul Naţional Bucureşti — Piteşti ( DN7 ) şi de către şoselele de centura Chitila — Mogoşoaia, respectiv Chitila — Dragomirești. În prezent pe teritoriul oraşului Chitila își desfăşoara activitatea o firmă privată de transport persoane (maxi - taxi), precum şi autobuzul 422 care face joncţiunea cu staţia de metrou 1 Mai. 6. Dezvoltare economică Economia oraşului Chitila a depins cu mulți ani în urmă de o puternică devoltare a structurii CFR-ului în zonă. Reparaţiile de vagoane, întreţinerea utilajelor pentru calea ferată sau aite activităţi legate de aceasta, au constituit punctul forte al economiei orașului o dată cu întemeierea stației CFR « Gara Chitila ». Datorită numeroaselor privatizări ce au avut loc au apărut firme importante cu activități în diverse domenii, cele mai semnificative fiind: SC IPIC S.A ( producţie industrială), SC CONDAX S.A. (prestații cu utilaje grele), CITY GATES S.R.L., MIRAS S.R.L. şi BAUMAX S.R.L, (materiale de construcții), SC RUDBIN S.A. (fabrică de mobilă şi binale), SC OVO DESIGN S.A ( fabrică de mobila ), SC MOTOC NIL S.R.L. (confecţii cizme de cauciuc), SC CARPAT FOREST S.A ( producţie de mobilă ), SC INTEGRA S.A ( prepararea cărnii, industrie alimentara ), CHITILA LOGISTIC PARK, AUTOKLASS S.R.L ( autoturisme), SC TEHNOARMIT S.R.L. (confecţii metalice, echipamente energetice), S.C. PAFS S.R.L. (geamuri termopan PVC), LIDL şi MEGA IMAGE ( hypermarket), etc, care au o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică locală. Industria Producţia industrială deci se axează pe materiale de construcţie (prelucrarea lemnului şi a metalului). Sectorul industrial oferă cea mai mare parte a locurilor de muncă. Agricultura Din totalul suprafeţei teritoriului administrativ, 437 ha. este suprafaţă agricolă. Suprafaţa intravilanului aferent oraşului Chitila este de 824 ha. 7, Infrastructuri locale Calitatea infrastructurii actuale trebuie modernizată prin extinderea drumurilor, reţelelor de apă şi canalizare, amenajarea clădirilor existente, iluminatului public, fluidizare trafic. Transporturile şi reţeaua de acces Transporturile de călători sunt asigurate în special de: - Regia Autonomă de Transport Bucureşti prin autobuzul 422 care are ca punct de plecare orașul Chitila şi punct de destinaţie staţia de metrou | Mai ( Clăbucet ) din Bucureşti; „. Societatea STCM Ecotrans SRL ( societate a Consiliului Local Chitila în asociere cu Consiliul Local Mogoșoaia) având 16 autobuze pe cursele 429 Gara Chitila — Păcii Militari Bucureşti, 470 Colosseum — Mogoșoaia, 476 Chitila Pasaj CFR — Piaţa Ctăbucet şi 481 Bragadiru Adora Urban Village — Bragadiru Celofibrei. Transportul feroviar este asigurat atât pentru marfă cât şi pentru călători, gara CFR Chitila fiind un vechi nod de cale ferată. Oraşul Chitila se află amplasat pe drumul naţional DN7 învecinat cu Municipiul Bucureşti (capitala României). Între localitatea Chitila şi Municipiul Bucureşti, este asigurată atât legătura rutieră (DN7), cât şi feroviară (CF Chitila — Bucureşti — Gara de Nord). Dintre serviciile publice de stat, în Chitila se află unitate proprie de Poliţie, Poliţie Locală, Ambulanță, servicii de telecomunicaţie, poştă, dispensar uman și veterinar, Apa potabilă Activitatea S.C. VEOLIA APA SERVICII S.R.L.. este reprezentată de extragerea apei brute prin 4 puțuri de mare adâncime (- 220m), preluarea, tratarea şi distribuirea acesteia către persoanele fizice, agenţi economici, asociaţii de locatari şi instituţiile cu caracter social din orașul Chitila, [...]