HCL 214/2022 Buzău adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL BUZĂU MUNICIPIUL BUZĂU - CONSILIUL LOCAL - HOTĂRÂRE privind actualizarea Strategiei locale a serviciului de alimentare cu energie termică a populaţiei din Municipiul Buzău Consiliul Local al Municipiul Buzău, judeţul Buzău, întrunit în şedinţă ordinară; Având în vedere: -referatul de aprobare al Primarului municipiului Buzău, înregistrat sub nr.228/CLM/03.10.2022, prin care se propune actualizarea Strategiei locale a serviciului de alimentare cu energie termică a populgiei din Municipiul Buzău; -raportul de specialitate al Dirediei Tehnice nr. 180.419/03.10.2022; -avizul Comisiei pentru amenajarea teritoriului, urbanism, administrarea domeniului publicși privat al municipiului; -avizul Comisiei pentru tranziia la economia circulară, buget, finarte, agricultură, turism și relgţii internaţionale; -prevederile ART. III alin. (1) din Legea nr. 196/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficierța energetică și pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; -prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificărileși completările ulterioare. -adresa nr. 191.603/18.10.2022 a responsabilului cu societatea civilă, din cadrul Serviciului Relaţii cu Publicul, Organizare Alegeri. În temeiul prevederilor art. 129, alin. (1), alin. (2), lit. b)și d), alin. (4), lit. e), alin. (7), lit.n)și art. 139, alin. (3), lit. d), coroborat cu art. 5, lit. co)șiart. 196, alin. (1), lit. a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificărileși completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă actualizarea Strategiei locale a serviciului de alimentare cu energie termică a populaiei din Municipiul Buzău, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Primarul municipiului Buzău, prin intermediul Direcţiei Tehnice, precum și societatea RAM TERMO VERDE S.R.L. Buzău, vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. Art.3. Prin grija secretarului general al comunicată persoanelorş instituțiilor interesate. CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE SECRETARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUZĂU, Eduard Pistol Buzău, 28.10.2022 Ei a Nr. 214 Această Hotărâre a fost adoptată de Consiliul Local al Municipiului Buzău, cu respectarea prevederilor art. 139, alin. (1), alin. (3), lit. d), coroborat cu art. 5, lit. cc) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, cu un număr de 16 voturi pentru, 1 abţinere şi O voturi împotrivă, din numărul total de 23 consilieri locali în funcţie şi 17 consilieri locali prezenţi la şedinţă. ANEXA LA MOL 2 | ma. Jo. (/ STRATEGIA DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI BUZĂU ELABORATOR: FINACON INTERNATIONAL CONSULTING Str. Puţul lui Zamfir, nr.9, etaj 1, sector 1, Bucureşti STRATEGIA DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI BUZĂU Cuprins Rezumat mc eneanneananenanenaeaeaenenenenenenenenenananaennenanenanaeatatatnenenanananatatnenenenenananataanenenanane -.) 1. Descrierea localităţii .. 1.1. Aşezare geografică 1.2. Potenţialul de utilizare a resurselor regenerabile .... 4 Potenţialul eolian ........ee nenea eneneneneneeneeenenennanenaneneaneneanenanenceneanena nenea aneneanenea 10 a S az arse Ă SSL. Uz Potenţialul solar Potenţialul geotermal ........cec nenea enenneneneaneneaneneenennenea ana nenea nenea aneananeane 19 Potenţialul de biomasă Valorificarea energetică a deşeurilor... nnenenennneneneeneneeneaneneeneneeeeaenenenea 31 Piroliza 2. Informaţii generale privind sistemul centralizat de încălzire din Municipiul 4. Legislaţia primară în sectorul energiei .......cecae en eneeneneeneneenoneenoneanoanonoanenoanontaeeneae TI 4.1. Legislaţia europeană 4.1.1. Energie termică, eficiență energetică... nana nenea nenea 7 4.1.2. Energie electrică...........cuueuneenneanneanoneenaeenanenanonanenoananeanataneneaeeneaneneanneae 72 4.1.3, Gază DELLE „cusca aibe cae aaa 74 A sd MBA „nazal 98 OI) NARA ea care 74 4.2, Legislaţie naţională.........mceuceneneeeeeeeeeenoeaenennenneaenee nea neneennenneneaneenaneaneneene 76 4.2.1. Energie termică mean nanenaneneannanennananeneenennanenea nenea 76 4.2.2. Energie electrică, surse regenerabile de energie .......meaeeae nenea 78 4,33. Gaze Daturale scena eueneeo ceea nastea aaa) pana moaca atata snas rm 79 494: MEDlt ecartament iii tare ete ai 79 4.3. Autorităţi de reglementare .........e nenea enenenenenenaeenenenenananenennnenaeanananeneneaee 80 4.4. Propuneri privind îmbunătăţirea cadrului de reglementări locale..................... 83 2 A FINACON STRATEGIA DE TERMOFICARE A MUNIC 4.5. Obligaţii ale Autorității Publice Locale conform Directivelor Uniunii Europene... nenea anna anenaeaaeaaaneaanaananenaeaaneaaneaaneaaeneaeaeeeeeeaaaee 84 5. Tendinţa cererii de energie termică în perioada 2020-2030 pentru diferite tipuri dejconsumiatOri isaac [CNP] aaa aaaaooaeaganoaoaeoaoeeaced 92 5.1. Estimarea necesarului de energie termică pentru perioada 2020-2030 ............ 92 5.2. Comparaţie sistem centralizat versus centrală termică individuală de apartament ..98 6. Identificarea soluţiilor optime de asigurare a agentului termic pentru încălzirea consumatorilor: din Buzău „ce pen etaeancipet e i i tilă 102 6.1. Surse regenerabile de energie - Biomasa... 6.3. Investiţiile necesare a fi realizate în sistemul de termoficare — BUZĂU. ....... 109 7. Evaluarea efortului investiţional ... +. 113 7.1. Prioritizarea investiţiilor... 113 8. Identificarea surselor posibile de finanţare... +. 118 8.1. Fonduri promovate de programe naţionale ........mee nenea eee 118 8.2. Programul Operational de Infrastructură Mare — POIM 6.1... cecene 120 8.3. Surse nerambursabile din schema de finanţare EU-ETS........c eee 121 8.4. Companii de servicii energetice — ESCO........m nenea nenea eee 121 8.5. Finanţarea de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). 122 8.6. Finanţare de la Fondul European de Eficienţă Energetică... eee 123 8.7. Programul Operaţional Regional al Regiunii Sud-Est pentru perioada 2021 — PA PA RR RR RR III RR RI RE RR 124 9. Analiza scenariilor propuse „ceea eneneneneneneneneneaeaeananenenasananeneasanananeneneneaeaneaeaeane 127 911. :Andliza.opțiunilor cacao coaie EEE SECTIE SIRET TO SA 127 9.1.1. Situația:fără investiții sosire Paza aia TERT DECESE i aia 127 9.1.2. Situaţia cu investiţii — în spectrul 2020 — 2030... nenea eee 127 9.1.3. Situaţia cu investiţii în spectrul 2023 — 2035... eee 129 9.2. Eficienţa implementării investiţiilor propuse... eee 131 PINACON A STRATEGIA DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI BUZĂU AA FPFINACON Sik) 9.2.1. Reducerea emisiilor cu efect de seră 9.2.2. Reducerea pierderilor de energie termică... eneneneneneneenennonarananee 145 10. Măsuri politice, administrative şi de reglementare 10.1. Consiliul Local — Consumator de energie... nenea eneanenanenaee 134 10.2. Consiliul Local Municipiul Buzău — producător şi distribuitor de energie ..135 10.3. Consiliul Local — iniţiator de reglementări şi proiecte de dezvoltare locală. 136 10.4. Consiliul Local Municipiul Buzău -— factor motivator 137 10.5. Compania de termoficare — schimbare de atitudine si comunicare .............. 140 STRATEGIA DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI BUZĂU Rezumat Prezenta Strategie de TERMOFICARE a fost pregătită de către FINACON INTERNATIONAL CONSULTING S.R.L. în cadrul contractului de prestări servicii încheiat cu Primăria Municipiului Buzău. FINACON dezvoltă documentaţii de planificare strategică pentru autorităţi publice, documentaţii care planifică investiţiile necesare, la nivel local, pe termen mediu şi lung. Prin această Documentaţie Tehnică, urmează a fi identificate căile de urmat în viitorul apropiat, necesare pentru creşterea eficienței energetice a sistemului de termoficare. Implementarea unor soluţii de sustenabilitate, respectiv a unor măsuri de reducere a costurilor de consum, precum şi dezvoltarea unor soluţii inovative cu standard de excelență ridicat în Municipiul Buzău, reprezintă principalul deziderat urmărit în cadrul prezentei Strategii de Termoficare. În acest sens vor fi analizate: - soluțiile cu privire la utilizarea unor echipamente profesionale cu un standard major de performanță în funcționalitate, utilizarea energiei din surse regenerabile pentru diversificarea combustibililor utilizaţi la producerea energiei termice (biomasa, deșeuri de lemn, potențialul de energie geotermală, energie electrică din surse regenerabile prin panouri fotovoltaice şi solare); - investițiile necesare în sistemul de termoficare existent, măsuri de eficientizare producere energie termică, transport agent şi distribuţie, pe baza cererii previzionate de energie termică în următorii 3-5 ani în Municipiul Buzău; - sursele potenţiale de finanţare şi prioritizarea investiţiilor. A FINACON A STRATEGIA DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI BUZĂU AA FINACON 1. Descrierea localității 1.1. Aşezare geografică Buzău este Municipiul de reşedinţă al județului cu același nume, situat în regiunea Muntenia. Municipiul Buzău este al optsprezecelea oraș ca populație din România. Orașul se localizează pe malul drept al râului Buzău, în dreptul ieșirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbură, într-o regiune cu climă temperată. Satu Mare Maramures Sta, Bistriţa N3săud Mutes Marghita Vastut Bacău Aba ro Sibiu Covasna || Munedesra Brașov Vrancea Galaţi Caras Seven 5% prahova Gorj VE Ares ş Dâmbovita SEA az utov talomița s n 3 ( on Ser Constanţa Doi, Giurgiu E Teleorman Wretedinţi Imagine nr. 1 — Judeţul Buzău — așezare geografică Sursa: https://ci Buzău.robsp-content/uploads/2020/09/SF Municipiul Buzău este situat în zona centrală a județului, la 120 km de Bucureşti, în sud- estul României, şi ocupă o suprafaţă totală de 81,73 km2 (8173 ha), din care 2858 ha reprezintă suprafaţa intravilană şi 5315 ha reprezintă suprafața extravilană. În ceea ce priveşte clima Municipiului Buzău, predomină climatul temperat-continental, caracterizat prin existenţa a patru anotimpuri, cu veri potrivit de călduroase şi cu ierni nu prea reci. Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheţ pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 *C), dar şi cu 92 de zile de vară, calde şi secetoase. Vânturile locale includ Crivăţul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) şi Austrul, vânt care bate dinspre sud-vest şi aduce vara aer uscat şi cald şi iarna conduce la ridicarea temperaturii. A FINACON Imagine nr. 2 — ia Municipiului Buzău în judeţ Sursa: hitps:/Awww.google.com/maps/place/Jude 6C8%9Bul + Buz%C4%83u Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, populaţia Municipiului Buzău a fost într-o continuă scădere în ultimii cinci ani. În anul 2021, populaţia Municipiului înregistra la un număr de 128.251 de locuitori, în scădere față de anul 2020, când se înregistra un număr de 130.590 de locuitori Populaţia după domiciliu 136000 134058 134000 192877 131773 132000 130590 130000 128251 128000 126000 124000 2017 2018 2019 2020 2021 BI număr persoane Figura nr. 1 — evoluţia populaţiei după domiciliu în Municipiul Buzău Sursa: Institutul Naţional de Statistică Fondul locativ al Municipiului Buzău este alcătuit din fondul locativ public şi fondul locativ privat. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, la sfârşitul anului 2020, fondul locativ public era format din 283 locuinţe, iar fondul locativ privat era format din 50.380 locuinţe, în total 50.663 locuinţe. STRATEGIA DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI BUZĂU În ceea ce priveşte performanţa energetică a clădirilor, nu se poate evalua vechimea acestora, dar, având în vedere faptul că mai mult de 50% din cele 50.380 locuinţe private nu au mai fost reabilitate de la construire, iar din totalul clădirilor publice s-au reabilitat mai puțin de 50% se poate concluziona că marea majoritate a clădirilor de pe întreg teritoriul Municipiului Buzău necesită reabilitare termică. Este foarte important de menţionat faptul că, sectorul clădirilor reprezintă un potenţi important de reducere a consumului de energie primară în municipiu. 1.2. Potenţialul de utilizare a resurselor regenerabile Majoritatea inovaţiilor şi descoperirilor din ultimul secol se bazează pe energie, fie că este electrică, termică sau de altă natură. Emisia gazelor cu efect de seră reprezintă o ameninţare serioasă în ceea ce priveşte producerea schimbărilor climatice, cu efecte potenţial dezastruoase asupra omenirii. Uzilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), împreună cu îmbunătăţirea eficienţei energiei (EE), pot contribui la reducerea consumului de energie, la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră şi, în consecință, la prevenirea schimbărilor climatice periculoase. Sursele regenerabile de energie (energia eoliană, energia solară, energia hidroelectrică, energia oceanelor, energia geotermală, biomasa şi biocombustibilii) constituie alternative la combustibilii fosili care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diversificarea ofertei de energie și la reducerea dependenței de pieţele volatile şi incerte ale combustibililor fosili, în special de petrol și gaze. Legislaţia Uniunii Europene privind promovarea surselor regenerabile a evoluat semnificativ în ultimii 15 ani. În 2009, liderii Uniunii Europene au stabilit obiectivul ca, până în 2020, 20% din consumul de energie al Uniunii Europene să provină din surse regenerabile de energie. În 2018, s-a stabilit obiectivul ca, până în 2030, 32% din consumul de energie al Uniunii Europene să provină din surse regenerabile de energie. În iulie 2021, având în vedere noile ambiţii ale Uniunii Europene în materie de climă, colegiuitorii au primit propunerea de a revizui obiectivul la 40% până în 2030. În prezent au loc dezbateri privind cadrul de politici viitor pentru perioada de după 2030. A FINACON STRATEGIA DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI BUZĂU Energie eoliană Tehnologii: Turbine eoliene Aplicaţii: Energie electrică Imagine nr. 3 -. Tipuri de energii produse din surse regenerabile Sursa:htips:/4vikipedia.org Realizarea unui sistem energetic bazat pe energie regenerabilă în Municipiul Buzău ar putea să ofere energie electrică într-un mod mai economic, sustenabil, pe termen lung, nepoluant, unui număr mai mare de persoane. Întrucât întreaga lume are o responsabilitate faţă de viitoarele generaţii şi faţă de mediul înconjurător, Uniunea Europeană a fost determinată să traseze în mod clar obiective referitoare la energia produsă din surse regenerabile. Conceptul de securitate energetică vizează în principal dezvoltarea durabilă prin identificarea şi exploatarea unor surse alternative de energie, reducerea poluării mediului, retehnologizarea şi modernizarea rutelor de transport existente. Uniunea Europeană este tot mai expusă la instabilitatea şi creşterea preţurilor de pe pieţele internaţionale de energie, precum şi la consecinţele faptului că rezervele de hidrocarburi ajung treptat să fie monopolizate de un număr restrâns de state. România se înscrie în acest context ca stat membru al Comunităţii Europene, ca stat cu industrie bazată în mare parte pe consumul de resurse epuizabile, dar şi ca stat cu reale posibilităţi de a dezvolta o structură energetică bazată pe energii regenerabile. Conform hărţii din (Imagine nr. 4) potenţialul energetic al României este repartizat zonal astfel: «e Delta Dunării — energie solară; «Dobrogea — Energie solară şi eoliană; * Moldova — micro-hidro, energie eoliană și biomasă; + Munţii Carpaţi — potențial ridicat de biomasă şi micro-hidro; FINACON A STRATEGIA DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI BUZĂU 4 FPINACON “Transilvania — potențial ridicat pentru micro-hidro; 4 Câmpia de Vest-— posibilităţi de valorificare a energiei termale; % Subcarpaţi — potenţial pentru biomasă şi micro-hidro; «e Câmpia Română — biomasă, energie geotermală şi energie solară. Legenda: Delta Dunării (energie solară) E) Podişul Tronsilvoniei (microhidro) [|] Dobrogea (energie soloră și eoliană) (3 Câmpia de Vest (energie geotermolă) Moldova - câmpie si podiș Ad (microbidro, energie eolionă și biomasă) ja Subtorpaţi (iomosă microhida) [|] Munţii Corpoţi (biomasă, microhidro) 5) Câmpia de Sud e geoteimolă Imagine nr. 4 - Harta potențialului energetic al României Sursa: wikipedia.org Potenţialul eolian Energia eoliană sau energia vântului este o sursă de energie curată descoperită cu peste 7000 de ani în urmă. A fost utilizată iniţial în navigația maritimă, apoi prin morile de vânt, iar în zilele noastre prin turbinele eoliene care transformă această energie în electricitate. La scara globală, energia din surse eoliene a reprezentat una dintre cele mai bune soluții pentru dezvoltarea independenţei energetice şi este în continuare o sursa de energie verde foarte populară. Avantajul ecologic al acestui tip de energie este modul curat în care se produce, fără a emite gazele cu efect de sera atât de nocive pentru mediul înconjurător. Fiind o formă convertită de energie solară, radiaţia solară încălzeşte în mod diferit anumite zone ale suprafeţei terestre, cel mai sesizabil ziua faţă de noapte. Există diferenţe între modul de absorbție al radiaţiei solare pe întinderile de apă faţă de cele de uscat. Aceste diferenţe 10 tă STRATEGIA DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI BUZĂU AA / PINACON se vor traduce într-o încălzire diferită a atmosferei. Diferența de temperatură va genera mișcarea maselor de aer iar rezultatul acestei mişcări este vântul. Masa de aer pusă în mişcare conţine energie cinetică. Indicatorii macroeconomici luaţi în considerare sunt: « Puterea instalată — energia produsă — în instalaţiile eoliene în corelație cu PIB/locuitor - Peol/PIB/loc sau Eeol/PIB/loc; « Energia electrică produsă în instalaţii eoliene în corelaţie cu consumul brut de energie electrică — Eeol/Eel. VITEZA MEDII ANUALA A VANTULUI UA St astea scautu Imagine nr. 5 Harta potenţialului eolian al României Sursa: wikipedia.org În harta potenţialului eolian al României sunt evidenţiate principalele zone cu potenţial energetic eolian, acestea fiind: « Zona I- include zonele unde viteza vântului poate depăși 10m/s — Dobrogea — zona de coastă a Mării Negre, Munţii Retezat-Godeanu, Munţii Făgăraș, Munţii Parâng, Munţii Rodnei, Munţii Călimani. Cel mai mare parc eolian din România se află în Dobrogea, în apropierea coastei Mării Negre unde datorită puterii mari a vântului, 88 de turbine eoliene produc 540 GWh/an, energie electrică, furnizând energie curată pentru 350.000 de gospodării din România. se Zona II — cuprinde zonele unde viteza vântului este cuprinsă între 9-10 m/s - Munţii Măcin, Carpaţii de Curbură; s Zona II — include zona vârfurilor montane, unde viteza vântului poate depăşi 8-9 m/s, zone restrânse în Vestul țării — Banat și pantele occidentale ale Dealurilor de Vest, respectiv Podişul Transilvaniei, Colinele Tutovei, Câmpia Română de Est; IN! STRATEGIA DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI BUZĂU .. « Zona IV — în acestă zonă viteza vânturilor este cuprinsă între 6-8 m/s și cuprinde cea mai mare parte a Câmpiei de Vest, Câmpia Română, Podişul Fălticenilor, Podişul Sucevei, Podişul Bârladului, Podişul Târnavelor. «e Zona V — în această zonă viteza vânturilor este cuprinsă între 3-4 m/s şi cuprinde cea mai mare parte din Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Subcarpaţii Getici și o parte din Lunca Dunării, precum şi partea de cea mai mare a Câmpiei de Vest. Conform hărții prezentate anterior, situarea Municipiul Buzău în Zona Il de potenţial eolian, unde viteza vântului este 9-10 m/s, diminuează şansele de utilizare a acestei surse regenerabile de energie ca alternativă a surselor convenţionale de energie. Datele furnizate de către Global Wind Atlas indică o viteza medie a vântului la o elevaţie de 100m de 6.lm/s cu o densitate medi [...]