HCL 49/2025 Bicaz adoptată

ROMÂNIA ORAȘUL BICAZ JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE Nr. 49 din 24.04.2025 privind aprobarea actualizării Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor (P.A.A.R) la nivelul orașului Bicaz, judeţul Neamţ, pentru anul 2025 Consiliul Locai al orașului Bicaz, judeţul Neamţ, întrunit în ședința ordinară din data de 24.04.2025, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr.199/1997, „prin autonomie locală se înțelege dreptul şi capacitatea efectivă ale autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă a treburilor publice"; Având în vedere prevederile: - art. 15, alin. (2) și art. 120, alin. (Î) și art. 136 din Constituţia României, republicată; - art. 2, alin. (2), art. 41, alin. (5), art. 50, alin. (4), art. 58, art. 59, art. 61, art. 62 şi art. 70 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare; - art. 13 lit. a) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare; - art. 14 și art. 15 din O.MAL. nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor; - art. 5, art. 6, art. 7 și art. 8 din Anexa 1 la O.MA.I. nr. 132/2007 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a P.A.A.R și structura cadru a acestuia; - Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată; - art. 129, alin. (2), lit. d), alin (7), lit. h) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ cu modificările şi completările ulterioare; Văzând referatul de aprobare al Primarului orașului Bicaz, domnul lulian — Traian Matasă înregistrat la Primăria oraşului Bicaz, judeţul Neamţ sub nr. 5.068 din 08.04.2025; Potrivit raportului de specialitate întocmit de compartimentul de resort din cadrul Primăriei orașului Bicaz, judeţul Neamţ, înregistrat sub nr. 5.069 din 08.04.2025; Ţinând cont de avizul comisiilor de specialitate pe domenii de activitate ale Consiliului Local; În temeiul prevederilor art. 196, alin. (1), lit. a) din Codul Administrativ, adoptat prin OUG nr. 57/2019 cu modificările și completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE: 1/2 Art. 4. Se aprobă actualizarea Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor (P.A.A.R.) la nivelul orașului Bicaz, judeţui Neamţ, pentru anul 2025, conform Anexsi, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează primarul orașului Bicaz și Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, prin Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Bicaz. Art. 3, Prin grija secretarului general al orașului Bicaz, hotărârea se va comunica persoanelor și autorităţilor interesate. Preşedinte de ședință, Contrasemnează pentru legalitate, j icolae FILIUȚA Secretar general al oraşului Bicaz, Maria — lrina CJB! | Vot deschis prin ridicarea mâinii ii : ani tit PROCEDURA DE VOT UTILIZATĂ HOTĂRÂRE CU CARACTER NORMATIV 0. | Hotărâre care se adoptă cu votul: Voturi necesare 8 majorităţii simplă a consilierilor locali în funcţie conform art. 139, alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu completările şi modificările ulterioare Numărul consilierilor locali, potrivit legii Numărul consilierilor locali în funcţie Numărul consilierilor locali prezenţi la adoptarea hotărârii | 15 Numărul voturilor „PENTRU” Numărul voturilor „ÎMPOTRIVĂ? Numărul voturilor „ABŢINERE” Numărul consilierilor locali care absentează motivat Voturile „ABŢINERE” se numără la voturile „ÎMPOTRIVĂ”. Numărul consitierilor locali care absentează nemotivat Numărul consilierilor locali care nu iau parte la deliberare și la adoptarea hotărârii, neavând drept de | OPERAȚIUNI EFECTUATE 7 Adoptarea hotărârii 24.04.2025 7 Comunicarea către primar 30.04.2025 _ Comunicarea către prefectul judeţului Neamţ 30.04.2025 Aducere la cunoştinţă publică 30.04.2025 omunicarea către persoanele cărora li se adresează 30.04.2025 .|C Devine obligatorie şi produce efecte juridice începând cu 30.04.2025 2/2 ROMÂNIA JUDEŢUL NEAMŢ ORAȘUL BICAZ CONSILIUL LOCAL SERVICIUL DE URGENŢE VOLUNTAR APROBAT ÎN ŞEDINŢA DE CONSILIU LOCAL Anexă la HCL nr. 49/ 24.04.2025 PREŞEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ BICAZ, NEAMȚ PRIMAR IULIAN TRAIAN MATASĂ po ini a 72 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR TERITORIALE - ORAȘUL BICAZ, JUDEŢUL NEAMȚ — 2025 CUPRINS L. DISPOZIȚII GENERALE nn nana nea 3 Il. Definiţie, scop, obiective ... Acte normative de referință manance eeaeaa esec 3 1.3. Responsabilităţi privind analiza și acoperirea riscurilor...........n nn 4 HN. CARACTERISTICILE ORAȘULUI BICAZ, 2.1. Amplasare geografică şi relief. 2.2. Caracteristici climatice „nn eneeaee arena 2.3. Reţea hidrografică mmm aaa 2.4. Populație nenea aaa aaa 10 2.5. Căi de transport 2.6. Dezvoltare economică. 2.7. Infrastructuri locale 2.8. Specific regional III. RISCURI GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ... nenea aa aaa 19 3.1. Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competență... neant 19 IV. ACOPERIREA RISCURILOR nana ananas ante aaa V. LOGISTICA ACŢIUNILOR .... . VI. ANEXE eee encore aaaaaaaaa zane aaa ORAŞUL BICAZ CONSILIUL LOCAL _ SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAŢII DE URGENȚĂ PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR DIN ORAŞUL BICAZ 1. DISPOZIȚII GENERALE 1.1. Definiţie, scop, obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din oraşul Bicaz, denumit P.A.A.R, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivel de oraş, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul P.A.A.R este acela de a a asigura cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi, a tipurilor de risc care se pot manifesta în zona lor de competenţă/autoritate sau pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale, a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariția unei situaţii de urgenţă, de creare a unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă și de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat, respectiv la: - prevenirea riscurilor; - amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative; - stabilirea concepției şi elaborarea planurilor de intervenție în situaţii de urgență, - alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare. Obiectivele P A.4.R sunt: - crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea - riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc; - cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi şi de către populaţie a sarcinilor şi atribuţiitor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă; - optimizarea resurselor (forțelor şi mijloacelor) necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informaţional care să integreze toate informaţiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum. 1.2. Acte normative de referință e Legea nr. 481 din 24 noiembrie privind protecţia civilă, modificată și completată prin legea nr. 212 din 24 mai 2006 Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; * Ordinul nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor * Ordinul nr. 1184/2006, care aprobă „Nozmele privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă”; H.G.R. nr. 1222/2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situaţii de conflict armat; O.U.G. nr. 21/2004 privind managementul situaţiilor de urgență; * O.M.AJL. nr. 163/2007 privind aprobarea normelor de apărare împotriva incendiilor; 1.3. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Responsabilităţite privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, C.L.S.U, alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu). Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de către comitetul local pentru Situaţii de urgenţă şi se aprobă de către consiliul local. Primarul oraşului asigură condiţiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor şi alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii. Resursele materiale şi financiare necesare desfășurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic şi /sau instituţie în parte, corespunzător sarcinilor şi atribuţiilor ce-i revin. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziţia Inspectoratului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” Neamţ. Personalul din Inspectoratul judeţean pentru situații de urgență, precum şi cel al celorlalte forțe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă are obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conţinutul pianului de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. Responsabilitățile cetăţenilor Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie să se bazeze, într-o măsură multi mai mare, pe contribuţia comunității locale şi a fiecărui cetăţean. Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor. Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanţă, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanţa este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea în balanţă a gravităţii și probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării. Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblu la procedurile de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: a) informarea generală şi permanentă / periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viaţa şi proprietatea concetăţenilor; b) formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea /reducerea neglijenţelor din conduită; 4 c) dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală; d) adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinței şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea; e) respectarea, cunoașterea și aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi in gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenția, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă; 0) participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgență, precum şi la acţiunile de intervenţie și de refacere ; g) încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; h) cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor, î) respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă. Consiliul local şi primăria Autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa fie pregătite să facă faţă gestionării situaţiilor de urgenţă prin comitetele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorităţi şi structuri. Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esenţială. Principalele lor responsabilităţi, pe fazele dezastrului, sunt: a) în faza pre - dezastru: 1. instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; 2. aprobă organizarea activităţii de apărare împotriva situaţiilor de urgență la nivelul unităţii administrativ-teritoriale; 3. hotărăsc înfiinţarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionarea acestuia în condiţii de operativitate şi eficienţă în conformitate cu criteriile minime de performanţă; 4. aprobă planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă; $. elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentaţii; 6. determină necesităţile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi financiare in caz de dezastre; 7. asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă şi organizează exerciţii şi aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenţiei operative; 8. asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare-evacuare a populaţiei afectate de dezastre. b) pe timpul dezastrului: 1. desfășoară activităţile cuprinse de legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă; 2. menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate; 3. coordonează acţiunile de ajutor; 4. înfiinţează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească şi funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgență; asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenţei medicale; 6. asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite şi condiţiile corespunzătoare de trai, evidenţa populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării 5 buti persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate; coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităților esenţiale ale persoanelor sau comunităţilor izolate. c) post dezastru: Il. Pale participă la acţiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi gospodăriilor afectate de dezastre; coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare; asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară; coordonează activităţile de reconstrucție şi restaurare a activităţii normale; organizează activităţi de ajutor financiar. Instituţiile publice descentralizate a) în faza pre — dezastru: 1. 2. 3. a E) identifică, localizează şi inventariază sursele de risc pe baza metodologiilor elaborate; monitorizează pericolele şi riscurile specifice, precum şi efectele negative ale acestora; coordonează elaborarea planurilor şi reglementărilor privind prevenirea şi intervenţia în situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice ; elaborează strategii şi programe de prevenire a situaţiilor de urgenţă, ghiduri/ manuale conţinând activităţile și responsabilităţile autorităţilor locale în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă şi a modului de acţiune; elaborează programe de educare şi pregătire a populaţiei privind riscurile specifice, a modului de comportare și al rolului protecţiei individuale în caz de situaţii de urgenţă; sprijină autorităţile administraţiei publice locale în vederea elaborării propriilor strategii de protecţie împotriva dezastrelor; elaborează normele de securitate la incendiu specifice domeniului de competență; stabilesc metode şi proceduri pentru identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu specifice domeniului de competenţă şi asigurarea băncilor de date necesare. b) pe timpul producerii dezastrului: Il. 2. 3. diseminează mesajele de avertizare în cazul situaţiilor de urgenţă şi avertizează populaţia şi salariaţii prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică; coordonează, sub aspect tehnic de specialitate, acţiunile de intervenţie operativă; asigură expertiza tehnică de specialitate, pentru evaluarea situaţiei de urgenţă în timp, pentru evaluarea consecințelor asupra populaţiei și asupra mediului, precum şi formularea de recomandări cu privire la măsurile de protecţie a populaţiei ce trebuie implementate de autorități. c) post dezastru: l. bud participă la reabilitarea zonei afectate pentru obiectivele din coordonarea / subordonarea sau de sub autoritatea ministerului / instituţiei centrale; participă la elaborarea unor studii de evaluare a impactului economic, social şi de mediu ca urmare a dezastrelor; analizează modul de comportare a infrastructurilor de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă; sprițină finanţarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă; asigură expertiza tehnică de specialitate pentru reabilitarea zonelor afectate. Instituţii şi operatori economici Instituţiile publice şi operatorii economici au un rol important în ceea ce priveşte prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării 6 unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc şi punctul de declanşare a unei situaţii de urgenţă. Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanţe periculoase, operatorii economici au următoarele obligaţii: a) să notifice autorităţilor competente inventarul de substanţe; b) să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate; c) să elaboreze un plan de urgenţă internă; d) să informeze imediat autorităţile competente în cazul producerii unui accident major; e) să informeze corect şi complet populaţia din zonele de planificare la urgenţă; f) să desfăşoare exerciţii de verificare a planurilor şi pregătirea forţelor proprii de intervenţie; g) să permită inspecția autorităţilor competente; h) să îa toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor şi pentru a limita, în cazul producerii, consecinţele acestora asupra sănăt [...]