HCL 3/2012 Reșița adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REŞIŢA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR.3 DIN 31 ianuarie 2012 privind aprobarea caietului de sarcini pentru atribuirea, prin licitaţie publică, a contractului de achiziție publică „Lucrări de îndepărtare a vegetației — Amenajare păşuni, proprietatea municipiului Reşiţa, județul Caraş-Severin” Consiliul local al municipiului Reşiţa întrunit în şedinţa ordinară din data de 31.01.2012; Având în vedere expunerea de motive a domnului primar Mihai Stepanescu şi raportul de specialitate al Serviciului public — „ Direcţia pentru administrarea domeniului public şi privat al municipiului Reşiţa” - Serviciul pentru administrarea terenurilor şi agricultură, precum și rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale consiliului local; Văzând prevederile Hotărârii Consiliului Local nr. 52/2011 privind aprobarea suprafeței de 568,84 hectare, păşuni permanente, proprietatea municipiului Reşiţa, pentru care se solicită sprijin pe suprafață, în campania, din anul 2011, în vederea obținerii de plăți directe şi plăți naţionale directe complementare, în găctărul' IVepătăi: E Dita n îi e d În. temeiul prevederilor . Ordonanţei Guvernului nr. 71/2002 privind, organizarea, „Şi, funcţionarea, . ă serviciilor | publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local, cu modificările şi completările ulterioare; Văzând prevederile ORDINULUI nr. 246 din 23 aprilie 2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe şi plăți naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare; Luând în considerare prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 925 / 2006, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare; În baza dispozițiilor art. 36, alin. (2), lit. “e”, alin. (Ș) lit.a” ale art. 45 alin (3), art.49 şi art. 115 alin. (1) zidit, b)alin (3) şi (6),.din Legea 215/2004. privind administraţia publică, Incală, republicată, « cu u: Pod ficărije Şi completările ulterioare, | ți „anis ia: HOTĂRĂȘTE: ci Art.1.- Se aprobă Caietul de sarcini pentru atribuirea, prin licitaţie publică, a contractului de achiziţie publică „Lucrări de îndepărtare a vegetației — Amenajare pășuni proprietatea municipiului Reşiţa, judeţul Caraş- Severin”, conform anexei nr. 1 care face parte din prezenta hotărâre. Art.2 .- Se aprobă atribuirea, prin licitaţie publică, a contractului de achiziţie publică „Lucrări de îndepărtare a vegetației — Amenajare păşuni proprietatea municipiului Reșița, județul Caraş-Severin” Art. 3. — Prezenta hotărâre intră în vigoare la data aducerii la cunoştinţă publică. Art. 4— Cu ducerea la îndeplinire a prezentei se încredințează Serviciul public - „ Direcţia pentru administrarea 4omeniului public şi privat a! municipiului Reșița” - Serviciul pentru administrarea terenurilor. Art, 5. — Hotărârea se comunică : - Primarului Municipiului Reşiţa; - Prefectului judeţului Caraş-Severin şi Instituţiei Prefectului Judeţului Caraş-Severin - Serviciului public — „Direcţia pentru administrarea domeniului public şi privat al municipiului Reşiţa” — Serviciu U 6 inistrarea terenurilor şi agricultură; 4 N = NCONTRABEMNEAZĂ, PREŞEDINTE DE ȘEDINȚĂ, SOKE MARIAN DANIEL " 141 E98ă că 0lN i CR Rara ARĂ îl anii Di e Acera Atel iara e sa pa 7 Pa 0 e ari a oaie E RPR aa A EA ref Da Ema arma ta CD EA Ca n il ai Ros bt iv ABNTĂ » pent ut Si oaistili ANEXA nr.l LA HLC.L. nr. 3 / 31.01.2012 CAIET DE SARCINI Elaborat i în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică „Lucrări de îndepărtare a vegetației - Amenajare păşuni proprietatea municipiului Reşiţa, judeţul Caraş - Severin” zi, gre 4 2: Suprăfată destinată: amthajării 1. DENUMIREA AUTORITĂȚII CONTRACTANTE: CONSILIUL LOCAL REȘIȚA, Serviciul Public-“Direcţia pentru Administrarea Domeniului Public şi Privat al Municipiului Reşiţa” - județul CARAŞ-SEVERIN i Cod de înregistrare fiscală: 15082955 Adresa: Localitatea Reşiţa, Str: Petru Maior, Nr. 2, cod poştal 320100, Jud. CARAŞ-SEVERIN Numărul de telefon 0255/212483, Fax: 0255/212483 Sursele de finanţare ale contractului de achiziţie publică care urmează să fie atribuit: FONDURI APIA 2. OBIECTUL CONTRACTULUI DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ Obiectul achiziţiei îl constituie: “Lucrări de îndepărtare € a vegetației — Amenajare păşuni, din locălitătea'Râşița,judățul Cătaș:Sevărin: rotit altei i ji Aa ai INI Da co vie ie: 3. PROCEDURA APLICATĂ PENTRU A ATRIBUIREA CONTRACTULUI DE ACHIZIȚIE PUBLICA: 0 cerere de oferta de preţ X licitaţie deschisă CI licitaţie restrânsă Cl negociere competitivă 4. AMPLASAMENŢUL.: (Situaţia juridică, Suprafața) 4.]. Situaţia juridică a terenului Terenul se afla în proprietatea: C CONSILIUL LOCAL REȘIȚA mite Parti 9ISCU Oaie a, E Baa ei atita a ăia tf od pret poată 3 | „568, 84 hectare, a, 5. DESCRIEREA" AMPL-ASAMENTULU 5.1. Caracterizarea vepefatiei Suprafaţa este acoperită în proporţie de până la 50-60% cu ferigă, mur, păducel şi buruieni. 6. CONDIŢIILE TEHNICE DE REALIZARE A LUCRARILOR 6.1]. Lucrări Îndepărtarea vegetației lemnoase şi a cioatelor Pajiştile zonelor forestiere, fiind pajişti naturale secundare, sunt frecvent invadate de specii lemnoase, reprezentate în special de arbuști şi mai rar arbori. Gradul de acoperire cu vegetație lemnoasă este în strânsă legătură cu modul de folosire și îngrijire a pajiştilor. Astfel pe pajiștile folosite nerațional, sau pe care nu se execută lucrări de îngrijire, vegetaţia lemnoasă pune treptat stăpânire pe tot terenul şi ajunge astfel la stadiul iniţial de pădure. În zone forestiere este necesară realizarea unui echilibru favorabil între vegetaţia lemnoasă şi EI 20 AURA cea ierboasă, în sensul de a menţine ca pajişti, numai acele suprafețe de pe care se pol obține producţii mari, în condiţiile conservării solului. Vegetaţia lemnoasă reprezintă mijlocul cel mai sigur de prevenire a declanşării fenomenului de eroziune, determinat în primul rând de precipitaţiile abundente din aceste zone. De asemenea, vegetaţia lemnoasă, chiar și sub formă de arbuşti, reprezintă un loc de refugiu pentru animalele sălbatice, distrugerea ei însemnând o mare greşeală ecologică. Mai mult, existența pădurilor asigură un regim hidric corespunzător plantelor mezofile, care sunt foarte valoroase din punct de vedere furajer. Greşelile ce se pot face sunt exteriorizate prin dereglarea echilibrului ecologic, care poate avea drept consecință cele mai nedorite fenomene ca erodarea solului până la roca mamă. Şi acest fenomen este întâlnit pe mari suprafeţe unde tăierea masivă a arborilor, fără replantare, au consecinţe negative profunde. Arborii care cresc pe păşuni se îndepărtează în cazuri cu totul deosebite. Este bine ca aceştia să fie menţinuţi sub formă de pâlcuri şi să li se taie ramurile inferioare, până la înălțimea de doi metri, în felul acesta lumina ajunge la suprafaţa solului; fiind favorizate plantele bune de nutreţ; Sub. aceşte pâlcuri. animalele, gășese, - -: 166 de ădăpost pe arşiță sau ploi; “Tăierea vegetatiei: lemnoase nedorite se, face în luna.:august, „pentru. a Li PORN subrejită vivacitatea plantelor şi împiedicarea acestora de a acumula substanţe de rezerva, lucru ce duce la o regenerare mult mai inceata in anul urmator. Pășunile cu arbori în pâlcuri sunt cunoscute sub denumirea de „păşuni împădurite” și sunt frecvent întâlnite în multe țări, Lucrările de defrişare care cuprind defrişări de porumbar, păducel, măceş, mur şi defrisarile de lastaris de stejar , fag, carpen se execută manual sau mecanic. Materialul lemnos din grămezi, rezultat în urma defrişării, va fi transportat în afara arealului pajiştilor. Combaterea buruienilor „sunt multiple. Principalele sunt: regim hidric necorespunzător folosire neraţională; fertilizare nerațională. aa pi „Practic țrebuie considerate buruieni sau cel puţin vegetaţie nedorită şi Juncaceae-le şi Cyperaceae-le din - . pajişte cât şi speciile din alte familii. În anumite condiţii specifice de creştere şi anume în luncile râurilor sau pe terenuri cu umiditate î în exces se dezvoltă plante aparţinând familiilor Juncaceae şi Cyperaceae. Cyperaceae-le sunt larg răspândite în țara noastră, unele dintre ele, cum sunt cele aparținând genului Carex având şi o bună valoare furajeră. Juncaceae-le în schimb, reprezentate de fapt şi prin specii mai puţine, au o valoare furajeră şi economică scăzută și, în plus, există şi specii dăunătoare în special asupra aparatul digestiv sau chiar toxice, Din punct de vedere al înfrăţirii şi aceste plante sunt de mai multe categorii: > cutufă rară (Carex vulpina şi Carex leporina), > care formează stoloni (Carex praecox, Carex hiria, Scirpus effusus); > cutufă deasă (Carex caespitosa, Juncus inflexus, Juncus effusus). Îică CI ZI Acestea din urmă ajung la dimensiuni foarte mari şi care, după moartea plantelor, formează nişte muşuroaie greu de distrus. Rogozurile au un conținut scăzut în calciu ceea ce produce îmboinăviri ale sistemului osos. Conţinutul ridicat în siliciu determină scăderea consumabilității acestora. Acest lucru este amplificat şi de faptul că, multe specii sunt acoperite cu perişori tari impregnați cu siliciu, care irită mucoasa bucală şi intestinală provocând animalelor grave leziuni. Pe pajiştile uscate se întâlnesc puţine specii de rogozuri. Dintre aceste cele mai răspândite sunt în zona de şes Carex praecox în etajul forestier Carex cariophilla, în zona alpină Carex curvula. În compoziţia vegetației pajiştilor intră pe lângă graminee, leguminoase, Cyperaceae şi Juncaceae şi alte plante aparținând speciilor şi familiilor foarte diferite. Toate acestea sunt cunoscute sub numele generic de plante din alte familii. Uneori aceste plante, prin similitudine cu culturile agricole li se spune buruieni din pajiști, deși unele dintre;ele au o-bună valoare furajeră, ceca ce; fac:ca; noţiunea de buruiană, să-fieimpropriesti-.. sii zac it. aaa a “O serie de astfel de specii sunt bogate în substanțe nutritive și'au un grad ridicat 'de consuimabilităte şi digestibilitate, având o compoziţie chimică cel puţin egală cu a gramineelor. Ele sunt şi foarte bogate în cenuşă, calciu, magneziu, fosfor ceea ce face ca prezenţa lor pe pajişti să fie dorită. Mai mult, există o serie de specii care au un foarte ridicat conţinut în proteină. Dintre acestea amintim: Chamenerion angustifolius 30 %, Hypericum perforatum 27 %, Plantago gentianoides 24 %, Senecio subalpinus 24 %, Campanula abietina 20 % şi altele. Există și alte plante cu un conţinut ridicat în proteină, dar care conţin şi o serie de substanţe vătămătoare sau care au un gust amar şi ca atare plantele care le conţin au un grad redus de consumabilitate. Astfel Genista sagitalis conţine 26 % proteină dar şi alcaloidul citezină, sau Fragaria vesca (20 % proteină), şi Rumex acetosella (20 % proteină) care conţine mult acid oxalic. “* - plantele căre fac paite din aocăstă grupă ău o păricipate Căre diferă foarte mult de lă O'pajişte la'ulta în - „Funcție .de..o serie. de factori: staţiune, modul de folosire. şi intensitatea folosirii, modul .de. îngrijire. a pajiştii. .. Şa.muă. Folosirea neraţională a pajiştilor, supraîncărcarea acestora, lipsa unor lucrări elementare de îngrijire, fac ca plantele din alte familii botanice să devină dominante ocupând chiar 70-80 % din vegetaţie, rezultând de fapt o pajişte degradată, un teren practic neproductiv. Cosirea pasunii de resturile neconsumate este recomandata sa se faca doara dupa incetarea pasunatului pentru a putea fi indepartata toata vegetatia neconsumata. Conform practicilor si a legii in vigoare, incetarea pasunatului se face in aceasta zona cu o luna de zile inainte de aparitia primelor ingheturi, pentru ca plantele sa aiba suficient timp de acumulare a substantelor de rezerva, care le vor ajuta sa aiba o buna dezvoltare in anul urmator. Pe pajiştile pe care nu se aplică măsuri de igienă culturală îmburuienarea, este rapidă și ca atare şi ritmul de degradare a pajiştilor este rapid. Măsurile ce se iau pentru combaterea buruienilor ţin de cauzele care au dus la apariția lor, de gradul de îmburuienare, de biologia speciilor, de modul de folosire. În general măsurile sunt de două feluri: măsuri preventive şi măsuri curative. Se Măsurile preventive ţin de igiena culturală specifică. În primul rând o folosire neraţională, prin sub sau | suprapăşunat, duce la epuizarea plantelor furajere valoroase şi proliferarea buruienilor. Ca atare, o primă metodă preventivă este folosirea rațională a pajiştilor prin încărcătură optimă. Tot de sistemul de pășunat țin si măsurile de întreţinere curentă a pajiștilor şi anume: - îndepărtarea resturilor neconsumate, printre care sunt și buruienile, împiedicându-se astfel fructificarea lor; - împrăștierea dejecţiilor animalelor ceea ce duce la anularea condiţiilor propice azotofilelor; - asigurarea unei rotații corespunzătoare în folosirea pajiştilor. Tot o măsură preventivă este și asigurarea unui regim hidric corespunzător, ceea ce duce la dispariția plantelor hidrofile, Cyperaceae şi Juncaceae în cazul unui exces de umiditate, Şi celelalte măsuri, care se referă la aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor, de asemenea au efect asupra îmbunătățirii compoziţiei floristice, respectiv asupra re reducerii participării vegetației nedorite (buruienile). Masurile. curative, sunt cele care se, referă la distrugerea. buruienilor. Masurile mecanice se referă la ii she Etapa ; aa pt Va Li MRI ae pliviri sau la cosiri repetate care epuizează buruienile. Aceste măsuri "trebuie aplicate î în tot timpul anului. De asemenea sunt obligatorii lucrările din perioada de nepășunat (iarna, toamna, primăvara) când resturile buruienilor trebuiesc adunate şi îndepărtate. Lucrărilor de distrugere a muşuroielor şi nivelarea lor Mușuroaiele sc formează pe pajiștile prost folosite și neîngrijite. Muşuroaiele sunt de diferite mărimi şi frecvenţe, uneori putând ocupa. 80-90 % din întreaga suprafață a pajiştilor, ceea ce înseamnă diminuarea cu acest procent a producţiilor. Originea muşuroaielor este diferită, în sensul că pot avea la origine activitatea unor animale (furnici, cârtițe, popândăi) şi atunci sunt în mare parte lipsite de vegetaţie sau, rezultate în urma acţiunii mistreţilor care ;„Săutând bulbi distrug țelină și formează erămezi, de „pământ, care vor deveni apoi, muşuroaie. iii 3 bag tă Și Alte muşuroaie; sunt de arigine vegetală, fiind cauzate de acumularea materiei organice de la plantele, | neconsumate (rogozuri) sau pe păşunile defrişate î în locul cioatelor care putrezeșc trepțat... , a pa pri ml d Muşuroaiele se combat î în primul rând prin măsuri preventive care trebuiesc aplicate anual, la sfârşitul perioadei de vegetaţie sau primăvara devreme, folosindu-se grapele obişnuite sau târşitorile pentru a nu creea disconfort animalelor care pasuneaza. Totodata imprastierea pamantului rezultat, intr/o alta perioada decat aceasta duce la ingreunarea acumularii substantelor de rezerva a plantelor, datorita stoparii fotosintezei. Tăierea şi împrăștierea muşuroaielor naturale de pe pajiști și fânețele naturale precum şi împrăștierea pământului se face manual sau mecanic. Curăţirea pajiştilor, îndepărtarea pietrelor Pe pajişti există cioate putrezite, resturi de vegetaţie aduse de ape cât şi materiale rezultate în urma activităţii de curatire descrise mai sus. Aceste resturi se vor depozita în locuri special amenajate în afara locurilor de pășunat. Il Pe o serie de pajişti, în special cele din zona de deal, munte există pietre la suprafaţă. De asemenea pot exista cioate putrezite, resturi de vegetaţie aduse de ape cât şi materiale rezultate în urma activităţii omului (aceasta în special pe pajiştile de lângă aşezările umane). Curăţirea pajiştilor de pietre se va face manual prin strângerea acestora, cu ajutorul coşurilor, în grămezi iar după aceea acestea vor fi transportate şi folosite pentru refacerea drumurilor de acces. Utilajele necesare sunt coşuri, grebia, furcă. 6.2. Lucrările de întretinere propuse 1.Defrisari de porumbar, macies mur si eliberarea terenului de material lemnos rezultat, evacuarea acestuia- teren cu grad de acoperire de: - peste 20% 2. Combatera manuala sau mecanica a buruienilor grad de acoperire de :10-20% 3,Curatirea pajistilor de pietre si resturi vegetale 4.Taierea si imprastierea musuroaielor naturale de pe pajisti si fanete naturale e "=" "6 Strangerea materialului lemnos nevaloros in stive; gramezi (martoane) si-evacuarea acestuiain:țeren. deschisa. grad de acoprerire peste 20% 7.Degajarea de material lemnos si vegetal rezultat in urma lucrarilor de defiisare si curatire resturi vegetale — acoperire pana la 20% 7. TARIFE. PREŢURI 7.1. Valoarea contractului va fi prezentată pe elemente constitutive pentru 1 ha(tarif pe oră de manopera, materiale, etc) și exprimată în lei/ha. 7.2. Moneda de prezentare a ofertei: Oferta se va prezenta în lei (RON). 8. RECEPȚIE ŞI VERIF ICĂRI, MODALITĂȚI DE PLATĂ “e. 1. Verificarea, recepţia şi confirmarea serviciilor prestate se va efectua de, către. un reprezentant, _ | împuternicit al achizitorului, ocazie cu care se confirma cantitatea şi calitațea serviciilor.prestate,. ....:.. .; | 82. După încheierea recepției lucrărilor executate se va încheia un proces verbal.de recepție: a lucrărilor. :: 8.3. Plata prestaţiilor, se va efectua în baza facturii emise de către prestator şi acceptate de către achizitor, factura ce va fi însoţită de devizul lucrării/situaţiile de lucrări confirmate de reprezentantul achizitorului. 3.4. Plata serviciilor executate se va efectua în termen de 15 zile de la recepţia lucrărilor, în condiţiile în care acestea corespund din punct de vedere calitativ, cantitativ şi valoric. 8.5. Prezentarea cu date incomplete sau eronate potrivit legii şi contractului, a facturilor spre decontare face să nu curgă termenul de plată, dacă achizitorul sesizează prestatorul despre neregulile constatate şi nou termen de plată va curge de la prezentarea facturilor de către prestator cu date corecte potrivit legii şi contractului. | 8,6. Plata se va efectua prin ordin de plată în contul prestatorului lucrărilor de întreținere paşune returnează facturile în original, în interiorul termenului de plaţă. Un comunală, deschis la Trezorerie. / Pi) "9. DURATA DE EXECUȚIE A LUCRĂRILOR Durata de execuţie a lucrărilor este de 90 de zile calendaristice. 10. CALITATEA LUCRĂRILOR EXECUTATE Lucrările executate trebuie să fie conforme cu prevederile caietului de sarcini. Recepţia lucrărilor se va efectua din punct de vedere calitativ, cantitativ şi valoric. Autoritate contractanta, CONSILIUL LOCAL REȘIȚA, Serviciul Public-“Direcţia pentru Administrarea Domeniului Public şi “+. Privat al Municipiului Reşiţa” DIRECTOR EXECUTIV BIROUL JURIDIC NEDELEA |PLORIN ŞI EXECUTĂRI SILITE ANGHELINA a IONICA COMPARTIMENTUL PENTRU CADASTRU ŞI AGRICULTURĂ TOMA ESTERA 391/SÎRBU CAMELIA PREŞEDINTE DE ȘEDINȚĂ, CSOKE MARIAN ANIEL CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR, BUCU „LUCIAN CORNEL A “ a isi ră i bi aL j E, a emseari aaa te pepe ia aa