HCL 248/2022 Pitești adoptată

JUDEŢUL ARGEȘ MUNICIPIUL PITEȘTI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind|aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor îu municipiul Pitești Consiliul Local al Municipiului Piteşti întrunit în şedinţă ordinară; Având în vedere: - Referatul de aprobare pentru proiectul de hotărâre inițiat de Primarul Municipiului Piteşti; - Raportul nr. 30465/06.06.2022 al Compartimentului de Protecţie Civilă și P.S.. din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Piteşti; - Avizele comisiilor de specialitate ale consiliului local cuprinse în procesele-verbale nr. 34702/2022, nr, 34704/2022, nr. 34705/2022, nr.34706 /2022, nr.34709 /2022; Având în vedere prevederile art.6 din Ordinul Ministrului Administrației şi Internelor nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, În temeiul dispoziţiilor art. 196 alin. (1) lit. “a” din Codul administrativ, cu moditicările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1.(1) Se aprobă Planul de analiză și acoperire a riscurilor în municipiul Pitești (PAAR), potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. (2) Prevederile P vor fi aduse la cunoștință tuturor autorităților, organismelor şi persoanelor cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgenţă, prin grija Compărtimentului de Protecție Civilă și PSI din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Piteşti. Art.2. Compartimentul de Protecţie Civilă și PSI din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiulyi Piteşti va aduce la îndeplinire prezenta hotărâre, care va fi comunicată acestuia de către Secretarul General al Municipiului Piteşti. PREŞEDINTE-RE ȘEDINȚĂ, Dari attiam delcu JPontrasemnează pentru legalitate: SECRETAR GENERAL, Andrei-Cătălin Călucăru Pitești, Nr.248 din 30.06.2022 JUDETUL ARGES ANEXA LA HOTARAREA Nr. 240/3006 .2022 MUNICIPIUL PITESTI PRIMARIA MUNICIPIULUI PITESTI COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA Nr 3/36 14 (X 2022 / pAN APROB AVIZAT PREȘEDINTELE COMITETULUI VICEPRESEDINTE AL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ CLSU PITESTI PRIMAR VICEPRIMAR CRISTIAN GENBEA MIHAI-IOAN MIHAILESCU PLANUL DE ANALIZĂ SI ACOPERIRE A RISCURILOR IN MUNICIPIUL PITESTI CAPITOLUL I. INTRODUCERE 1. SCOPUL APLICARII PLANULUI 1.1.Scopul aplicării Planului privind analiza şi acoperirea riscurilor este de a realiza în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară, măsurile pentru protecţia populaţiei, salariaţilor, bunurilor materiale și a colectivităților de animale în situaţii de dezastre şi în caz de conflict armat. 1,2.DEFINIŢIU: 1.2.1. Situaţia de urgenţă — eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viața şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor şi mijloacelor implicate; 1.2.2. Amploarea situaţiei de urgență — mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viața persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunității; 1.2.3. Intensitatea situaţiei de urgenţă -— viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate; 1.2.4. Starea potenţial generatoare de situații de urgenţă — complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată şi iminentă amenințării, ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu; 1.2.5. Dezastrul reprezintă evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, măteriale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecințe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate sțabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii;. 1.2.6. Conflictul armat reprezintă forma de manifestare a violenţei armate, cu caracter internaţional sau neinternaţional, între două sau mai multe entităţi (părţi beligerante) recunoscute. 2. ABREVIERI I.S.UJ. - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Jdeţeah 1 CJ.S.U. - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă __” CL.S.U. - Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă | P.C. - Bulat comanda UA N.B.C. - Nuelear, Bacteriologic si Chimic C.R. - Cruce Roşie SI PS. - Prevenirea si stingerea incendiilor E Gr. - Grupa Ech. - Echipa P.P.AJ. - Punct prim ajutor Dt. - Dețaşament E.M.A. - i i mobila antiepidemica D.P.AMC. - Detaşament prim ajutor medico-chirurgical PP.AMTE. - Punct prim ajutor medical triaj-evacuare S.M.U.R. - Serviciul mobil de urgenta S.S.R.M. - Statie standard de supravegherea radioactivitatii mediului S.G.A. - Sectia Gospodarirea Apelor C.O.A.T. - Centrul Operaţional cu Activitate Temporară C.OJ. - Centrul Operaţional Judeţean C.O.N. - Centrul Operaţional Naţional C.N.S.U. - Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă [35 CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV- TERIȚORIALE ALE MUNICIPIULUI PITESTI 1. - AMPLASAREA GEOGRAFICA SI RELIEF: MUNICIPIUL PITESTI - RESEDINTA JUDETULUI ARGES ESTE SITUAT PE MALUL DREPT AL RAULUI ARGES LA CONPLUIENTA CU RAUL DOAMNEI SI LA O ALTITUDINE CUPRINSA INTRE 250 - 330 M. 2, - Suprafata municipiului Pitesti este de 4095 ha, iar populatia totala stabila a fost de 176.747 locuitori, din care 79.608 femei. ASPECTE ADMINISTRATIVE: - compunere zonei de competenta: ZONA 1 (sectorul central — est — vest) CARIERELE 1. Cartierul CENTRAL Cartierul CALEA BUCURESTI Cartierul MARASESTI Cartierul TRAIAN Cartierul BANAT Cartierul CALEA CAMPULUNG PAPA N ZONA II (sector nordic) CARTIERELE 7. Cartier NEGRU VODA 8. Cartier GAVANA(LILIII) ZONA III (sectorul vestic) SU CARTIERELE 9. Cartier TRIVALE 10. Cartie RAZBOIENI ZONA IV (sector sudic) CARTIERELE 11. Cartierul CRAIOVEI 12. Cartierul TUDOR VLADIMIRESCU 13, Cartierul PRUNDU 14. Cartierul PRUNDU MIC (Bananai) Sectiunea 1 AMPLASARE GEOGRAFICA SI RELIEF Art.1. Municipiul Pitesti — resedinta judetului Arges - este situat in partea centrala a judetului, la conflu:enta Raului ARGES cu Raul Doamnei. Se afla la 120 km. de Bucuresti, capitala tarii, fiind legat de acesta printr-o autostrada si o linie de cale ferata. wo Orasul ocupa o parte din Lunca Argesului, avand altitudinea cuprinsa intre 250 m si 330 m, si este strabatut de paralela 44 grade , 51” si 30” latitudine nordica si de medianul 24 grade, 52” longitudine estica, fiind la numai 20 km sud de paralela 45 grade. Suprafata totald a localitatii este de 4.095 ha; Sectiunea a 2-4 CARACTERISTICI CLIMATICE: Art.2. Zona de amplasare are un aspect depresionar dominata de inaltimi de pană la 400 m. Zona de extindere o formeaza terasele din dreapta raului Arges. Municipiul Pitesti se incadreaza intr-o zona cu un climat de tranzitie, suferind atat influiente mediteranene cat si est continentale, ce determina la scara bazinala Un climat continental moderat. DIN PUNCT DE VEDERE CLIMATIC SE INCADREAZA INTR-O ZONA CU UN CLIMAT DE TRANZITIE, IAR TEMPERATURA MEDIE ANUALA ATINGE VALORI INTRE 9 — 10 GRADE C. Vanturilg dominante au directiile din vest si nord-vest. Climatic influenta mai mare o au vânturile din vest ce provoaca o evapotranspiratie ridicata in perioada de vegetatie , TNA Precipitațiile atmosferice insumeaza cantitati mgd-ămaale-vâziabile, ating maximum în lunile mai — iunie 250 — 300 ml /mlipi.și boipinavina in) lunile ianuarie februație 40 — 50 ml /m.p. | 2( [K&EY ] “7 Sectiunea a 3-a RETEAUA HIDROGRAFICA Art.3, - Reteaua hidrografica este reprezentata in principal de Raul Arges cu un debit mediu multianual in sectiunea de varsare in Dunare de 2193 mil.me.(69,5 me/s), situand din acest punct de vedere raul Arges pe un loc mediu in randul celor mai importante cursuri de apa ale Romaniei ( locul 5 dupa Siret, Mures, Olt, Somes) al carui bazin hidrografic are o suprafata de 12.550 kmp si o lungime de 350 km. si Raul Doamnei care este afluient important al Raului Arges. Debite maxime se inregistreaza in lunile Aprilie — Mai, iar debitele minime in lunile Septembrie - Noiembrie. Caracteristic bazinului hidrografic Arges din zona Pitesti, este faptul ca au fost realizate lucrari hidrotehnice care reduc riscul inundatiilor atunci cand sunt ploi torentiale, care produc debite deosebit de mari pe toate cursurile de apă. Astfel de lucrari sunt, acumularea nepermanenta Maracineni de pe raul Doamnei si incinta nepermanenta a barajului Budeasa. Raul Arges are debitele maxime in lunile Aprilie - Mai cand inunda lunca si terasa de jos a municipiului. Raul Arges pentru municipiul Pitesti are importanta in alimentarea cu apa potabila si industriala si deservirea retelei de canalizare. Vegetatia municipiului Pitesti se compune din : vegetatia zavoaielor din lunca Argesului care constituie un spatiu verde natural in jurul municipiului; vegetatia padurii Trivale; gradini publice, parcuri, zone verzi in suprafata totala de 254,25 ha. In vecinătate si pe teritoriul municipiului sau realizat lucrari hidrotehnice cu importanta deosebita pentru municipiul Pitesti astfel : - Baraj Budeasa, pe raul Arges,tip baraj frontal: deversor etajat Lb=23,5 m, Hb= 33 m, vol. NNR = 27,8 mul.,mc; - Baraj Bascov, pe raul Arges,tip baraj frontal: WES cu profil practic Lb=55,5 m, Hb=21,25 m, vol. NNR = 2,3 mil mc; ——— - Baraj Prundu, pe raul Arges tip|batâj froiatal | B=%3, Hb=20,2 m, vol.NNR= 1,3 mil.me; ef | 2 |] - Baraj Maracineni, pe raul Doamnei; tip baraj Hontal: stavilar etajat Lb=48 m, Hb=20m, Vat.> 38,5 mil.me. - Regularizarile pe raul Arges intre Bascov si Pitesti, afluientii Valea Rea si paraul Bascov au fost executate pe o lungine de 5,67 km, iar starea tehnica si functionala este acceptabila. Zonele stabilite pentru inundarea dirijata in situatii deosebite pe teritoriul municipiului Pitesti sunt: Acumularea Prundu - - În digul mal stang al ac.Prundu (raul Arges), la cca.650 m aval de podul DN7 peste raul Doamnei, este practicata o bresa de 108 m latime cu rol de descarcare a debitelor ce depasesc 1300mc/s. Acumularea Budeasa — - Are mare importanta pentru protectia impotriva inundatiilor asupra| municipiului Pitesti. Sedtiunea a 4-a POPULATIE Art.4 - Populatia = E a == Rac | Cap. Rac Cartiere | Nr. | Cap. Cap. | Rac. D. D. „apa | Cana | Cana i ral componente loc. | Apa | gaze | Gaze | scoala | primari e -Centru | 11430 | --- |Da | --- |Da | ——- [Da | -— | — -Calea „ Bucureşti 15770 | x „Da | iii Da î— | Da o | x |-Craiovei 12900 | --- |Da -— |Da | — Da DE | -Războieni 12400 = Da --- Da | -- Da E -Exerciţiu [16200 | --- |Da | -- Da | -—- Da | — | — -Trivale 27800 | --- Da | — Da --- Da — _ ăi Să: — L ———— — | -Găvana [34400 | --- Da | -—- Da | — Da | —— --- T.Vladimires- 35546 | — Da ___|Da ___Da __ __ cu- Prundu PI | N aa | | mă SECI i [CR Ta NA AS | | -Alte străzi 1030] | --- 1 Da --- |Da | -— Da ul e AZ | 3 ȘI POPULATIE | Numar gospodarii [- 75.918 apartamente = L_ | - 6.500 case -—- _] Total locuitori 176.747 | din care: | | - Total populatie activa | 87.012 | - Total populatie activa fara loc | -rata somaj de munca |<35 linwe35-60 >60F, Structura pe varste: ani ani F intre 35- > 65B | ÎN _ _ _] __16SaniB | ÎN ÎN - Femei: 79608 31176 | 36088 ____1 12344 Ai - Barbati : 75617 30880 34521 10216 Copii 21522 _ Elevi ciclu Elevi ciclu = Elevi scoli | Studenti Prescolari sal : j Elevi liceu | i A zu N primâr _ gimnazial | ___| profesionale | inscrisi 9000-Univ. cae 12766 din Pitesti; Prese. | 6925 8834 (Liceusi | i. si scolliprat) 1000 Univ. 530 Crese IL Brancov. Sectiunea a 5-a .CAI DE TRANSPORT Art.5. Reteaua de cai rutiere este formata din; Ş MĂ Autostrada Pitesti — Bucuresti; | Drumul national Bucuresti — PiteStf- Fnaiserara;,, Bucuresti — Pitesti — Cimpulung, — Brasov: LO Bucuresti — Pitesti - Curtea de Arges; Toate drumurile sunt asfaltate. Transportul auto de marfuri si calatori sunt asigurate de societatile comerciale specializate in domeniul transportului. Transportul de calatori in municipiul Pitesti este asigurat cu autobuze de catre S.C. PUBLITRANS 2000 SA, unitate subordonata Consiliului local Pitesti si cu autobuze sau microbuze de catre alte societatile comerciale. Trasportul de marfuri in municipiul Pitesti este asigurat de unitatile specializate in transport de marfuri, societatile comerciale private. Principalele poduri sunt peste raul Arges (24 m latime) si peste raul Doamnei (24 m latime) fiecare avand cate 200 m lungime . Reteaua de cai ferate este formata dintr-o artera principala Bucuresti — Pitesti - Craiova — Sibiu si din retelele Pitesti — Curtea de Arges si Pitesti — Golesti — Cimpulung de importanta locala. In municipiul Pitesti sunt doua gari, una de pasageri Pitesti Sud si una de marfuri Pitesti Nord. Sectiuned a 6-a. DEZVOLTARE ECONOMICA Zone industrializate. Art.6. - Municipiul Pitesti a cunoscut o buna dezvoltare economica importanta si pe teritoțiul acestuia isi desfasoara activitatea agenti economici de importanta nationala astfel: Zona industriala NORD : - S.C. ALPROM SA. — cu sediul in Pitesti, strada. Dobrogeanu Gherea nr.4, care produce garnituri de mobilier de bucatarie, dormitoare, sufragerii, birouri, etc; - S.C. NOVATEXTILE Bumbac SRL, cu sediul in Pitesti, strada George Cosbuc, care produce tesaturi din bumbac, fire si fibre sintetice; - S.C. SUBANSAMBLE AUTO cu sediul in strada George Cosbuc, care produce componente aute:-— - S.C. LISADRAXLMAIER SRI Cueditihin Pitesti, strada Dobrogeanu Gherea nr. 2, car produce-eâhluri și alte articole tehnice pentru mufe - S.C. VEL-PITAR S.A. cu sediul-in Pite &ti, strada N.Balcescu nr.134, care produăg fin; și Şi i se de panificatie; Zona industriala SUD: - ARPECHIM Pitesti si S.C. OLTCHIM S.A.DIVIZIA PETROCHIMICA Bradu, cu sediul in B-dul Petrochimistilor nr.127, care prin rafinarea petrolului, produce o intreaga gama de derivati ai acestuia (benzina, motorina, uleiuri etc.); - S.C. METABEI S.A, cu sediul in strada T.Vladimirescu, nr.1 15, care produce prefabricate din beton si constructii metalice; - S.C.TIAB S.A., cu sediul in B-dul Petrochimistilor, care executa lucrari de instalatii electrice si de automatizari; - S.C. IMUCh. S.A. cu sedil in Pitesti, soseaua Oarja km 5.; - COMPLEXUL C.F. cu sediul in B-dul Petrochimistilor cu activitate in domeniul transportului CFR, Depozite de stocare de materie prima pentru productie si de produse! finite se afla la toti agentii economici cu activitate economica de productie: | ş Fondul funciar : - Suprafete agricole, U.M : Suprafata din care: 2 |_ _ _ __ O ss Arabil Ha | Vii Ha | Livezi Ha Pasuni si Ha 3 ba fanete ___ | | N ep aj | Lacuri Ha | | Paduri Ha 7 ha PA ȚŢ = | Cabalin - Cresterea Cape | Bovine |Porcine | Ovine a altele Amimalelor | 1 | aaa | 650 | 1000 | —— | 13000 - Zacamințe OC CO _ Sectiunea a 7-a. INFRASTRUCTURI LOCALE, Art.7. — Șituatia actuala a infrastructurii: strazi, ete le.de yilitati (apa, canalizare, energie electrica, gaze, etc). a _ Situatia actuala a infrastructurii : Drumuri STRĂZI 204 Km ST PF>—=== aia din care: Catego- | Lungime ; E : Denumire 5 ria (km) | = | Asfalt | Pietruit al DI A |] _ | | dam National | m =. --- --- Judetean | = m | --- --- --- | Local | 204 km STRĂZI I9km i 13km | = Anul La construc ce -tiei / km Es | Raul | Lun- | Lati lufra- | Supra- | „e rmenu legatura : . Structu | Struc- | Id se facd | traversat | gime | me a cura e afla, folosint pe ce a | drum | _ III POS garantat | E 1910; = reabili- | E DN | Câmpu- 200 arcit 7 lung Argeş m 24 Beton Beton 1988: reparatii DN | Topolo- | Doamnei | 200 22 Beton Beton capitale 7 veni m „ si rep. Curente II! MIRE, A | a lin 2020 | _ Institutii de interes public _______ | a ” Gradini Scoli ] tede mai D= a ! Invatamant SBR | I-VIII —iece -culare | see ne ae _ 14 Stat 18 Stat | 15 Stat/ | NI 7Pant_| 2 Part. ___ = Part. Da L_ Spital/dispensar _|____ Dispensar social Sistem Sanitar 3 spitale + 235 cabinete indiv. ÎI 4 unităţi ambulatorii _ _$8 dispens in Şcoli si Grad. | Institutii publice de cultura si Casa de cultura | Camine Culturale/ Teatru Centru Cultural culte | Z - __ Retele utilitati (apă/canalizare/electrice/ gaze/transportul in comun. Tipul retelei Apa | Canalizare Gaze Electrice U.M. km Km | Km | . Nr. Lungime A Locuinte retea ____|__ racordate _ 274,1 25 3-1 IDR E 2179 --- | 1650 si ALIMENTAREA CU APA: Surse de alimentare cu apa : - Uzina de apa Budeasa, Uzina de apa Maracineni; Bazin de apa, staţii de pompare si de repompare : - ZIN (Zona Nord), Schitului Smeura, Razboieni. Alimentarea cu apa pentru consumatorii din municipiul Pitesti si zona industriala Nord, este asigurata din acumularea Bascov si Maracineni prin pompare catre: Statia de repompare Gavana II (Schitului), alimenteaza cu apa potabila Gavana II si HI, Spitalul judetean si blocurile din Zona Nord si are o capacitate de pompare de 1500 me/H. Pentru inmagazinarea apei exista un rezervor circular de 50000 mc, alimentat de la Statia Budeasa, Statia de repompare Razboieni | are 4 rezervoare de beton ingropate de cate 5000 mc fiecare, in total 20000 me capacitate, care inmagazineaza apa de la Uzina Budeasa si o repompeăza cu o capacitate de pompare de 3200 mc/h in cartierele, Banat, Teilor, Marasesti, Stadion, cu posibilitati de alimentare cu apa si a cart. Trivale. Tot din acest distribiutor este legat si zona Sud a orasului si Com. Bradu. Statia de repompare Razboieni Il (Smeura) are o capacitate de 1500 mc/h si pompeaza apa la ARPECHIM si Cartierul Razboieni, Prundu si Zona industriala Sud si Cartierul Trivale; Statia de pompare Smeura cu capacitate de inmagazinare im 3i(j FA rezervoare de 13500 mc si o capacitate de pompare de 3604 n [e ŞI £ dai alimentarea consumatorilor din cartierele Teilor, Marasesţ entiui, ui ALIMENTAREA CU GAZE ; Reteaua de distributie gaze are o lungime de 217,9 A sisaljinentedza prin statiile de distributie gazele necesare pentru incalzirea incaperilor; consumul caznic, si pentru induștrie. Consumatorii de saze deosebit de importanti sunt: SC ARPECHIM si S.C. TERMO CALOR CONFORT S.A. pentru Centralele de cartier. Acesti consumâtori au dubla alimentare cu gaze naturale si se pot executa manevre in reteaua de transport si repartitie gaze in caz de avarii. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA Se face prin liniile de transport de 400 si 220 kv si 110 kv. Liniile de 110 kv servesc atat pentru transportul cat si pentru distributia energiei electrice. Sistemul energetic judetean este racordat la sistemul energetic national. Sursele mari: Portile de fier — statia de 400 kv Slatina; Bucuresti Sud - - statia de 400 kv Slatina; Aref statia de 220 kv si statia de 400 kv Bradu. Consumatorii deosebit de importanti sunt: ARPECHIM S.A., S.C.TERMO CALOR CONFORT 2000 S.A., S.C. NOVATEXTIL, S.C. LISADRAXLMAIER, COMPLEXUL C.F. S. C. ALPROM, S.C.METABET, acestia au doua sau trei variante de alimentare cu energie electrica în caz de avarii la retelele de transport. Stauile importante de pe tritoriul municipiului sunt: 1. Statia 400/220/110/20 kv Bradu alim. ARPECHIM si sist. jud. Arges; 2. Statia 220/110/20kv Pitesti Sud alim. ARPECHIM; 3. Statia 110/20 kv Pitesti Nord alim. Mp. Pitesti si rural; 4. Statia !10/6kv Textila alim. ALPROM, si S.C. LISADRAXLMAIER, NOVATEXTIL,; 5. Staua ] 10/20 kv Prundu Mp.Pitesti, METABET si rural; 6. Statia ]10/6Ikv. Pitesti Vest Mp Pitesti si alimentarea cu apa. | Tip |nr. Operatori | frecventa L | E N 10-15 min l S.C.Publi- s Transport in'comun Autobuze trans 2000 iti pri la orele S.A. aglomerate Sectiunea a 8-a. SPECIFIC REGIONALAJOCĂL Art.8. - Forma liniara a municipiului pir laţime Mica influenteaza pozitiv interventia fortelor si mijloacătar in exzd [...]