HCL 794/2023 Oradea adoptată

Anexa nr. 1 la H.C.L. nr. 794 din 28.09.2023 I. INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 3 1. Scopul lucrării. Obiectivele studiului.................................................................................................3 2. Definirea termenilor specifici. Conceptul de Peisaj ..........................................................................3 3. Metodologia de elaborare a studiului ..............................................................................................4 4. Tipuri de date și surse de date ..........................................................................................................6 II. DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIAT.................................................................................................. 7 1. Stabilirea zonei studiate....................................................................................................................7 2. Încadrare la nivel macro și mezzo teritorial ......................................................................................8 2.1. Dimensiunea eco-sistemică și de mediu ...................................................................................9 2.2. Dimensiunea vizual-perceptivă a peisajului ........................................................................... 10 2.3. Dimensiunea socio-economică a peisajului ........................................................................... 10 2.4. Dimensiunea culturală a peisajului ........................................................................................ 11 3. Factori de mediu ............................................................................................................................ 11 3.1. Relief ...................................................................................................................................... 11 3.2. Climă ...................................................................................................................................... 12 3.3. Adâncime de îngheț ............................................................................................................... 14 3.4. Seismicitate ............................................................................................................................ 14 4. Istoric ............................................................................................................................................. 14 III. ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE ........................................................................................... 20 1. ELEMENTE DE PEISAJ ANTROPIC .................................................................................................... 20 1.1. Elemente de siluetă la nivelul fondului construit .................................................................. 20 1.2. Elemente de cantitate, calitate a fondului construit, percepție și imagine urbană .............. 22 2. ELEMENTE DE PEISAJ CULTURAL.................................................................................................... 27 3. ELEMENTE DE PEISAJ CVASI-NATURAL .......................................................................................... 28 3.1. Circulații și perspective la nivelul Parcului I.C. Brătianu ........................................................ 29 IV. ANALIZA CADRULUI VEGETAL AFERENT PARCULUI I. C. BRĂTIANU ................................................... 35 1. DEFINIREA SPAȚIILOR VERZI........................................................................................................... 35 1.1 Particularități morfologice generale privind caracterul peisager al vegetației lemnoase ..... 35 1.2 Caracteristici generale ................................................................................................................. 38 1.3 Disfuncții ................................................................................................................................ 38 2 ANALIZA VEGETAȚIEI EXISTENTE.................................................................................................... 39 2.1. Tipuri de arbori și arbuști existenți ............................................................................................ 39 1.2. BILANȚ ARBORI EXISTENȚI ......................................................................................................... 71 2 SINTEZĂ ȘI RECOMANDĂRI / PROPUNERE .......................................................................................... 78 2.1. SINTEZA ANALIZEI ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI .................................................................................... 78 1 2.2. RECOMANDĂRI .......................................................................................................................... 81 Circulații și conectivitate ........................................................................................................................ 81 Dotări Urbane ........................................................................................................................................ 81 Vegetație ................................................................................................................................................ 81 PROPUNERE VARIANTA I - Transplantarea și aplicarea tăierilor de corectare ..................................... 83 PROPUNERE VARIANTA II – Utilizarea vegetației noi, formate în pepinieră ......................................... 84 2 I. INTRODUCERE 1. Scopul lucrării. Obiectivele studiului Proiectul face parte din portofoliul de proiecte derulate de către administrația publică axate pe reabilitarea, modernizarea și refunctionalizarea parcurilor publice ale municipiului Oradea, ținând cont de noile tendințe în utilizarea spațiului public urban. Principala direcție de intervenție are ca scop îmbunătățirea calității vieții urbane, atat prin dezvoltarea sectorului economic, cât și prin îmbunătățirea tuturor aspectelor legate de un spațiu urban apropiat omului. Spațiul public urban verde a fost și rămâne o arie de intervenție importantă care contribuie la creșterea standardului de viață al comunității, regăsindu-se în principalele direcții de dezvoltare ale orașului : Oradea Spațiilor Publice de Calitate și Oradea Turistică. Obiectul prezentului studiu de fundamentare se referă la Studiul Peisajului pentru Parcul I. C. Brătianu din municipiul Oradea, în toate componentele sale: peisaj natural, peisaj antropic/construit și cultural. Acesta are ca scop principal analiza peisajului prin sublinierea componentei sale naturale – spații verzi, identificarea valorilor de peisaj și propunerea de recomandări cu privire la dezvoltarea sustenabilă a acestuia în concordanță cu nevoile utilizatorilor. Având o importanță deosebită la nivel teritorial, obiectivele prezentei documentații decurg din caracterul de specificitate și unicitate al teritoriului studiat, acesta constituind un cadru reprezentativ, de interes atât pentru locuitorii din zona imediat apropiată, cât și la nivel mezzo și macro. Studiul Peisagistic își propune, pe de o parte, clarificarea conceptuală, metodologică și tehnică a noțiunilor introduse (tipologii de peisaj, potențial peisagistic), formularea unor evaluări calitative și corelative ale situației existente, precum și propunerea unor soluții . 2. Definirea termenilor specifici. Conceptul de Peisaj Ca stat semnatar al Convenției Europene a Peisajului, România are obligația de a recunoaște peisajul ca fiind o componentă esențială și integrală a cadrelor de viață ale populației, precum și o expresie a diversității patrimoniului cultural și natural, precum și un fundament al identității naționale. În sensul Convenției Europene a Peisajului, „peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani”. În accepțiunea actualului studiu, termenul „peisaj” prezintă următoarele particularități: • Participă într-o manieră importantă la interesul general cultural, ecologic, de mediu și social și constituie o resursă favorabilă pentru activitatea economică, contribuind la crearea de locuri de muncă; • Contribuie la formarea culturilor locale și este o componentă de bază a patrimoniului natural și cultural european, având un impact pozitiv deosebit asupra bunăstării umane, și un rol deoebit în identitatea locală, regională și națională; • Constituie o parte importantă a calității vieții pentru oameni, fiind un element esențial al 3  bunăstării sociale și individuale. Conform Legii 350/2001, „peisajul reprezintă o parte de teritoriu, perceput ca atare de către populație, cu valoare remarcabilă prin caracterul său de unicitate și coerență, rezultat al acțiunii și interacțiunii factorilor naturali și/sau umani, cuprinzând zone naturale sau/și construite având valoare particulară în materie de arhitectură și patrimoniu ori fiind mărturii ale modurilor de viață, de locuire, de activitate sau ale tradițiilor, agricole ori forestiere, artizanale sau industriale”. Peisajul poate fi perceput pe mai multe paliere: • Peisaj cultural – UNESCO definește peisajul cultural ca „reprezentarea combinată a operei naturii și a omului”. Acesta cuprinde peisajul cultural material (portul popular, spații identitare, construcții cu valoare istorică etc.) și imaterial (tradiții, obiceiuri etc.) • Peisaj construit – întindere/ teritoriu observat în regiunile modificate de activitatea antropică – în zonele construite ale așezărilor umane, caracterizat de complexitatea specifică sistemului social și de conflictele care rezultă din relațiile caracteristice. • Peisaj cvasi-natural – având în vedere că la nivel mondial în prezent mai există foarte puține zone neafectate de acțiunile antropice (păduri virgine, adâncimile neexplorate ale oceanelor), se consideră că zonele carcaterizate de peisaje naturale sunt puctuale. În cadrul așezărilor urbane, așa cum este cazul municipiului Timișoara, se consideră că toate spațiile plantate sunt afectate de acțiunile antropice, motiv pentru care sunt abordate de prezentul studiu ca spații cvasi-naturale. 3. Metodologia de elaborare a studiului În elaborarea studiului de peisaj s-a luat în considerare abordarea peisajului din cât mai multe perspective, atât în ceea ce privește scara la care este privit, cât și palierele din punctul de vedere al materialității peisajului cultural (peisaj cultural material și peisaj cultural imaterial) și al cadrului peisajului construit/ neconstruit (cvasi-natural). Ulterior analizei peisajului în funcție de cele trei paliere (cultural/ construit/ cvasi- natural), a fost întocmită o analiză a cadrului vegetal, atât din punct de vedere a tipologiilor de specii existente și a stării acestora, dar și o analiză sensibilă, cu scopul de a reda o imagine cât mai sugestivă în ceea ce privește percepția spațiului în parcurgerea traseelor cuprinse în spațiul verde. 4  Schema metodologiei de elaborare a studiului. Din analiza peisajului pe aceste trei categorii principale au putut fi identificate particularitățile contextului teritorial (prin analiza peisajului macro-teritoriului) și local (prin analiza peisajului mezzo-teritoriului), elementele de identitate locală (din cele trei perspective – ale peisajului cultural, peisajului construit și peisajului cvasi-natural) și elemente de percepție a spațiului urban la nivel local. Particularitățile identificate au fost utilizate în formularea disfuncționalităților și a elementelor de potențial specifice zonei de intervenție. Pe baza acestora, au rezultat necesitățile de intervenție, care au fost ierarhizate pentru a putea stabili prioritățile de intervenție. În final, au fost fomulate recomandări pe baza priorităților de intervenție identificate. Prima parte a studiului (INTRODUCERE, DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIAT) se axează pe stabilirea zonei de studiu și analiza acesteia la nivel macro și mezzo-teritorial, evaluând secvențele de peisaj specifice parcului I. C. Brătianu prin prisma calității și viabilității sistemului de spaţii plantate și dimensiunea eco- sistemică, dar și factorii de mediu precum relieful, clima, adâncimea de îngheț și seismicitatea. A doua parte a studiului (ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE) vizează orientări, definirea structurii mezzo-vizuale și analiza la nivel micro-peisager, în plan vizual-perceptiv (dimensiunea perceptivă) a relațiilor spațial-configurative, relevând ambianțele și locurile care se remarcă în experimentarea cotidiană a parcului, evidențiind totodată și aspectele contrastante, inclusiv agresiuni ale imaginii și ambianței peisagere. În cadrul acestui capitol sunt detaliate cele trei categorii ale peisajului: antropic, cultural și cvasi- natural. Cea de-a treia parte a studiului (ANALIZA CADRULUI VEGETAL) descrie categoriile de spații plantate prin extragerea caracteristicilor principale, detaliază tipologiile de specii de plante ce se regăsesc în cadrul parcului I. C. Brătianu și caracteristicile acestora, finalizându-se cu un bilanț al acestora. 5 În continuare, capitolul al patrulea (SINTEZĂ ȘI RECOMANDĂRI / PROPUNERE) cuprinde sinteza analizelor, recomandări pentru diminuarea disfucționalităților și propunerea de soluții. 4. Tipuri de date și surse de date În elaborarea studiului s-au accesat o serie de materiale scrise și informații grafice, dintre care cele mai relevante din perspectiva prezentului studiu sunt: - LEGE PENTRU RATIFICAREA CONVENȚIEI EUROPENE A PEISAJULUI, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000 (L451/2002), lg. nr. 451 din 8 iulie 2002 - LEGE PRIVIND REGLEMENTAREA ȘI ADMINISTRAREA SPAȚIILOR VERZI DIN ZONELE URBANE, lg. nr. 24/2007 - ORDONANȚA DE URGENȚĂ PRIVIND INSTITUIREA PROGRAMULUI NAȚIONAL DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A CALITĂȚII MEDIULUI PRIN REALIZAREA DE SPAȚII VERZI ÎN LOCALITĂȚI, oug. nr. 59/2007 - LEGEA PROTECȚIEI MEDIULUI, lg. nr. 137 din 29/12/1995 - ORDONANȚA DE URGENȚĂ PRIVIND PROTECȚIA MEDIULUI, oug. nr. 195 din 22 decembrie 2005 6 II. DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIAT 1. Stabilirea zonei studiate Amplasamentul studiat este situat în Ansamblul Urban Central Istoric Oradea (cod LMI: BH-II-A-a-01037), și are o suprafață totală de 64 083,59 mp (conform extras de carte funciară) reprezentând parc public de recreere. Acesta prezintă următoarea situație existentă: - S. alei asfalt = 5.105,60 mp - S. alei de pamant = 607,12 mp - S pista de alergare = 1263,46mp - S terenuri de sport( tartan )= 500,19mp - S terenuri de sport ( module sintetice ) = 736,80mp - S zona dale = 32,74mp - S alee din piatra = 120,80mp - S parcare ( dale inierbate ) = 220,39mp - S suprafata asupra careia nu se intervine ( punct gaze ) = 98,87mp - S mobilier urban = 144,54mp - S construita = 126,86mp Parcul este situat situat în municipiul Oradea, pe malul Crisului Repede, langa podul Dacia si hotelurile Continental, DoubleTree si Elite avand in vecinatate Dealul Ciuperca si Aquapark-ul Nymphaea. Conform Plan Urbanistic General, terenul este încadrat în ZCP 01 – Zonă Centrală care este suprapusă peste orașul istoric, iar limitele sale coincid cu cele ale Ansamblului urban ,,Centrul istoric Oradea” clasat în Lista Monumentelor Istorice 2010 cu cosul BH-II-a-A-01037, zonă ce se remarcă printr-o structură funcțională comeplexă și atractivă, de tip central, caracterizată de mixajul între diversitatea de activități de interes general, cu acces public, situate la parter și locuirea de tip colectiv situată la nivelele superioare ale imobilelor multifuncționale. Alături de acestea sunt prezente, ocupând imobile monofuncționale, majoritatea instituțiilor publice și de interes public importante ale orașului. Țesutul urban e caracterizat de parcelarul istoric, cu fronturi și adâncimi variabile, de modul de construcție urbană tip închis, cu imobile situate în aliniament, aparținând în majoritate tipologiilor în formă de L, I, O sau U, cu ganguro de acces în curțile interioare. Structura urbană relevă un grad ridicat de diferențiere, rezultat al evoluției istorice. A fost instituit statutul de zonă construită protejată datorită valorilor urbanistice și arhitecturale pe care le înglobează. În cadrul ei se află numeroase clădiri monument istoric clasate în Lista Monumentelor Istorice. Zona este reglementată cu următorii indicatori urbanistici: PUT max – 10% CUT max – 0,1 Parcul nu este cuprins în Lista Monumentelor Istorice ca și obiectiv individual și nici nu se află în zona de protecție a unui astfel de imobil. Acesta este situat parțial în zona de protecție SNCFR, în zona cu construcții cu înălțime de peste 10,0 m (STS) și în zona de protecție excavare (STS). 7 2. Încadrare la nivel macro și mezzo teritorial Oradea, mai demult Oradea Mare, este municipiul de reședință al județului Bihor, Crișana, România. Se află în vestul României, pe râul Crișul Repede, în imediata apropiere a frontierei cu Ungaria. Totodată, Oradea este și cel mai important oraș din regiunea istorică Crișana. De secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referință pentru zonă, fiind cel mai important centru cultural și comercial. Principalele trasee rutiere pentru accesul în municipiul Oradea sunt următoarele: ➢ E60 (DN1): Bucureşti – Braşov – Sibiu – Cluj-Napoca – Oradea – Borş; ➢ E79 (DN76): Deva – Brad – Beiuş - Oradea – Borş; ➢ E671 (DN79): Arad – Chişineu-Criş – Salonta – Oradea – Satu Mare. În ceea ce priveşte accesul prin intermediul căilor feroviare, în municipiul Oradea există patru staţii CFR: Staţia Oradea, Staţia Oradea Est, Staţia Oradea Vest şi Staţia Episcopia Bihor. Infrastructura căilor ferate din regiune asigură conexiunea municipiului Oradea cu următoarele localităţi: ➢ Magistrala feroviară 300: Bucureşti – Braşov – Mediaş – Cluj-Napoca – Oradea; ➢ Calea ferată 314: Vaşcău – Beiuş – Holod – Oradea; ➢ Calea ferată 310: Arad – Sântana – Chişineu-Criş – Salonta – Oradea; ➢ Calea ferată 402: Satu Mare – Carei – Valea lui Mihai – Săcui [...]