HCL 356/2018 Miercurea Ciuc adoptată

Bo EEE IEEE la că ce ca ia 2 Studiu oportunitate detegare gestiune TP în Miercurea Ciuc CEETaan td) esa nivelului de siguranţă și eficiență în circulaţie şi exploatare a! reţelei de transport, etc.) + investiții destinate transportului electric şi nemotorizat (ex. consiruire infrastructură necesară transportului electric (inclusiv staţii de alimentare a automobilelor electrice); construirea/ modernizarea! reabilitarea pistelor/ traseelor pentru biciclişti și a infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto în anumite zone, etc. ) e Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex. realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative şi eficiente de management al traficului; realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele forestiere - alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenţie a CO2); Sunt considerate eligibile cheltuielile cu realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă care au proiecte implementate prin POR 2014 — 2020. Între categoriile de beneficiari elibigili se înscriu autorităţile publice locale (posibil în parteneriat cu operatorul de transport public) din municipiile reşedinţă de județ (inclusiv localitățile din zona funcţională urbană, după caz). În acest mod, fondurile europene — finanţări nerambursabile pot fi utilizate inclusiv pentru achiziţia autobuzelor electrice şi construirii infrastructurii necesare, precum staţiile de alimentare electrice, pe baza planurilor de mobilitate urbană durabilă, care sunt obligatorii. Valoarea eligibilă pentru un proiect este de minim 100.000 euro şi de maxim 20 milioane euro, contribuţia beneficiarului fiind de 2% din valoarea eligibilă. Guvernul a aprobat !a data de 8 iunie 2018 o ordonanță de urgenţă privind stabilirea unor măsuri de creștere a absorbției fondurilor europene în contextul în care, pentru anul 2019, este necesară atingerea unei ţinte minime de realizat la nivelul Programului Operaţional Regional 2014-2020 și ţinând cont de faptul că mobilitatea urbană reprezintă una dintre principalele provocări la care trebuie să răspundă orașele din România, în contextul procesului de dezvoltare urbană durabilă. Ordonanţa stabileşte cadrul instituţional pentru participarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice (MDRAP) la pregătirea și implementarea unor proiecte, în parteneriat cu autorităţile publice locale, ce au ca obiect dotarea unităţilor administrativ-teritoriale cu mijloace de transport. Este vorba despre tramvaie, troleibuze, autobuze electrice, inclusiv puncte de reîncărcare și alte echipamente, utilizate pentru prestarea serviciului de transport public iocal și de autobuze școlare de tip Euro 6, utilizate pentru transportul elevilor din învăţământul preuniversitar de stat. Proiectele vor fi finanțate cu fonduri din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020 și se vor implementa în baza acordului de parteneriat, încheiat în condiţiile legii între MDRAP, ca lider de proiect, și unităţile administrativ-teritoriale care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate specifice. 15 iprp 3 Â Zi EI pa Sp Sc AFTER: 5) E i Pi Necesitatea acestei ordonanţe a derivat din faptul că transportul public de persoane trebuie să preia într-o proporție mult mai mare nevoile de mobilitate ale populaţiei din orașele din România, contribuind astfel la diminuarea traficului și reducerea emisiilor de carbon. Prin urmare, autorităţile publice locale trebuie susținute în procesul de îmbunătăţire a serviciului de transport public, avându-se în vedere faptul că, în lipsa acestui suport, infrastructura specifică a fost deteriorată și diminuată în ultimii 25 de ani. MDRAP, în calitate de lider al parteneriatului poate organiza şi poate derula procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a mijloacelor de transport și a echipamentelor pentru unităţile administrativ teritoriale partenere, în condiţiile legii. Master Planul General de Transport al României adoptat de Guvernul României prin HG nr. 666/2016 este documentul strategic de referinţă care defineşte nevoile de finanţare simultan cu cele de dezvoltare teritorială a infrastructurii rutiere, având ca orizont de timp anul 2030. Master Planul General de Transport al României în forma aprobată vizează două perioade de programare consecutive 2014 — 2020 și 2020 — 2030, principalul! beneficiu fiind reprezentat de stabilirea unei strategii clare de dezvoltare a infrastructurii rutiere ca rezultat a unui proces de analiză, diagnoză şi prioritizare a proiectelor parte din rețeaua TEN-T. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013--2020-- 2030 urmează prescripţiile metodologice ale Comisiei Europene şi reprezintă un proiect comun al Guvernului României, prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. Strategia stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene şi larg împărtăşit pe plan mondiali — cel al dezvoltării durabile, orientat spre îmbunătăţirea continuă a vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Orizontul 2020 vizează atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile iar Orizontul 2030, apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor UE. Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu şi iung, o creştere economică ridicată şi, în consecinţă, o reducere substanţială a decalajelor economico-sociale dintre România şi celelalte state membre ale UE. Strategia naţională privind schimbările climatice 2013-2020, abordează în două părţi distincte: procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naţionale asumate, şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, ţinând cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel european şi menţionate anterior, precum şi de experienţa şi cunoştinţele dobândite în cadrul unor acţiuni de colaborare cu parteneri din străinătate şi instituţii internaţionale de prestigiu. Obiectivul în domeniul legat de Transport îl reprezintă Peru ina 16 /& sa St S Cai 3 i ra “"ât Studiu oportunitate delegare gestiune TP în Miercurea Ciuc dezvoltarea unui sistem durabil care să îmbunătăţească coeziunea socială, accesul în zonele periferice, reducerea impactului asupra mediului, inclusiv reducerea de emisii de gaze cu efect de seră, care să promoveze competitivitatea economică prin îmbunătăţirea infrastructurii, asigurarea unui mix optim de combustibil precum utilizarea biocombustibililor din plante regenerabile şi utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în vederea eficientizării sectorului. Reducerea emisiilor de CO2 provenite din transport trebuie să fie realizată printr-o abordare integrată, eficientă din punct de vedere ai costurilor, care combină inovaţia din domeniul tehnologiei de propulsie a autovehiculelor şi utilizarea biocarburanţilor cu eforturile depuse de factorii de decizie şi a consumatorilor privind adoptarea unei noi atitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea acestui sector economic. La nivelul anului 2030 se preconizează o reducere de 20% a emisiilor de GES comparativ cu nivelul din 2008 şi cu 60% în anul 2050 comparativ cu nivelul de emisii din anul 1990, conf. Carta Albă a Transporturilor 2050 - Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor — Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere ai resurselor, elaborată de Comisia Europeană. Strategia privind Cadrul Naţional de Politică pentru Dezvoltarea Pieţei în ceea ce priveşte Combustibilii Alternativi în Sectorul Transporturilor și pentru Instalarea Intrastructurii Relevante în România (în continuare, Strategia privind Cadrul național) este dezvoltată de Ministerul Energiei, în colaborare cu Ministerul Transporturilor şi, Ministerul Mediului, Ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene și Ministerul Economiei, precum și o serie de alte instituții publice centrale abilitate în domeniu, sub directa coordonare a Secretariatului General al Guvernului României. Strategia privind Cadrul Naţional este elaborată în conformitate cu prevederile Capitolului [| din Legea 34 din 27 martie 2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi de transpunere a Directivei 2014/94/EU a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. 3. Descrierea şi identificarea serviciului, a ariei teritoriale şi a sistemului a cărui gestiune urmează să fie delegată Sistemul de transport public (călători) desemnează transportul public global, incluzând rețeaua de transport public, cadrul instituțional și de regiementare. Serviciul de transport public local de persoane prin curse regulate este suma operațiunilor de transport care asigură, nemijlocit, deplasarea persoanelor cu ajutorul autovehiculelor, pe distanțe și în condiţii prestabilite, conform unui program de transport. Serviciul este definit de art. 2 litera a) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007, drept serviciul de interes economic general, e, 17 CEETaanSh) & ma Ep ES udă zis si&ii Studiu oportunitate delegare gestiune TP în Miercurea Ciuc prestat către public în mod nediscriminatoriu și continuu în Aria Serviciului, potrivit Programului de Transport și Traseelor atribuite. Aria Serviciului, în contextul prezentului studiu de oportunitate înseamnă raza administrativ-teritorială a municipiului Miercurea Ciuc. Reţeaua de transport public (călători) desemnează globai toate instalațiile conţinând mijloacele și echipamentul necesar pentru transportul cătătorilor: cadrul infrastructural, structura (numărul și tipul liniilor, rutele), exploatarea (frecvența. amplitudinea), vehiculele. Deplasare: transportul de [a origine la destinaţie (din ușă în ușă) care folosesc unul sau mai multe mijloace de transport. O deplasare poate fi compusă din una sau mai multe călătorii. Călătorii: transportul cu un singur mijloc de transport din stație în staţie fără transfer, una sau mai multe călătorii generează o deplasare. Sistemul de taxare reprezintă biletul fizic, oferta comercială și toate dispozitivele (fixe, mobile și portabile) şi procedurile comerciale conexe utilizate de către operatorul de transport public sau de către autoritate, pentru colectarea taxelor de transport și furnizarea de statistici și rapoarte cu privire la traficul călătorilor. Sunt luate în considerare două “evoluții” ale sistemului de taxare: Sistem de taxare integrat înseamnă: 1. un sistem de taxare care utilizează un suport fizic unic (de ex. hârtie, electronic) pentru întreaga ofertă a tuturor operatorilor/rețelelor de transport public dintr-o zonă/regiune metropolitană. 2. existența unei baze de date comune și a unui instrument automat capabil să genereze echilibrul dintre the serviciile de transport vândute şi cele efectiv prestate de către fiecare operator. Titlurile electronice de călătorie înseamnă un sistem de taxare bazat pe tehnologia electronică și IT: suporturile fizice ale biletelor (de ex.SmartCard, SmartPhone, NFC), dispozitivele specifice (mașini care emit biletele, validatoare, maşini portabile de control) și aplicaţii IT (baze de date, front office, back office, instrumente de raportare, casa de compensare), dispozitive de comunicare. Prin intermediul titlurilor electronice de călătorie Municipalitatea poate controla volumul de călători și poate avea un management transparent al veniturilor operatorilor de transport public. Oferta tarifară reprezintă toate produsele (poziţiile tarifare) oferite pubiicului, care vor fi utilizate în sistemul de taxare: bilet unic, abonament, abonament fracţionat, portofel electronic, etc. Autobuzul standard: un vehicul rutier dedicat transportului călătorilor, în care aceștia pot sta jos sau în picioare. Un autobuz standard are între 11 și 14 m lungime şi poate transporta 70 — 110 călători. aaa CM ANN 18 MEI FE E= Be EET BEE Lai pă Microbuzul: un autobuz care are între 4-9 m lungime și poate transporta între 8-30 călători. Autobuzele de dimensiuni medii: un autobuz cu o lungime între 8-11 m care poate transporta 70-80 călători. Autobuz articulat: un autobuz articulat este compus din două secțiuni rigide legate între ele de un burduf. Capacitatea sa variază de la 150 la 250 călători și are între 17-24 m lungime. Autobuz convenţional: un autobuz acţionat de un motor diesel. Conform Legii nr. 92/2007, serviciile de transport public local se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de transport, formează Sistemul de Transport Public. Infrastructura tehnico-edilitară include: + construcţii, instalaţii şi echipamente specifice pentru întreţinerea, repararea şi parcarea mijloacelor de transport, precum: depouri, autobaze, garaje, ateliere, staţii de spălare şi igienizare etc.; + dispecerate şi dotări speciale de urmărire şi coordonare în trafic a vehiculelor de transport, de intervenţie şi de depanare; * caleaderulare a tramvaielor şi a metroului; e echipamente, mijloace specifice de transport, cabluri şi elemente de susţinere, în cazul transportului pe cablu; e reţele electrice de contact pentru tramvaie, troleibuze, metrou şi pentru transportul pe cablu; e sistemul energetic de alimentare a reţelelor de contact electrice, staţii de transformare-redresare, sisteme de conectare, racorduri de alimentare aferente reţelelor de contact; « reţeaua de drumuri, tuneluri, căi navigabile, galerii şi staţii de metrou, precum şi construcţii şi instalaţii aferente; e amenajări stradale, precum: staţii de îmbarcare-debarcare, puncte de vânzare a legitimaţiilor de călătorie; e autogări şi terminale pentru îmbarcare, debarcare sau schimb de călători; e gări fluviale. Prin mijloace de transport destinate Transportului Public se înţelege: e autobuze - autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora, aşa cum sunt definite în OG 27/2011; e autobuze urbane; e tramvaie; e troleibuze; e trenuri de metrou; 19 CET A ES ES a =502- Studiu oportunitate delegare gestiune TP în Miercurea Ciuc + mijloace specifice de transport, în cazul transportului pe cablu; * autoturisme; * nave de transport de pasageri sau mărfuri pe căile navigabile interioare. 3.1 Aria teritorială şi organizarea reţelei rutiere Municipiul Miercurea Ciuc, reşedinţa judeţului Harghita, se află la intersecţia paralelei 46*21' latitudine nordică cu meridianul de 25"48' longitudine estică, are o suprafaţă de 161 km2, din care suprafaţa urbană de 17,05 km? şi o populaţie, conform recensământului din 2011, de 38.966 locuitori. La sfârşitul anului 2016, conform datelor Institutului Naţionali de Statistică, populaţa municipiului era de 42.130 locuitori, în creştere cu 8,6 % faţă de 2011. La 1 ianuarie 2018, populaţia raportată de Institutul Naţional de Statistică pentru municipiul Miercurea Ciuc era de 41.793 locuitori. HARTA ADMINISTRATIVA „==: Limita de judet 3, Manioipiul Bucuresti 9 Municipii de resedinta de judet e Municipii * Orase resedinta de judet o Orase m Cai ferate <Qigava IEI CR Eva AR: a Di Aga capat sei Ric, e DAnina i o „Dita, ai fă > 3 2. Turnu Bi aaali [i 1uriav îi Se 40) Ouenă. Cosseanita. ar a Baiteati soi Aa ine Borg ” A Aj 5 A i Cefabi BULGARIA hus Figura 2 Localizarea Mun. Miercurea Ciuc la nivel naţional! 20 e i e CETasD în Biti FA. SUCEAVA Judetul Harghita 12 16 im 4 Stotiuni holmaclimatmine trraere = spe minerale Ponoi turist (sampimg, han Catonu Moamptszabe aia puturi [7.3 Artă populoră Bezetratie Monumente întiza ii Conte 3 pi DEP: Vestigii istorice (nina, cetăţi) Manea $ ÎŞI Seortuni de iormă Figura 3 Județul Harghita 21 3 mt Studiu aportunitate delegare gestiune TP în Miercurea Ciuc Organizarea reţelei rutiere în Municipiul Mierurea Ciuc Reţeaua rutieră a Municipiului Miercurea Ciuc cuprinde 157 de străzi, cu o lungime totala de 103 km, din care lungime străzi modernizate 84 km (la nivelul anului 2016), conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Tabel 1 Situaţia străzilor din Mun. Miercurea Ciuc Ani Anul ...|-:Anul Anul Anul Anui Județe Municipii şi orase 2012 2013: 2014 2015 2916 UM:Km Kilometri; |: Kilometri |. Kilometri ! Kilometri | Kilometri 83320 MIUNICIPIUL MIERCUREA CIUC 193 103 103 103 103 O 1998 - 2018 INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Harghita Tabel 2 Situaţia străzilor modernizate din Mun. Miercurea Ciuc Ani Anul Anul: Anul Anul Anul Județe Municipii şi oraşe 2011 2012 2013 2014 2015 UM:.Km Kilometri |. Kitometri |:Kilomietri. | Kilometri. |: Kilometri 83320 MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC 85 85 85 85 84 O 1998 - 2017 INSTIFUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Harghita Orasul este străbătut de 3 drumuri naţionale — DN 12, DN 12A si DN 13 care fac legătură cu Transilvania, dar şi cu Moldova. Traficul de tranzit ocoleşte centrul oraşului, fiind deviat pe str. Braşovului, str. Harghita şi str. Ret. 22 Ps Oe , Ă Ca Lisa ta i pă Lit babi î fra) Miercurea * Ciuc pasi „fizotiavtpi Apâzazti Figura 4 Reţeaua rutieră semnificativă a Mun. Miercurea Ciuc Reţeaua rutieră a Municipiului Miercurea Ciuc este compusă din artere de circulaţie de categoria ii, III si IV, constatându-se lipsa străzilor de categoria | (magistrale), poate si datorita configuratiei orasului. Arterele de penetraţie în oraş care fac legătura cu centrul oraşului sunt: str. Topiiţa — la nord str. Szek — la nord-est str. Harghita — la vest str. Braşovului — la sud str. Leliceni — la est vYvYvyvyv Cele mai importante artere care fac legătura între cartierele (zonele) oraşului sunt: str. Kossuth Lajos str. lancu de Hunedoara bd. Frăției bd. Timişoara str. Zsogodi Nagy Imre str. Jigodin str. Lunca Mare O parte din rețeaua de drumuri din Miercurea Ciuc se află în administrarea companiei naţionale de profil (CNAIR). În această situaţie se află și drumul E578, al cărui reabilitare a zezae VyYvyvyvyYvyYY 23 % Studiu oportunitate delegare gestiune TP în Miercurea Ciuc fost realizată de CNAIR, iar elementul de infrastructura va putea intra în administrarea municipiului cel târziu în anul 2018. Datorită drumurilor principale 12, 12A şi 13, centrul orașului este evitat de traficul de tranzit. Vechea stradă principală a fost transformată în zonă pietonală (str. Petâfi Sandor). La fe! a fost descărcată de sarcină și B-dul Timișoarei în direcția nord-sud, datorită faptului că traficul de tranzit evită centrul orașului din cele două părţi și direcții. Partea vestică al orașului este traversată de linia de cale ferată Brașov — Siculeni, având un sever efect izolator. Accesul în localitatee Harghita Băi, localitate componentă a municipiului Miercurea Ciuc se face prin drumul DJ 138A care se desprinde din 13A. > Străzile cu acces prin puncte de penetrație în Municipiul Miercurea Ciuc sunt: “ str. Topliţa (nord-centru) = str. Szek (nord-est-centru) « . str. Harghita (vest-centru) = str. Brașovului (sud-centru) m str. Leliceni (est-centru) Străzile cu acces prin puncte de penetraţie sunt într-o stare adecvată, iar str. Harghita și str. Brașovului are un sistem rutier modernizat printr-un proiect CNAIR. > Străzile de legătura între centru și zone/cartiere str. lancu de Hunedoara „ B-dulFrăţiei « Timișoarei > Artera principală: str. Kossuth Lajos, tronson Inimii-Timișoarei > Străzile din zona centrală în înţelesul primăriei sunt: = str. Ghioceilorpână la str. Szâsz Endre = str. Szâsz Endre de la intersecţia cu str. Ghioceilor până la str. [...]