26 august 2022 · Inițiator: Viceprimar dl. Bors Bela
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI MIERCUREA-CIUC
CSÎKSZEREDA MEGYEI JOGU VÂROS SNKORMÂNYZATA
HOTĂRÂREA Nr.
255/2022
privind aprobarea modificării Anexelor nr. 1., 2. şi 3. a Hotărârii nr.
148/2022
privind aprobarea depunerii cererii de finanţare, a notei de fundamentare a
- investiţiei și a cheltuielilor tegate de proiectul "Elaborarea/actualizarea
docurnentaţiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană în Municipiul
Miercurea-Ciuc” și a valorii maxime eligibile a proiectului, în cadrul apelului de
proiecte PNRR/2022/C10/1.4
Consiliul Local al Municipiului Miercurea-Ciuc, întrunit în ședința extraordinară din data
de 25 august 2022; | , _
Ținând cont de Hotărârea nr.
148/2022 privind aprobarea depunerii cererii de finanţare,
a notei de fundamentare a investiţiei - și a cheltuielilor „legale de
proiectul "Elaborarea/actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului şi de planificare
urbană în Municipiul Miercurea-Ciuc” și a valorii maxime eligibile a proiectului, în cadrut apelului
de proiecte PNRR/2022/C10/1.4; |
Analizând Referatul de aprobare nr. 45422 din data de 22.09.2022 al viceprimarului dl.
Bors Bela și Raportul de specialitate înregistrat cu nr. 45424 din data de 22.08.2022 întocmit de
Direcţia proiecte cu finanţare nerambursabilă din cadrul aparatului de specialitate al primarului
Municipiului Miercurea-Ciuc, prin care s-a propus adoptarea. hotărârii privind aprobarea
modificării Anexelor nr. 1. 2. şi 3. a Hotărârii nr,
148/2022 privind aprobarea depunerii cererii de
finanțare, a notei de fundamentare a investiţiei și a cheltuielilor legate de
proiectul "Elaborarea/actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare
urbană în-Munieipiul Miercurea-Ciuc” și a valorii maxime eligibile a proiectului, în cadrul apelului
de proiecte PNRR/2022/C10/1.4;
Pe baza rapoartelor comisiei
- juridice
- economice, servicii publice și camerţ,.urbanism;
În baza prevederilor:
- Hotărârii nr.
43/2022 al Consiliului Local al Municipiului Miercurea-Ciuc privind
aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Municipiului Miercurea-Ciuc pe anul 2022 și
estimări pentru anii 2023-2025, cu modificările și completările ulterioare;
| - Regulamentului (UE) 2021/7241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12
februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență și ale Deciziei de punere
în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2071 de aprobare a evaluării planului de redresare și
reziliență al României; | |
- Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 12442021 privind stabilirea cadrului instituțional
și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de
redresare și rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanței de Urgenţă a
530110 Miercurea-Ciuc, P-ţa Cetăţii ar. 1. jad, Harghita, România | 530110 'Csikszereda, Vâr târ 1. szărn, Hargita megye, România
Tel: +40) 264 315 120, Fax: +40 246 371 145, E-mail: primariamiercureatiue.ro | varașhazaszereda.re. www.szereda.ra
Guvernului nr.
155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare
şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
- Hotărârii Guvernului nr.
209/2022 pentru aprobarea Mormelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea
cadrului instituțional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin
Mecanismul de redresare și reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
de Urgenţă.a Guvernului nr.
155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național
de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambhursabile
și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență;
- Ghidului specițic — Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente Planului național
de redresare şi rezilienţă în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10 - COMPONENTA C10 —
FONDUL LOCAL;
- Solicitărite de clarificare nr. 471, 472-și 473 din data de 22.08.2022 transmisă de
MDLPA, înregistrate la Municipiul Miercurea-Ciuc cu nr. 45415, 45416 și 45418 din data de
22.08.2022, cu un termen de răspuns, inclusiv până la 29.08.2022;
În temeiul prevederilor art. 129 alin. (2). literele b) şi d) şi alin. (4) litera d), alin. (7) li. k,
art. 139 alin. (1) și (3), art. 196 alin. (1) lit a) și art. 627 alin (1) din OUG nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completărite ulterioare; Ă
HOTĂRÂȘTE
Art. |. Se aprobă modificarea Anexei nr. 1. - Notă de fundamentare a Hotărârii nr,
148/2922 privind aprobarea depunerii cererii de finanțare, a notei de fundamentare a investiţiei
şi a cheltuielilor legate de proiectul "Elaborarea/actualizarea documentaţiilor de amenajare a
teritoriului și de planificare urbană în Municipiul Miercurea-Ciuc” și a valorii maxime eligibile a
proiectului, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10/1.4, conform: anexei nr. 1. care face
parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. II. Se aprobă modificarea Anexei nr. 2. - Descrierea sumară a investiţiei a Hotărârii
nr..
148/2022 privind aprobarea depunerii cererii de finanţare, a notei de fundamentare a
investiţiei şi a cheltuielilor legate de proiectul "Elaborarea/actualizarea documentațiitor de
amenajare a teritariului şi de planificare urbană în Municipiul Miercurea-Ciuc” şi a valorii maxime
eligibile a proiectului, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C107/1.4, conform anexei nr. 2,
care face parte integrantă din prezenta hatărâre.
Art. |. Se aprobă modificarea Anexei nr. 3. - Valoarea maximă eligibilă a proiectului a
Hotărârii nr.
148/2022 privind aprobarea depunerii cererii de finanţare, a notei de fundamentare
a investiţiei şi a cheltuielilor legate de proiectul "Elaborarea/actualizarea documentațiilor de
amenajare a teritoriului și de planificare urbană în Municipiul Miercurea-Ciuc” şi avalorii maxime
eligibile a proiectului, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10/1.4, conform anexei nr. 3.
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. IV. Cu aducerea la indeplinire a prezentei hotărâri se însărcinează viceprimarul
municipiului dl. Bors Bela, Direcţia proiecte cu finanțare nerambursabilă, Direcţia economică -
Biroul financiar-contabil din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului
Miercurea-Ciuc.
Art. V, Prezenta hotărâre se comunică:
a) Instituţiei Prefectului - Judeţul Harghita;
b) Primarului municipiului Miercurea-Ciuc, dl. Korodi Attila;
c) Viceprimarului municipiului Miercurea-Ciuc, dl. Bors Bela;
d) Viceprimarului municipiului Miercurea-Ciuc, d-na S6gor Enikă;
e) Biroului de investiţii;
f) Compartimentului de achiziții publice;
g) Direcţiei proiecte cu finanţare nerambursabilă;
h) Direcţiei economice
Preşedintele şedinţei Contrasemnează pentru legalitate —
ABRA OD LAJOS Secretar| general
WOHLFA ț poor
P
Pianul Naţional de-Redresare și Rezilienţă
| Componenta C10 - Fondul Local
Anexa nr. | la HCL nr,
255/2022
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
"privind proiectul
Anexă ia Ghidul specitie
”Elaborarea/actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
planificare urbană în Municipiul: 'Miereurea-Ciuc”
Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă, Componenta 10— Titlu apel
Fondul Local - proiect
PNRR/2022/C10
1. Descrierea pe scurt a situaţiei actuale (date statistice, elemente pa. 2
specifice, etc.)
2. | Necesitatea şi oportunitatea investiţiei pentru care se aplică - pe. 4
3. | Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local pg. 10.
4. | Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local pe. 10
5. | Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică ia finanţare pg. 10
6. | Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții pe. 11
7.. | Modul de îndeplinire a condiţiilor aferente investiţiilor pg. 13
8. | Descrierea procesului de implementare pg. [4
1. Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, ete,)
Municipiul Miercurea-Ciuc, reşedinţa județului Harghita, este situat în partea estică a
Transilvaniei. Municipiul, fiind reşedinţa de judeţ, funcţionează ca un centru administrativ
şi cultural al regiunii. |
În ceea ce priveşte clima oraşului, Miercurea-Ciuo este unul dintre cele mai reci orașe,
iarna temperatura scade chiar şi sub -30 *C, temperatura medie anuală fiind de 5,9 *C.
Clima în această zonă este rece (zona fiind numită şi "Mica Siberie”), verile. fiind foarte
scurte (2-3 luni pe an), cu temperaturi între 10-32 *C în timpul zilei şi 29-15 “C pe timpul
nopții, iar iernile lungi (5-6 luni pe an) şi geroase, cu temperaturi, frecvent sub -30 *C.
Acest fenomen este cauzat de microclima specifică zonelor dintre munţi înalţi. În cazul
Ciucului, este vorba de bazinul Ciucului de Mijloc - zona situată între Munţii Ciucului şi
Munţii Harghita. Iara în. această zonă aerul rece nu poate să fie dizlocat, rezultând
suprapunerea unor straturi de aer rece, Aceeaşi cauză este şi cea care duce la persistența
ceţii pe perioade lungi (uneori chiar 7-10 zile). | | |
Municipiul Miercurea-Ciuc are o suprafaţă de 11.764 hectare, fiind format din trei suburbii
şi patru cartiere, respectiv o zonă industrială, unde se află supermarketuri construite în
ultimii ani. Centrul istorie al oraşului era în jurul, Pieței Cetăţii. În prezent există o zonă
centrală cu două centre diferite. Unul dintre ele include strada” istorică Peâfi,. stradă
pietonală unde se găsesc numeroase case cu statut monument istoric. Celălalt centru al
orașului se află la o distanță relativ mică, construit în timpul socialismului, care cuprinde
Piaţa Libertăţii, aici se află clădirea Consiliului udeţean. Oraşul are trei snburbii, care erau
înainte sate separate: Jigodin, aflat în partea de sud a orașului (apazţine oraşului din 1930),
Topliţa Ciuc situată în partea nordică a municipiului şi Șumuleu la nord-estul oraşului
(ambele aparţin oraşului din 1959). În aceste zone, fiind sate vechi secui (prima atestare a
localității Șumuleu datează din anul 1335, a localităţii Jigodin din anul. 1539, iaz a Topliţei
Ciuc din 1567), se găsesc case în majoriiate case vechi. În ultimii ani s-au construit în
aceste zone, mai ales în Șumuleu, vile şi case mari, dar există în aceste zone și case micuţe
şi pungi de sărăcie. Cartierele Tudor Vladimirescu, Patinoarului, Spicului, dar şi cartierul
"numit de localnici Țânţarilor sunt cartiere de blocuri construite în timpul socialismului.
Conform recensământului din anul 2011, populația municipiului este de 38.966 locuitori,
majoritatea populaţiei fiind de etnie maghiară (78,55%), procentul populaţiei de etnie
română este de 16,78%, 0,86% romi, iar 0,13% al populaţiei au alte naționalități, La
recensământul din 2011, s-au declarat romi 377 de persoane. Numărul romilor din. oraş,
conform estimărilor, ar putea fi între 650-700 de persoane. Comunitățile compacte de romi
Sunt: în. centrul orașului, Strada Șumuleu nr; 33, Strada Primăverii 24, (Primăverii 2),
barăci, Strada Primăverii 16, Porcin. i |
Oraşul are o suprafață relativ mică cu diferențe de nivel relativ mici, cu condiţii de teren şi
distanțe favorabile traficului pietonal şi celui cielist. Structura urbană se caracterizează
printr-un centru civic unic.
Siguranţa publică: După statisticile publice, Miercurea-Ciuc este una dintre cele mai sigure
reședințe de judeţ din țară (conferință de presă - Nicolae Florin Ghenci, comisarul şef al
Poliţiei Municipiului Miercurea-Ciuc), dar între motivul numerelor scăzute se află şi lipsa
sesizărilor. Conform datelor Inspectoratului Judeţean de poliție, Coeficienţii de
criminalitate specifică la nivel de Musicipiu/Oraş/Comuni din judeţul Harghita (%4) este de
2497,63 % în anul 2018, fiind încadrat în domeniul de încadrate a ratei de criminalitate —
ridicat, în special faţă de media criminalităţii a județului de 2,52 % pentru anul 2018. În
„2019 fiind 1895,39 % - RIDICAT, în 2020 - 2668,14%, iar în 2021 - 2171,30-%. S-au
înregistrat numeroase cazuri de comportament antisocial, vandalism, furt, jaf, atac -
personal, intimidare, înjunghiere cu. cuțitul, etc. Cele mai multe sesizări se datorează
comportamentului antisocial al romilor. Conform comisarului-şef, cei mai bun martori sunt
camerele de monitorizare, şi recomandă extinderea rețelei camerefor. Până în anul 2016 s-
au instalat în oraş 25 de camere de supraveghere, primele unsprezece au fost instalate în
2013 la ieşirea orașului dinspre Sâncrăieni, Odorheiu Secuiesc şi Taploca, pe străzile
Primăverii şi Șumuleu (concentraţie ridicată de căse ocupate de romi), precum şi la
marginea parcului central. În 2014, numărul camerelor a fost extins cu încă şapte, astfel s-a
monitorizat ieşirea spre Leliceni, izvorul de apă minerală la Taploca, zona cunoscută ca
parc dendrologic, Piaţa Majlâth Gusztăv Kâroly şi o parte din Piaţa Libertăţii. La sfărşitul
anului 2015 au fost instalate camere la ieşirile spre Păuleni şi Cioboteni, dar au fost
instalate şi noi dispozitive la așezările de romi. În anul 2016, printr-o investiţie de 225 mii
„lei efectuat din bugetul propriu al municipiului, s-au instalat încă 20 de camere. În această
perioadă s-a concentrat în principal pe observarea intrărilor în oraș. Cinci camere de
imagine de înaltă rezoluţie au monitorizat centrul orașului. Momentan pe teritoriul orașului
suni instalate 64 de camere de. supraveghere care sunt montate la 56 puncte de
monitorizare.
Înregistrările pot fi vizionate pentru o perioadă de 20 de zile, şi au fost de mare folos. În
cursul anului 2015, poliția a solicitat înregistrările de 28 de ori, pentru identificarea
activităților de tâlhărie, vandalism, furt. Reţeaua de monitorizare dub Miercurea-Ciuc nu
este monitorizată de personal permanent, ci un compuier stochează imaginile, care pot fi
accesate la cerere la o anumită oră şi locaţie, Astfel, înregistrările pot fi folosite doar pentru
identificarea făptaşilor, nu şi pentru prevenţie. Cel mai important este prevenirea
evenimentelor nedorite, şi cel mai eficient mod este urmărirea imaginilor de la camerele în
direct la un centru de control, astfel încât organele abilitate să poată fi alertate imediat, și să
se poate deplasa la locul faptei, dacă este necesar.
Conform PMUD M-Ciue, structura rețelei de drumuri al oraşului facilitează deplasarea
„ motorizaţă, Viteza. de deplasare din Miercurea-Ciuc, este mai moderată, datorită şi
"prezenței sporite a poliţiei rutiere. Acest fapt asigură condiţii bune traficului pietonal şi
ciclisi — şi reprezintă o oportunițate pentru calmarea suplimentară a traficului prin
amenajarea corespunzătoare a mediului construit. În lipsa unui serviciu. atractiv de
transport public, la data prezentei, majoritatea cetăţenilor deținători de masini personale
optează pentru deplasarea motorizată pentru transportul, copiilor la/de la şcoală sau
grădiniță.
Cel mai popular şi cel mai răspândit mod de deplasare este cel pietonal. Investiţiile din anii
precedenţi facilitează în mod deosebit traficul pietonal, fiind o direcţie pozitivă (treceri
pietonale ridicate, eliminarea obstacolelor şi creşterea accesibilităţii, zona pietonală din
centru), dar au rămas şi elemente negative. În lipsa de personal suficient (a Poliţiei Române
şi Poliţiei locale), în continuare sunt greu de gestionat situaţiile în care conducătorii auto
nu acordă prioritate de trecere pietonilor angajaţi în traversare reeulamentară, cât şi prin
care pietonii care nu respectă normele rutiere. Accidentele pot fi prevenite mimai prin
„ conștientizare “continuă asupra a normelor şi regulilor de circulație, nu numai a
conducătorilor auto, dar şi-a pietonilor, de exemplu să se angajeze în traversarea dromului
public mumai prin locurile: special amenajate (pe trecerea pentru pietoni) şi la culoarea
verde a semaforului electric, acolo unde există. Pietonii trebuie să se asigure permanent,
Chiar şi atunci când se află pe trecerea pentru pietoni, că iraversarea se poate. face în
condiţii de siguranţă (vehiculele sunt oprite înaintea marcajului pietonal, în special când
drumul are mai multe benzi de circulație pe sens). Este foarte important, să nu traverseze
niciodată în fugă pe marcajul pietonal, indiferent de urgenţa existentă la un moment dat,
Pietonii şi biciclişti sunt expuşi de riscul accidentelor de circulație și mai mare pe vreme
rea sau întuneric, când vizibilitatea conducătorilor auto este redusă. În aceste condiţii
pietonii și bicicliştii trebuie să poarte haine de culori deschise şi/sau elemente
reflectorizante, pentru a fi vizibili, Este foarte primejdios, dacă pietonii apar brusc pe
partea carosabilă a drumului public, așadar este important să nu traverseze prin faţa sau
„prin spatele mijloacelor de transport în comun, atunci când acestea sunt oprite în stație.
Pentru conducătorii de vehicule este recomandat să reducă viteza de deplasare și să circule -
cu atenție sporită la apropierea de trecerea pentru pietoni, astfel încât să poată opri şi
„acorda prioritate. Trebuie să fie şi mai atenți în zona instituțiilor de învățământ,
obiectivelor social-culturale san economice, unde observă un flux mare de pietoni, în
special copii. O atenţie sporită este necesară şi în apropierea de staţiile mijloacelor de
transpori în comun, în special cele care nu sunt prevăzute cu alveole sau refugii pietonale,
unde unii pietoni se pot angaja în traversare prin faţa mijlocului de transport.
Potrivit datelor Oficiului European de Statistică (Eurostat), în 2019 România a fost țara cu .
cele mai multe decese cauzate de accidentele rutiere din UE. În România au existat 96 de
victime ale traficului rațier la un milion de locuitori. Cu aceste date, România se află pe
primul loc în numărul deceselor cauzate de accidente rutiere. .
În anul 2020, 18 800-de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui accident rutier în cursul
anului în UE. Din păcate, România rămâne țara din Uniunea Europeană cu cele. măi multe
accidente soldate cu victime, aproape o zecime dintre viotimele aceidentelor au fost în
România (1646). România trebuie să investească masiv şi urgent în soluţii pentru siguranța
rutieră: management inteligent al traficului, monitorizare sporită a participanţilor în trafic,
infrastmctură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educaţie, reformă
legislațivă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu. i i
Traficul cu bicicleta este tradițională pentru Miercurea-Citic. Sondajele efectuate şi vizitele
pe teren arată că toate categoriile sociale: şi toate grupele de vârstă folosesc acest mod de -
deplasare aproape zilnic. În condiţii meteo favorabile, aproximativ 10% dintre cei care se
deplasează în oraş o fac pe bicicletă. Condiţiile climaterice, relieful şi dimensiunile
orașului asigură condiţii optime traficului pe bicicletă 8-9 luni anual; una dintre cele mai
importante obstacole fiind îndicat a fi locurile cu trafic auto ridicat/viteză ridicată
(sentiment de nesiguranță pe bicicletă) şi traficul ridicat în orele de vârf. Sistemul de
monitorizare video, prin amplasarea camerelor în intersecțiile cele mai aglomerate va
asigura reducerea vitezei, atenției mai sporite a participanților la trafic, contribuind la
siguranța traficului din incinta municipiului. |
2. Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică
Obiectivul general al PNRR. este dezvoltarea României prin. realizarea unor programe şi
proiecte esenţiale, care să sprijine rezilienţa, nivelul de pregătire pentru situaţii de criză,
Capacitațea. de adaptare şi potenţialul de creştere, prin reforme majore şi investiţii cheie cu
fonduri din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. i
Investiţia propusă se. încadrează în Componenta CIO a PNRR, Investiţia [4 —
Elaborarea/actualizarea în format GIS a documeniaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
planificare urbană. i
Prin proiectul "Rlaborarea/actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
planificare urbană î
[...]
Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.