HCL 127/2014 adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL MIERCUREA–CIUC HOTĂRÂREA NR. 127/2014 privind unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din municipiul Miercurea Ciuc Consiliul local al municipiului Miercurea Ciuc, întrunit la data de 27. 06. 2014. - Având în vedere Expunerea de motive si Raportul de specialitate nr. 7310/2014 cu privire la propunerea pentru aprobare a proiectului de hotărâre privind unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din municipiul Miercurea-Ciuc; - Ţinând cont de concluziile raportului Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România (Raportul Stanomir); - Ţinând cont de faptul, că Art. 11 din Recomandarea nr. 1201/1993 al APCE prevede, că "În acele regiuni, unde persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale formează o majoritate, aceştia au dreptul, ca - în consens cu legislaţia tării - să formeze organe ale administraţiei publice locale autonome, sau să beneficieze de un statut special, corespunzător situaţiei lor istorice si teritoriale specifice"; - Având în vedere faptul, că România s-a angajat unilateral la respectarea recomandărilor APCE, şi a afirmat în repetate rânduri, că politica sa faţă de minorităţi se bazează pe recomandarea amintită mai sus; - Având în vedere faptul, că 210.000 persoane, peste 99% dintre participanţii la referendumul organizat în 2007-2008 inclusiv în municipiul Miercurea Ciuc s-au pronunţat pentru crearea unei regiuni autonome, care să cuprindă toate localităţile locuite în majoritate de secui; - Având în vedere că pe baza obligaţiilor internaţionale ale României se impune menţinerea principiului prevăzut de art. 3 a Legii 2/1968, conform căreia judeţele sunt „unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării - în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social- politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei.” Luând în considerare avizul favorabil al comisiei de specialitate Juridică – constituită în cadrul Consiliului Local al municipiului Miercurea Ciuc; Ţinând cont de prevederile O.G. nr.27/2002, privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, Potrivit prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, a fost afişată la sediul Primăriei; În conformitate cu prevederile art.2 aliniat (1) şi art. 3, aliniat (1) si (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările si completările ulterioare; În temeiul prevederilor art. 36 alineatul (1), coroborat cu articolul 45 alineatul (1) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, HOTĂRĂŞTE: Art. 1. (1) Adoptă Petiţia adresată Parlamentului şi Guvernului României, care se găseşte în Anexa la prezenta hotărâre. (2) Încredinţează primarul municipiului Miercurea Ciuc, să transmită Petiţia instituţiilor şi organelor enumerate în Art. 3 şi să-l susţină în faţa lor.  Art. 2. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează primarul municipiului Miercurea Ciuc. Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică Prefectului Judeţului Harghita, Guvernului României, Camerei Deputaţilor din România, Senatului României, Comitetului Regiunilor din UE, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei (CALRCE), precum şi Consiliului Drepturilor Omului, din cadrul ONU. Preşedintele şedinţei Contrasemnează-secretar Füleki Zoltán-Ladislau Paizs Gyöngyi Juliánna  Anexa la HCL nr. 127/2014 ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL MIERCUREA–CIUC Petiţie Adresată parlamentului si guvernului României Orice reformă administrativă dintr-o ţară trebuie să se realizeze în primul rând având în vedere interesele pe termen lung ale populaţiei, respectarea principiilor democraţiei şi ale angajamentelor internaţionale ale ţării respective. La delimitarea unităţilor administrativ-teritoriale se va ţine cont în mod obligatoriu de voinţa populaţiei din unitatea respectivă. Un astfel de proces trebuie să fie bazat pe un studiu elaborat de specialişti, cu excluderea intereselor politice de moment. Un astfel de studiu a fost elaborat în România de o comisie de experţi, având în frunte pe profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir. (RAPORT al Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România) Raportul acordă o atenţie specială teritoriilor locuite de minorităţi naţionale, care necesită tratament special, în prisma unor convenţii internaţionale ratificate de România, afirmând: „Orice efort de reorganizare administrativă este obligatoriu să ia în considerare dimensiunile care ţin de protecţia minorităţilor naţionale. Şi ceasta cu atât mai mult cu cât este important ca acest efort să conducă la efecte secundare de natură să afecteze identitatea acestor minorităţi naţionale: este vorba de un punct foarte sensibil al oricărei reforme administrative, fiindcă această realitate a caracterizat reorganizările administrative precedente. Din acest punct de vedere, unele acte normative internaţionale trebuie luate în considerare: - Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, ratificată de către România prin Legea nr. 282/2007, în art. 7 (obiective şi principii), stabileşte că„în ceea ce priveşte limbile regionale sau minoritare, în zonele în care aceste limbi sunt folosite şi în funcţie de situaţia fiecărei limbi, părţile îşi întemeiază politica, legislaţia şi practica pe următoarele obiective şi principii: ... b) respectarea ariei geografice a fiecărei limbi regionale sau minoritare, în aş a fel încât diviziunile administrative existente ori noi să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare." - de asemenea, conform art. 16 din Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată prin Legea nr. 33/1995, „părţile se vor abţine să ia măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor decurgând din principiile în scrise în prezenta convenţie-cadru". - o problemă specifică este ridicată de art. 5 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, care reglementează protecţia limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, şi conform căreia „pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivităţile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite"etc. În concluzie, trasarea limitelor noilor regiuni trebuie efectuată cu respectarea acestor principii, care ar trebui reluate în textul legii fundamentale, în articolul care va reglementa organizarea administrativ-teritorială.„ Articolul 11. din Recomandarea 1201/1993 a Adunării Parlamentare al Consiliului Europei stipulează, că „în acele regiuni, unde persoanele care aparţin unei minorităţi naţionale formează majoritatea, aceştia au dreptul la organe administrative autonome sau la statut special, în concordantă cu situaţia lor istorică sau teritorială specifică”. În cazul Rezoluţiei 1334/2003 a Adunării Parlamentare al Consiliului Europei însuşi titlul precizează, că regiunile autonome din Europa sunt exemple pozitive în soluţionarea conflictelor. Articolul 12 din această recomandare stipulează, că faptul că un stat este unitar nu vine în contradicţie cu existenta pe teritoriul lui a unor regiuni autonome, iar articolul 16 vorbeşte despre necesitatea, ca statul să trateze cu înţelegere dacă o comunitate etnică cu tradiţii istorice solicită autodeterminare. Cu ocazia aderării la Consiliul Europei, România s-a angajat unilateral, să respecte aceste recomandări, iar de atunci a afirmat de foarte multe ori, că politica sa fată de minorităţi se bazează pe principiile europene. Cu ocazia vizitei din aprilie 2013 la Consiliul Europei, premierul Victor Ponta a promis, că la regionalizarea ţării se vor respecta toate angajamentele internaţionale ale României. Cu toate acestea, România nu a pus în practică nimic din aceste principii, ba mai mult, cu ocazia procedurii legislative legate de proiectul de lege privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, Consiliul Legislativ al parlamentului, dând o interpretare abuzivă şi de rea credinţă articolului 12 din recomandarea 1201, l-a folosit aceasta drept argument tocmai împotriva drepturilor colective. Cei peste 23 de ani care au trecut din decembrie 1989 au demonstrat, că aceste probleme ale poporului secuiesc nu se pot rezolva la nivelul statului. Din 1993, formaţiunile politice maghiare din România au depus eforturi considerabile, pentru ca în cadrul statului să înceapă o dezbatere deschisă şi la obiect despre autonomie. Mulţumit acestor eforturi, deja se poate vorbi în public, obiectiv şi fără patimi despre acest subiect. Un fapt deosebit de important este acela, că în 2007-2008 s-a organizat un referendum în Ţinutul Secuiesc, al cărui rezultat este extrem de clar: 210.000 de persoane (peste 99% dintre cei care au participat) s-au pronunţat în favoarea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Într-o democraţie doleanţele poporului sunt respectate, aşa ar trebui să procedeze si autorităţile din România. În privinţa suportului extern însă situaţie este mai puţin fericită. Guvernul si parlamentul de la Bucureşti - prin diferite metode - au reuşit mereu să creeze impresia falsă, că procedează în mod democratic, respectând voinţa poporului secuiesc. Ar fi deci un pas extrem de important, dacă autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc ar formula critici cu privire la aşa zisa rezolvare a problemelor minorităţilor naţionale din România, respectiv cu privire la preconizata regionalizare a ţării, care în forma propusă de guvern ar avea consecinţe deosebit de nefaste pentru Ţinutul Secuiesc, şi ar formula chiar ei doleanţa comunităţilor pe care le reprezintă. Din aceste motive, ca reprezentanţi ai locuitorilor municipiului Miercurea Ciuc adoptăm prezenta Petiţie prin care: - Solicităm Parlamentului şi Guvernului României, să respecte toate angajamentele internaţionale ale României, în domeniul protecţiei minorităţile naţionale. - În acest sens solicităm cu precădere respectarea principiilor conţinute în Art. 11 din Recomandarea 1201/1993 si Art. 12 si Art. 16 din Recomandarea 1334/2003 ale Adunării Parlamentare al Consiliului Europei, respectiv Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. - Solicităm, ca să se creeze o regiune administrativă a României, care să fie denumită Ţinutul Secuiesc, şi care să cuprindă toate localităţile din anexa la prezentul memorandum şi numai aceste localităţi. - Solicităm un statut autonom acestei regiuni, pe baza unei legi organice, ce va fi înaintat parlamentului României. - Solicităm ca delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul acestei regiuni să se realizeze prin referendum local.  - Solicităm, ca în acele unităţi teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte 10%, limba acesteia să fie recunoscută ca şi limbă oficială în unităţile teritorial-administrative respective, având acelaşi statut cu limba oficială a statului. Preşedintele şedinţei Contrasemnează-secretar Füleki Zoltán-Ladislau Paizs Gyöngyi Juliánna ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL MIERCUREA–CIUC Anexă Scaunul (subdiviziuni nr. Denumirea comunei (oraşului) Denumirea in limba maghiară adminstrativ-teritoriale Judetul ale Ţinutului Secuiesc) 1 ACATARI ÁKOSFALVA Mures Mures 2 AITA MARE NAGYAJTA Miclosoara-Bradut Covasna 3 APATA APÁCA Miclosoara-Bradut Brasov 4 ARCUS ÁRKOS Sepsi Covasna 5 ATID ETÉD Odorhei Harghita 6 AVRAMESTI SZENTÁBRAHÁM Odorhei Harghita 7 BAILE TUSNAD TUSNÁDFÜRDŐ VÁROS Ciuc Harghita 8 BALAN BALÁNBÁNYA VÁROS Ciuc Harghita 9 BALAUSER BALAVÁSÁR Mures Mures 10 BAND MEZŐBÁND Mures Mures 11 BARAOLT BARÓT VÁROS Miclosoara-Bradut Covasna 12 BATANI NAGYBACON Miclosoara-Bradut Covasna 13 BELIN BÖLÖN Miclosoara-Bradut Covasna 14 BERENI SZÉKELYBERE Mures Mures 15 BILBOR BÉLBOR Gheorgheni Harghita 16 BIXAD SEPSIBÜKSZÁD Sepsi Covasna 17 BODOC SEPSIBODOK Sepsi Covasna 18 BOROSNEU MARE NAGYBOROSNYÓ Orbai Covasna 19 BORSEC BORSZÉK VÁROS Gheorgheni Harghita 20 BRADESTI FENYÉD Odorhei Harghita 21 BRADUT BARDÓC Miclosoara-Bradut Covasna 22 BRATES BARÁTOS Orbai Covasna 23 BREAZA BERESZTELKE Mures Mures 24 BRETCU BERECK Kézdi Covasna 25 CAPALNITA KÁPOLNÁSFALU Odorhei Harghita 26 CARTA CSÍKKARCFALVA Ciuc Harghita 27 CATA KACA Odorhei Brasov 28 CATALINA SZENTKATOLNA Kézdi Covasna 29 CERNAT CSERNÁTON Kézdi Covasna 30 CEUASU DE CAMPIE MEZŐCSÁVÁS Mures Mures 31 CHIBED KIBÉD Mures Mures 32 CHICHIS KÖKÖS Sepsi Covasna 33 CICEU CSÍKCSICSÓ Ciuc Harghita 34 CIUCSANGEORGIU CSÍKSZENTGYÖRGY Ciuc Harghita 35 CIUMANI GYERGYÓCSOMAFALVA Gheorgheni Harghita 36 COMANDAU KOMMANDÓ Orbai Covasna 37 CORBU GYERGYÓHOLLÓ Gheorgheni Harghita 38 CORUNCA KORONKA Mures Mures 39 CORUND KOROND Odorhei Harghita 40 COVASNA KOVÁSZNA VÁROS Orbai Covasna 41 COZMENI CSÍKKOZMÁS Ciuc Harghita 42 CRACIUNESTI NYÁRÁDKARÁCSON Mures Mures 43 CRISTESTI MAROSKERESZTÚR Mures Mures 44 CRISTURU SECUIESC SZÉKELYKERESZTÚR Odorhei Harghita 45 DALNIC DÁLNOK Kézdi Covasna 46 DANESTI CSÍKDÁNFALVA Ciuc Harghita 47 DARJIU SZÉKELYDERZS Odorhei Harghita 48 DEALU OROSZHEGY Odorhei Harghita 49 DITRAU DITRÓ Gheorgheni Harghita 50 EREMITU NYÁRÁDREMETE Mures Mures 51 ERNEI NAGYERNYE Mures Mures 52 ESTELNIC ESZTELNEK Kézdi Covasna 53 FANTANELE GYULAKUTA Mures Mures 54 FELICIENI FELSŐBOLDOGFALVA Odorhei Harghita 55 FRUMOASA CSÍKSZÉPVÍZ Ciuc Harghita 56 GALAUTAS GALÓCÁS Gheorgheni Harghita 57 GALESTI NYÁRÁDGÁLFALVA Mures Mures 58 GHELINTA GELENCE Kézdi Covasna 59 GHEORGHE DOJA LUKAFALVA Mures Mures 60 GHEORGHENI GYERGYÓSZENTMIKLÓS Gheorgheni Harghita 61 GHIDFALAU GIDÓFALVA Sepsi Covasna 62 GHIMES-FAGET GYIMESBÜKK Ciuc Bacau 63 GHINDARI MAKFALVA Mures Mures 64 GLODENI MAROSSÁRPATAK Mures Mures 65 GORNESTI GERNYESZEG Mures Mures 66 HAGHIG HIDVÉG Sepsi Covasna 67 HODOSA SZÉKELYHODOS Mures Mures 68 HOMOROD HOMORÓD Odorhei Brasov 69 ILIENI ILLYEFALVA Sepsi Covasna 70 IZVORU MURESULUI MAROSFŐ Gheorgheni Harghita 71 JOSENI GYERGYÓALFALU Gheorgheni Harghita 72 LAZAREA GYERGYÓSZÁRHEGY Gheorgheni Harghita 73 LELICENI CSÍKSZENTLÉLEK Ciuc Harghita 74 LEMNIA LEMHÉNY Kézdi Covasna 75 LIVEZENI JEDD Mures Mures 76 LUETA LÖVÉTE Odorhei Harghita 77 LUNCA DE JOS GYIMESKÖZÉPLOK Ciuc Harghita 78 LUNCA DE SUS GYIMESFELSŐLOK Ci [...]