HCL 56/2012 adoptată

MUNICIPIUL CRAIOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA HOTĂRÂREA NR. 56 privind aprobarea rezultatului final al concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea postului de manager la Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova, precum şi a proiectului de management câştigător Consiliul Local al Municipiului Craiova, întrunit în şedinţa ordinară din data de 26.07.2012; Având în vedere raportul nr.88363/2012 întocmit de Serviciul Resurse Umane prin care se propune aprobarea rezultatului final al concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea postului de manager la Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova, precum şi a proiectului de management câştigător şi rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.31, 32, 33, 34 şi 35/2012; În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor de spectacole sau concerte, muzeelor şi colecţiilor publice, bibliotecilor şi aşezămintelor culturale de drept public, aprobată, modificată şi completată prin Legea nr.269/2009 şi Hotărârii Guvernului nr.1301/2009 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management, Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului, modelului-cadru al caietului de obiective, modelului-cadru al raportului de activitate, precum şi modelului-cadru recomandat pentru contractele de management, pentru instituţiile publice de cultură; În temeiul art.36 alin.2 lit.a coroborat cu alin.3 lit.b, art.45 alin.1 şi art.61 alin.2 din Legea nr.215/2001, republicată, privind administraţia publică locală; HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aprobă rezultatul final al concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea postului de manager la Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova, conform procesului verbal prevăzut în anexa nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Se aprobă proiectul de management câştigător, prevăzut în anexa nr.2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.3. Se aprobă durata de 3 ani a contractului de management încheiat la Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova. Art.4. Primarul Municipiului Craiova, prin aparatul de specialitate: Serviciul Administraţie Publică Locală, Serviciul Resurse Umane şi Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR, Pavel BADEA Nicoleta MIULESCU MUNICIPIUL CRAIOVA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA SECRETARIATUL COMISIEI DE CONCURS PROCES VERBAL NR. ______ incheiat azi 20.03.2012 privind rezultatul final al concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea postului de manager la Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova Membrii comisiei de concurs pentru concursul de proiecte de management la Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova, desemnaţi prin H.C.L nr.9/2012, în temeiul O.U.G nr. 189/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, au adus la îndeplinire prevederile Regulamentului de Organizare a concursului, acesta finalizându-se azi 20.03.2012. Concursul s-a desfăşurat în 2 etape, după cum urmează: - etapa I – analiza proiectului de management; - etapa II – susţinerea proiectului de manangement în cadrul unui interviu; În data de 08.03.2012, a avut loc selecţia dosarelor depuse de către candidaţi, care a fost asigurată de secretariatul comisiei de concurs. Conform procesului verbal de selecţie a dosarelor nr.29364/2012, al secretarului comisiei de concurs, la concursul organizat pentru ocuparea postului de manager la Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova, s-au depus doua dosare, aparţinand domnului Zamfir Florian-George si domnului Zamfir Antoniu, însoţite de proiectele de management închise în plic sigilat. Candidatii au îndeplinit condiţiile pentru participarea la concurs şi au fost admisi pentru etapa I a concursului. Proiectele de management depuse de catre candidati au fost transmise membrilor comisiei de secretariatul comisiei de concurs si au fost analizate individual de către membrii comisiei, urmarindu-se respectarea criteriilor generale solicitate prin caietul de obiective ce stă la baza organizării concursului, iar pe data de 17.03.2012 s-a finalizat etapa I a concursului de proiecte de management, analiza proiectelor de management. Conform procesului verbal nr.36347/2012, întocmit de către comisia de concurs, proiectele de management analizate au fost notate cu 9,09(noua si 09%), respectiv 6,61(sase si 61%). INFO5\PART 2:APLICATII:SITEURI:PRIMARIA CRAIOVA:HOTARARI HCL DE POSTAT:HCL CONSILIERI: 56:ANEXA 1 - PV FINAL.DOC  In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 189/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, si regulamentului de organizare si desfasurare a concursului, sunt declarati admisi pentru sustinerea interviului candidatii ale caror proiecte de management au obtinut in prima etapa a concursului cel putin nota 7.In consecinta, comisia de concurs a declarat admis pentru etapa a-II-a a concursului proiectul de management inregistrat sub nr. 31487/2012 si a respins proiectul de management inregistrat sub nr. 29364/2012. Pe data de 20.03.2012 a avut loc etapa a-II-a a concursului, susţinerea proiectului de management în cadrul unui interviu, interviu ce a fost inregistrat audio. Comisia de concurs s-a intrunit la sediul Primariei municipiului Craiova, iar membrii acesteia au stabilit sa fie acordat un punctaj final pentru etapa a doua a concursului, Comisi a purtat discuţii individuale cu candidatul declarat admis dupa etapa I a concursului şi a notat, individual, răspunsurile domnului Zamfir Antoniu referitoare la proiectul de management. Conform procesului verbal nr.________, întocmit de către comisia de concurs, la proba de interviu domnul Zamfir Antoniu a obţinut nota 8,37, fiind declarat admis. Rezultatul final al concursului de proiecte de management, potrivit regulamentul de concurs, este media aritmetică a notelor obţinute pentru fiecare etapă, astfel: Numele şi Numele şi prenumele Note obţinute Nota Rezultat prenumele membrilor de comisie candidatului finala final Etapa I Etapa II Zamfir Antoniu Beatrice Rancea 9,50 9,00 9,25 8,73 Corneliu Murgu 8,58 6,50 7,54 Alexandru Gidar 9,20 9,60 9,40 ADMIS Zamfir Florian- Beatrice Rancea 7,80 - - RESPINS George Corneliu Murgu 5,14 - - Alexandru Gidar 6,90 - - Având în vedere rezultatele finale obţinute de către candidati la concursul de proiecte de management organizat pentru ocuparea postului de manager la Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova, comisia de concurs l-a declarat admis pe candidatul Zamfir Antoniu, cu nota 8,73. COMISIA DE CONCURS: BEATRICE RANCEA CORNELIU MURGU ALEXANDRU GIDAR INFO5\PART 2:APLICATII:SITEURI:PRIMARIA CRAIOVA:HOTARARI HCL DE POSTAT:HCL CONSILIERI: 56:ANEXA 1 - PV FINAL.DOC  SECRETARIAT: VIORICA GLIGORIJEVIC INFO5\PART 2:APLICATII:SITEURI:PRIMARIA CRAIOVA:HOTARARI HCL DE POSTAT:HCL CONSILIERI: 56:ANEXA 1 - PV FINAL.DOC  PROIECT DE MANAGEMENT PRIVIND ACTIVITATEA TEATRULUI LIRIC „ELENA TEODORINI“ – CRAIOVA PERIOADA 2012 – 2015  PREAMBUL Lumea se schimbă în jurul nostru. Cutumele dispar, în locul lor apar noi provocări. Muzica a ajuns să inunde cotidianul: este peste tot, ne acompaniază pe drum, la cumpărături, acasă. Datorită acestui factor, destinul muzicii e preluat de o piaţă culturală aflată în expansiune, de un mediu muzical globalizat şi de un flux al banului ce impune o revizuire a modelelor culturale pentru publicul meloman. Destinul artistului se schimbă şi el. Observăm de la un timp că muzicienii devin flexibili şi polivalenţi: cântă în diverse ansambluri, ca solişti apoi, cochetează cu dirijatul, au apetit pentru aventură sonoră experimentală, ascultă tot felul de muzici, iar actorii prezintă tot mai des reale calităţi muzicale ce le conferă fără discuţie aura unor artişti complecşi. Unii chiar au mai multe profesii ori job-uri, îmbinându-le cu activitatea artistică într-un mod remarcabil. Efervescenţa actualei pieţe a ideilor cultural artistice posedă în acest context o temperatură foarte ridicată şi impune un standard pe care Teatrul Liric „Elena Teodorini“ din Craiova e obligat să-l ia în considerare. Aşadar, discursului orientat spre tradiţie trebuie să-i corespundă febra invenţiei şi aventurii creatoare, după cum şi cuminţeniei studiului va trebui în curând să îi corespundă în egală măsură îndrăzneala ideatică şi curajul viziunii proprii. Vechiul obicei al culturii noastre, sincronizarea cu Occidentul, a intrat în altă fază de dezvoltare. Este timpul să ne arătăm îndrăzneala spirituală, să ne afirmăm autenticitatea simţirii şi capacităţile inovative. Astfel, prestigiului istoric trebuie să-i adăugăm construcţia îndrăzneaţă, iar lângă palatul tradiţiei trebuie să ridicăm şi zgârie-norul inovaţiei. O instituţie de cultură este ca o catedrală gotică: un loc plin de spiritualitate, de istorie, de învăţăminte, dar şi unul plin de curaj, de năzuinţă spre infinit. Unii vin cu credinţă aici, alţii din curiozitate turistică. Dar cu toţii îi recunosc importanţa, căci este un izvor de idei şi un focar de trăire artistică. Oraşul Craiova este un centru istoric, cultural, economic şi administrativ al României, cu o viaţă artistică intensă. Aici şi-au desfăşurat activitatea, începând cu secolul al XIX-lea asociaţii culturale de mare impact asupra locuitorilor acestei comunităţi. În domeniul Teatrului, atât al celui dramatic cât şi al celui muzical, există mărturii care dovedesc că în această urbe spectacolul de orice factură era la el acasă. Se poate vorbi de o veritabilă deschidere a publicului acestor locuri pentru cultură şi artă. Actualul Teatru Liric îşi trage obârşia din spectacolele muzicale pe care Teatrul Naţional din Craiova le prezenta, în anumite perioade, cu o frecvenţă demnă de un teatru liric, şi care au fost gustate de iubitorii de frumos încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Fără îndoială că, de atunci, şi în deceniile ce au urmat, muzica s-a aflat în centrul preferinţelor culturale ale publicului oltean. De aceea, naşterea Teatrului Liric, ca instituţie distinctă în peisajul cultural craiovean, a avut loc în 1972, la început ca o Secţie de Operetă, pe lângă Filarmonica „Oltenia“, iar din 1979, ca unitate de sine stătătoare, sub denumirea pe care o poartă şi în prezent – Teatru Liric. 1  A. ANALIZA SOCIOCULTURALĂ A MEDIULUI ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA INSTITUŢIA ŞI PROPUNERI PRIVIND EVOLUŢIA ACESTEIA ÎN SISTEMUL INSTITUŢIONAL EXISTENT: a.1. Ofertele culturale ce vizează acelaşi public potenţial al Teatrului Liric „Elena Teodorini“ sunt reprezentate fără îndoială de concertele simfonice, vocale sau vocal-simfonice susţinute pe scena Filarmonicii „Oltenia“, de spectacolele Teatrului Naţional „Marin Sorescu“, dar şi de spectacolele susţinute de către Teatrul pentru copii şi tineret „Colibri“, toate acestea desfăşurându-şi activitatea în oraşul Craiova. Receptorul potenţial, publicul spectator, în faţa mesajului artistic are de ales între mai multe variante:  a primi mesajul (în cazul în care trebuie să facem distincţia între receptarea activă şi receptarea pasivă);  a alege între el şi alte mesaje de diferite tipuri;  a alege între el şi alte mesaje de acelaşi tip. Pe măsură ce cresc posibilităţile practice de opţiune a receptorului potenţial, scade independenţa emiţătorului faţă de acesta. Cu alte cuvinte, emiţătorul trebuie să-şi cucerească receptorul prin mesajul pe care-l transmite. Aşadar, unul dintre concurenţii pe piaţa ofertei culturale din Craiova este Filarmonica „Oltenia“. Privită ca potenţială concurentă, Filarmonica devine un obiectiv pe care instituţia Teatrului Liric trebuie să îl folosească precum o ţintă. Teatrul muzical se poate distinge şi caracteriza specific printr-o bună adaptabilitate şi diversificare, o versatilitate a actului spectacular, sincretismul formulelor scenice ducând către o diseminare accentuată a produsului artistic către spectator. Odată definită în conştiinţa potenţialului spectator, ca şi un gen cu propunere personală, concurenţa Filarmonicii devine redundantă şi din mediu concurenţial se poate transforma în mediu partenerial. Marea adresabilitate către public este principalul atuu al Teatrului Liric. Fiind unicul teatru muzical din zona Olteniei, în mod natural, el are menirea de a acoperi pe acest segment cultural toată această regiune şi, în primul rând, de a răspunde invitaţiilor venite din partea forurilor culturale ale judeţelor aferente pentru a susţine microstagiuni permanente în oraşele de reşedinţă. Totodată, având sediul în municipiul Craiova, care este reşedinţa judeţului Dolj, fără îndoială că teatrul trebuie să organizeze spectacole şi în celelalte oraşe ale acestui judeţ. a.2. În ultimii 3 ani Teatrul Liric a susţinut un număr de 15 spectacole în deplasări în ţară (Râmnicu Vâlcea, Drobeta Turnu Severin Slatina şi Piteşti) unde a prezentat publicului spectacole de operă, operetă, musicaluri pentru copii, dar şi spectacole de balet. Din păcate, participarea instituţiei în cadrul proiectelor europene/internaţionale a fost aproape inexistentă, numeroasele spectacole şi concerte prezentate în afara graniţelor ţării (sub „sigla“ schimburilor culturale) nefiind susţinute în astfel de proiecte. În acest sens se impune cu stringenţă întocmirea de proiecte culturale care să acceseze fonduri europene, pentru a se intra astfel în circuitul cultural internaţional. a.3. În ceea ce priveşte cunoaşterea activităţii Teatrului Liric în rândul comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea, la momentul de faţă nu există o strategie clară în acest sens. În cadrul Programului „Zilele Teatrului Liric“, ce se derulează în fiecare an la data de 25 martie, s-a experimentat formatul clasic al porţilor deschise, al cărui rezultat nu a fost cel scontat, căci un număr relativ mic de persoane (în special elevi de la şcoli şi licee) şi-au manifestat curiozitatea de a descoperi secretele unui teatru muzical. Cunoaşterea activităţii instituţiei de către publicul larg se rezumă la afişele de spectacole postate la sediu şi în câteva puncte de afişaj din centrul oraşului precum şi la articolele de presă, puţine la număr, după cum vom vedea ulterior. Deasemenea spectacolele susţinute de Teatrul Liric în cadrul stagiunilor estivale, organizate de Primăria Municipiului Craiova, pot crea o imagine sumară comunităţii, în ceea ce priveşte activitatea instituţiei. 2  a.4. Problema promovării şi, în special, a comercializării spectacolului muzical este sensibilă şi delicată, după cum, în particular, folosirea marketingului, ca instrument specializat în dinamizarea vânzărilor de produse şi/sau servicii culturale, presupune o înaltă specializare. Omul de cultură, artistul acceptă cu greu (trebuie să o recunoaştem) ideea că „produsul“ său este tratat ca „marfă“. Politica de preţ a biletului de intrare la spectacol trebuie să ţină cont de cerere, de calitatea artistică a reprezentaţiei, de particularităţile concurenţei (adică a spectacolelor prezentate de celelalte instituţii de spectacol din Craiova). În acest sens, succesul depinde şi de o riguroasă selecţie a oamenilor care vor „vinde“ produsul cultural, precum şi a celor mai adecvate mijloace mass-media. Legea, concurenţei, a cererii şi ofertei, este dominantă, ceea ce impune ca teatrul să recepteze, cu mai mare promptitudine, preferinţele publicului. O imagine de marcă este definită deseori ca un „set caracteristic de sentimente, idei şi credinţe asociate unei mărci, datorită prezentării ei, incluzând publicitatea şi performanţele ei“. Imaginea este mai mult decât o schiţă sau machetă a unei personalităţi; ea „este un atribut cognitiv al unui individ; poate fi o amintire sau o reamintire a unei întâmplări trecute, o credinţă despre ce se va întâmpla în viitor, o opinie sau o atitudine legată de orice subiect în cauză sau amalgam al memoriei, credinţei, faptei şi opiniei“. Mediul cognitiv al fiecărui individ este alcătuit din mii sau chiar din milioane de astfel de imagini, mai mult sau mai puţin organizate în categorii coerente, efemere sau durabile. Fiind o instituţie cu activitate complexă, acţiunile ce trebuiesc întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării imaginii şi activităţii acesteia obligatoriu vor fi următoarele:  promovarea excelenţei a experimentului şi a inovaţiei. Altfel spus, promovarea mai ales a capodoperelor lirice de cea mai înaltă factură muzicală. Promovarea celor mai bune cadre artistice ale instituţiei şi reputaţi muzicieni din ţară şi străinătate. Aceştia reprezintă puncte de maxim interes şi atractivitate pentru publicul meloman. Pe linia experimentului şi a inovaţiei, se poate vorbi de diversificarea unor manifestări artistice neconvenţionale, cum ar fi: parteneriate culturale cu Departamentul de Arte din Craiova, cu Liceul de Muzică, cu Filarmonica; colaborarea dintre ansamblurile noastre şi ansambluri din Italia, Rusia, Bulgaria, Ucraina etc. şi colaborarea cu solişti din ţară şi străinătate;  promovarea concurenţei în domeniul ofertei culturale. Un demers esenţial va consta în afirmarea identităţii culturale şi dezvoltarea instituţiei ca entitate de influenţare spirituală a spectatorului.  pe termen scurt ne propunem revigorarea Teatrului Liric cu titluri de valoare şi artişti recunoscuţi, la care publicul craiovean să aibă acces cel puţin 3 zile pe săptămână. Acest lucru va favoriza în cel mai scurt timp turismul artistic la Teatrul Liric din Craiova;  pe termen mediu şi lung vom desfăşura o activitate de promovare a genului de operă. Oraşul Craiova nu are un public de operă numeros, datorită faptului că acest gen nu a avut parte de-a lungul timpului de o promovare strategică, treptată în rândul spectatorilor, cu începere de la cei mai tineri (elevii claselor gimnaziale şi liceale) până la cei mai în vârstă, adulţii din segmentul de spectatori, pentru care nu există o diferenţă clară între genul de operă şi genul de operetă. În acest context este nevoie de o politică de promovare [...]