HCL 545/2022 Constanța adoptată

cONSTANT4 ROMÂNIA Î ţi! 8 JUDEŢUL CONSTANŢA Piri "Ă MUNICIPIUL CONSTANŢA CONSILIUL LOCAL Tous - Cons rauTiANh HOTĂRÂRE pentru aprobarea depunerii proiectului “Infiinţare centre de colectare prin aport voluntar în municipiul Constanța” în cadrul Planului Naţional de Redresare și Reziliență Consiliul local al municipiului Constanţa întrunit în şedinţa extraordinară din data de_Z/_/ 7047; Având în vedere: - referatul de aprobare al domnului primar Vergil Chiţac înregistrat sub nr. 2040907 20 10 - rapoftul de spegialitate al Diresției generale gestionare servicii publice, înregistrat sub nr. Z/ i fi La - avizul Comisiei de specialitate nr. 1 de studii, prognoze economico-sociale, buget finanțe și administrarea domeniului public și privat al municipiului Constanţa; - avizul Comisiei de specialitate nr. 3 pentru servicii publice, comerţ, turism şi agrement adoptă următorul aviz: În conformitate cu prevederile: Ordinului nr. 2.367 din 8 septembrie 2022 pentru aprobarea Ghidului specific privind regulile și condiţiile de accesare a fondurilor europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C3/S/1.1.A, pentru subinvestiţia I11.A. "Înființarea de centre de colectare prin aport voluntar", investiția I[1. "Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de judeţ sau la nivel de orașe/comune", componenta 3, Managementul deșeurilor. În temeiul prevederilor art. 129 alin.(2) lit. d), alin. 7 lit. n) și art. 196 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE: Art.1 Se aprobă depunerea proiectului «Înființare centre de colectare prin aport voluntar în municipiul Constanţa», în cadrul Planului Naţional de Redresare și Reziliență, apelul PNRR/2022/C3/S/1.1.A; Componenta C3 - MANAGEMENTUL DEȘEURILOR; INVESTIŢIA 11. Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deşeurilor municipale la nivel de judeţ sau la nivel de orașe / comune; SUBINVESTIȚIA î1.A. — “Înființarea de centre de colectare prin aport voluntar”. Art.2 Se aprobă Studiul privind necesitatea, oportunitatea și potențialul economic al investiţiei «Inființare centre de colectare prin aport voluntar în municipiul Constanța» anexă la prezenta hotărâre, a €€0€00 Art.3 UAT Municipiul Constanța se angajează ca lucrările aferente proiectului vor fi prevăzute în bugetul local în cazul obținerii finanţării, Art.4 UAT Municipiul Constanța se angajează să asigure cheltuielile de mentenanţă a investiţiei pe o perioadă de minimum 5 ani de la data efectuării ultimei plăți. Art.5 UAT Municipiul Constanța se angajează să asigure cofinanțarea proiectului, respectiv finanţarea cheltuielilor neeligibile care asigură implementarea proiectului, astfel cum vor rezulta din documentațiile tehnico-economice/contractul de lucrări, dacă este cazul. Art, 6. Numărul de locuitori deserviți de proiectul „Înfiinţare centre de colectare prin aport voluntar în municipiul Constanţa”, respectiv. populația Municipiului Constanţa este de 308.321 locuitori ținând cont de datele INS privind populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2021, Art. 7. Se aprobă caracteristicile tehnice ale obiectivului de investiții conform PROIECT TIP - CONSTRUIRE CENTRU DE COLECTARE DEȘEURI PRIN APORT VOLUNTAR nr. 4026/2020, întocmit de S.C. MULTINVEST PROIECTARE S.R.L, pus la dispoziţie de Autoritatea Finanţatoare, cu adaptările care vor fi considerate necesare în raport cu specificul amplasamentului de către Proiectant la momentul întocmirii $ documentațiilor tehnico-economice. Suprafața centrelor de colectare deșeuri prin aport voluntar va fi de minim 2.418,85 mp / centru. Art. 8 Se desemnează domnul Vergil Chiţac, primarul municipiului Constanţa, să reprezinte UAT Municipiul Constanţa în relația cu Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor în derularea proiectului. Art.9 Serviciul secretariat, relaţii consiliul local și administraţia publică va comunica prezenta hotărâre în vederea ducerii la îndeplinire Direcţiei Generale Gestionare Servicii Publice, Direcției Dezvoltare și Fonduri Europene, Direcției Financiare din cadrul Direcţiei Generale economico-financiară și Instituţiei Prefectului - judeţul Constanța, spre știință. Prezența hotărâre a fost votată de consilierii locali astfel: pentru, __— împotrivă, _____7_ abţineri. La data adoptării sunt în funcţie LA de consilieri din 27 membri, 9 PREŞEDINTE ŞEDINŢĂ, _ 5 . pi CONTRASEMNEAZĂ CES 4y LATA SECRETAR/GENERAL, DINESCU FUL A ANJONELA CONSTANŢA N III 4 11 dar? Anexa la HCL nr 4 PIdin 9/74 STUDIU PRIVIND NECESITATEA, OPORTUNITATEA ŞI POTENȚIALUL ECONOMIC AL INVESTIŢIEI „Înființare centre de colectare prin aport voluntar în municipiul Constanţa” - Municipiul Constanţa, Judeţ Constanţa - poe STĂPttanat | stâp cenini E |? Ă ă je [fe 00. ÎN! EREI | «| | Acces zi i AI, J] RINCIPAL RETETEI RETETEI IERI ICI EȘE | bi] ae aa PE BPP SI STÂLZIUUNIT “STĂ:PEIUNAT Proiect finanţat prin Planul Naţional de Redresare și Reziliență, Componenta C3 - Investiţia 11. Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de judeţ sau la nivel de orașe/comune Sub-investiţia I1.A. „Înființarea de centre de colectare prin aport voluntar” PREȘEDINTE ȘEDINȚĂ S ȘEDINȚ, - Apelul de proiecte PNRR/2022/C3/S/1.1.A - . (dci l - GONTRASEMNEAZA SECRETAR FJENERAL, FULVIA ANTO) LAO)NESCU ANEXĂ LA HCLM NR. SIA 1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII PROPUS...3 1.1. Ordonator principal de credite/investitor ... 1.2. Ordonator de credite (secundar/terţiar) .. 1.3. Beneficiarul investiţiei .......mmuunaeeeaeaee ee 1.4. Elaboratorul studiului „mean mneneeenenenee eee enzece az 1. CADRUL LEGISLATIV RELEVANT LA NIVEL EUROPEAN ȘI NAŢ 2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE Cuprins 2.1. Contextul național........semeea ere 2.2. Contextul regional și local 3. DESCRIEREA OBIECTULUI DE INVESTIŢII PROPUS........ 3.1. Obiective generale, preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei 3.2. Caracteristici, parametri şi date tehnice specifice, preconizate...... 3.3. GTUp ţintă. nenea eee eee ana nea nana nanana unea eee a. 3.4. Indicatori de proiect propuşi „mmm nenea nenea en eaaapaenaeaeeaeaa 3.5. Corelarea cu strategiile și planurile aprobate prin acte normative, în cadrul cărora se poate încadra obiectivul de investiţii propus 3.6. Corelarea cu obiectivele de investiţii cu aceleaşi funcțiuni sau funcțiuni similare cu obiectivul de investiţii propus, existente în zonă, în vederea justificării necesității realizării obiectivului de investiţii Propus:.....eae ana aeneeneneneneeenane anna enescu nenea „mame. 18 4. FINANŢAREA INVESTIŢIEI PUBLICE 4.1. Surse identificate pentru finanţarea cheltuielilor estimate (în cazul finanţării nerambursabile se va menţiona programul operaţional/axa corespunzătoare, identificată): ... 19 4.2. Alocarea financiară totală aferentă sursei de finanţare .... 4.3. Estimarea cheltuielilor aferente obiectivului de investiţie 5. PARTICULARITĂȚI ALE AMPLASAMENTULUI/AMPLASAMENTELOR PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII: ne naceceocnoeaeeeeee 21 5.1. Amplasamentele vizate „1. ezeceaa ceeace ceeace „21 5.2. Caracteristici tehnice minimale în proiectare... cae .„.26 5.3. Respectarea principiului „Do No Significant Harm” (DNSH)?......... mec eeeeeeoeneeee 27 a. Surse de poluare existente în Zonă: ......mn nenea nea eee caeaeaa caen aaa na b. Prevenirea și controlul poluării apei, aerului si solului . 6. CONCLUZII cn neneeneeaeaaaeneaseasnoensenoaneasenee seat aeaeasenenaeeneneeneaseneeateaaaaaaeaeanenaeieazensezsze ANEXĂ LA INI |rretm-NR: SZ (LA „Înfiinţare centre de colectare prin aport voluntar în municipiul Constanţa 1.1. Ordonator principal de credite investitor _.. Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa Bdul Tomis, nr. 51, Constanţa Telefon: +40 241 488 100 Fax: +40 241488 195 Email: primarieprimaria-constanta.ro Nu este cazul Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa Bdul Tomis, nr. 51, Constanţa Telefon: +40 241 488 100 Fax: +40 241488 195 Email: primarie Oprimaria-constanta.ro S.C. Urban Scope S.R.L. » (1. CADRUL LEGISLATIV RELEVANT LA NIVEL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL - Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor - Directivei 2008/98/CE privind deşeurile - Directiva 2019/904/CE privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (plasticul de unică folosință și nu numai) — transpusă prin; e Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului - Directiva 2018/850/CE privind depozitele de deșeuri (din „Pachetul Economiei Circulare”) - Directiva 2018/851/CE de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile (din „Pachetul Economiei Circulare”) — transpusă parțial prin: * OUG nr.92/2021 privind regimul deșeurilor ANEXĂ LA HCLM NR. SI a] e legea nr. 249/2015 privindgestionarea ambalajelor şi ambalaje actualizată prin OUG 38/2016 şi prin OUG 50/2019 « OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu deşeurilor de - Directiva 2018/852/CE de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (din „Pachetul Economiei Circulare”) — ţranspusă prin: * OUG 50/2019 pentru modificarea şi completarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, OG 1/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015. - Directiva 2012/19/CE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice — transpusă rin: * OUGnr.5/2015 — privind deșeurile de echipamente electrice și electronice - Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive — transpusă prin: e OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor - Directiva 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE, transpusă prin: « HG nr. 1132/2008 privind deşeurile din baterii și acumulatori - Directiva 2005/20/CE de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje transpusă prin + Legea nr. 249/20î5 privind deșeurile din ambalaje cu modificările şi completările ulterioare (2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE | 2.1. Contextul naţional | _ Rapoartele Comisiei Europene confirmă că România are deficienţe majore în ceea ce priveşte managementul deşeurilor. Pentru accesarea fondurilor europene din perioada de programare 2014 - 2020, Romania a fost condiționată de adoptarea Planului Naţional de Prevenire și de Management al Deșeurilor (PNGD). Deși adoptat în 2017, după o așteptare de câţiva ani, rezultatele implementării acestuia sunt deocamdată departe de cele dorite. Comisia Europeană a atras atenţia asupra faptului că nu se observă îmbunătăţiri majore în domeniu din cauza lipsei “investiţiilor. De asemenea, România nu a atins ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare pentru anul 2020 și a întârziat cu transpunerea integrală în legislația națională a trei dintre cele patru directive ale pachetului de economie circulară: deșeuri (Waste Fremework Directive - Directive (EU) 2018/851), ambalaje (Packaging and Packaging Waste Directive — Directive (EU) 2018/852) și depozitele de deșeuri (Landfill Directive — Directive (EU) 2018/850), Directivei 2019/904 privind anumite produse din plastic este în curs. ANEXĂ LA HCLM NR.SZI /a 7 România nu are implementat un plan eficient de prevenire a generării deșeurilor, piața pentru reutilizare sau pentru reparații fiind încă nesustenabilă. Infrastructura pentru colectare separată este insuficientă, departe de a putea sprijini sistemul “Pay-As-You-Throw” (PAYT) și rata de eliminare prin depozitare a deșeurilor este una dintre cele mai ridicate din Europa. Lipsa infrastructurii pentru colectare separată afectează și capacitatea de a introduce soluții pentru stimularea reparării și reutilizării (ex. scutiri de taxe, serviciul public de colectare), iar lipsa unor facilități pentru reparaţii în special pentru deșeuri de echipamente electrice și electronice, nu încurajează dezvoltarea acestui domeniu. În lipsa unor fluxuri stabile de deșeuri reciclabile de calitate, România nu are în momentul de față o piață sustenabilă a materiilor prime secundare recuperate din deșeurile de la populație, deși pachetul economiei circulare prevede clar o ierarhie privind gestionarea deșeurilor plecând de la prevenire, urmată de reutilizare și reparare înaintea reciclării. Pentru a face trecerea la economia circulară, România trebuie să introducă în circuitul economic materialele secundare obținute prin reciclare. România nu își permite să se axeze pe un singur aspect, cum ar fi asigurarea capacității de colectare, sortare sau reciclare/compostare. Problema deșeurilor trebuie abordată la nivel naţional, pe toate nivelurile de competenţe și atribuţii, coordonând mai atent și ferm activitățile asumate de autoritățile locale, cu dezvoltarea unor politici coerente care să prioritizeze prevenirea deșeurilor, să dezvolte repararea și reutilizarea, urmate de investiţii majore în sisteme de colectare separată și reciclare și, nu în ultimul rând, pe alinierea între capacitatea logistică și comportamentul responsabil al cetățenilor, adică educare-conștientizare-implicare. Măsurile de descurajare a eliminării deșeurilor vor crea spațiul necesar pentru dezvoltarea abordărilor alternative, fie că vorbim de o colecţare separată de calitate, fie de dezvoltarea produselor bazată pe ecodesign pentru a face produsul mai sustenabil, modular, reparabil și conținând materiale uşor recuperabile. Această nouă prioritizare a criteriilor de decizie economică vor facilita tranziția de ia modele de afaceri bazate pe vânzarea de produse la cele bazate pe servicii (product as a service) și dezvoltarea economiei colaborative (shared economy), ambele modele capabile de a eficientiza semnificativ productivitatea resurselor materiale, indicator la care România prezintă un decalaj major faţă de alte state membre. Aceste politici investiționale vor afecta multiple aspecte sociale și economice, vor necesita modificări în curricula școlară, inclusiv în cea a universităţilor, punând accent pe cercetare în formarea de competenţe profesionale noi, pe identificarea de soluții sustenabile pentru designul de produs și vor contribui la schimbarea atitudinii și a mentalității în ceea ce privește deșeurile. De asemenea, este de aşteptat ca aceste politici complexe să contribuie la crearea de noi locuri de muncă în acest sector. "ANEXĂ LA HCLM NR.LYS AA România este unul dintre statele membre cu cel mai mare risc de neîndeplinire a țintelor din Directiva cadru deșeuri, având în vedere că înregistrează în continuare o rată foarte scazută de reciclare a deșeurilor municipale de 11% și o rată foarte ridicată de depozitare a deșeurilor de 70%, în timp ce media UE este de 45% rata de reciclare și 24% rata de depozitare. Managementul deșeurilor vizează îmbunătățirea implementării colectării separate, controlului și monitorizării parametrilor de calitate a mediului. Investiţiile din cadrul Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă în domeniul gestionării deșeurilor municipale contribuie cu 4,5% ta ţinta naţională de atingere a ratei de 50% de reciclare și pregătire pentru reutilizare a deșeurilor municipale până în 2025, astfel cum este definită în Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE modificată prin Directiva (UE) 2018/851). În aceea ce privește propunerea de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile, se apreciaza ca : „Țintele pentru reciclare şi pregătirea pentru reutilizare a deşeurilor municipale (la 60% în 2025 şi 65% în 2030) şi a deşeurilor de ambalaje (fără ţinte specifice deocamdată), pentru reducerea depozitării deşeurilor municipale la maximum 10% în 2030 vor rămâne în continuare o provocare, cu toate că pentru aceasta din urmă România este inclusă în grupul statelor membre care vor beneficia de derogări.” În mod particular se menţionează propunerea de modificare a Directivei Cadru privind deseurile 98/2008/CE din 18 noiembrie 2008 prezentata de Comisia Europeana a Parlamentului European in data de 02.12.2015. 2. Contextul regional şi local . La nivelul județului Constanţa, activitățile de colectare a deșeurilor sunt realizate de societăți de salubrizare licențiate. Frecvența de colectare variază de la oraș la oraș și în funcţie de sezon și solicitarea primăriilor. Pe timp de vară, colectarea deșeurilor din pieţe, de la unităţile de alimentaţie publică din zona litoralului și în zonele de blocuri se realizează zilnic din cauza temperaturilor ridicate și a cantităților de deșeuri organice generate. În Municipiul Constanţa colectarea se efectuează zilnic pentru zonele de biocuri și săptămânal pentru zonele de case individuale, în funcţie de anotimp și solicitarea Primăriei. Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Constanţa” (SMID Constanţa) a fost finalizat. Implementarea acestuia a fost și este asigurată de către Consiliul Județean Constanţa prin Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP — Deșeuri), întreaga activitate fiind supravegheată și supervizată direct de Direcţia Regională Infrastructură Galaţi (DRI Galaţi) și Autoritatea de Management (AM POIM) din cadrul Ministerului Fondurilor Europene. Municipiul Constanţa face parte din cadrul ADI ”DOBROGEA” în urma aprobării Actului Constitutiv și a Statutului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (Hotărârea nr. 8/28.04.2022 privind aprobarea modificării, completării și actualizării Statutului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „DOBROGEA”). ANEXĂ LA H CLM NRSLI//042! Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Dobrogea” are sediul în Municipiul Constanţa, Bdul. Tomis nr. 51, CIF 26470391, fiind înregistrată la Registrul Asociaţiilor și fundațiilor la poziția nt. 41/09.:06.2009. În cadrul acestui sistem, gestionarea deșeurilor are un sistem bine stabilit de la sursa. Mai exact Zona 1 — Constanţa (partea de nord a zonei de coastă, unde populația reprezintă 60% din populaţia totală a judeţului și 80% din populaţia urbană deservită de SMID) este organizată astfel: e Etapa 1-— Deșeurile reziduale biodegradabile — sunt transportate către depozitul Ovidiu; e Etapa2-— Deșeurile reciclabile colectate de la populaţie și de la agenţii economici sunt sortate în stațiile existente în Corbu (deșeuri generate în comuna Corbu), MM Recycling (deșeuri generate în Municipiul Constanţa) e Etapa 3 — Deșeurile stradale vor intra în staţia de tratare mecano-biologică TMB; refuzul de sortare și deșeurile bio-stabilizate — vor fi depozitate pe depozitul conform existent în localitatea Ovidiu. În municipiul Constanţa, la această dată, gestionarea deșeurilor se realizează de către SC Polaris M Holding S.R.L.. Contractul de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare a municipiului Constanţa prin concesiune nr.70717/09.05.2008, a fost încheiat între Primăria Municipiului Constanța și S.C.Polaris M Holding S.R.L. pe o durată de 25 de ani, conform HCLM nr. 602/44.12.2007 privind delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a municipiului Constanţa prin concesiune. La nivelul municipiului Constanţa există implementat încă din anul 2008 și funcționează un sistem de colectare separată a deșeurilor municipale, după cum urmează: - 389 de platforme în care colectarea deșeurilor se realizează sub forma a 2 fracţii (umedă şi uscată), din care prin sortare se obţin 4 fracţii, care deservesc asociaţiile de proprietari/locatari din municipiul Constanţa, dotate cu un număr total de 1877 recipiente metalice cu capacitate de 1100 litri, dintre care 500 recipiente pentru fracția uscată și 1377 recipiente pentru fracţia umedă; - 138 din cele 389 de platforme de colectare deșeuri sunt dotate cu containere tip clopot (igloo), pe raza local [...]