HCL 544/2022 Constanța adoptată

on TA ROMÂNIA Mii 9 JUDEŢUL CONSTANŢA [N BI -Ă MUNICIPIUL CONSTANŢA CONSILIUL LOCAL Tow$ NS TARI IRNP HOTĂRÂRE pentru aprobarea depunerii proiectului “Infiinţare centru integrat de colectare separată prin aport voluntar în municipiul Constanța” în cadrul Planului Naţional de Redresare și Reziliență Consiliul local al municipiului Constanţa întrunit în şedinţa extraordinară din data der9/ A căi, ; i Având în vedere: eferatul de aprobare al domnului primar Vergil Chiţac înregistrat sub nr 00l0l QF A Inoaua.-; - raportul 3 Bă snesta te al Direcției generale gestionare servicii publice, înregistrat sub nr 1/1. 0002; - avizul Comisiei Ze, 444 Al nr, 1 de studii, prognoze economico-sociale, buget finanţe și administrarea domeniului public și privat al municipiului Constanţa; - avizul Comisiei de specialitate nr. 3 pentru servicii publice, comerţ, turism şi agrement adoptă următorul aviz: În conformitate cu prevederile: Ordinului nr. 2.523 din 27 septembrie 2022 privind aprobarea Ghidului specific - Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente Planului naţional de "redresare și reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C3/S/1.1.C, pentru subinvestiția [.1.c "Centre integrate de colectare separată prin aport voluntar destinate aglomerărilor urbane", componenta 3: Managementul deșeurilor În temeiul prevederilor art. 129 alin.(2) lit. d), alin. 7 lit. n) și art. 196 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și. completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE: Art.1 Se aprobă depunerea proiectului <«Înființare centru integrat de colectare separată prin aport voluntar în municipiul Constanţa», în cadrul Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă, apelul PNRR/2022/C3/$/1.1.C; Componenta C3 - MANAGEMENTUL DEȘEURILOR; INVESTIŢIA 11. Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe / comune; SUBINVESTIȚIA 11.C. - “Centre integrate de colectare separată prin aport voluntar destinate aglomerărilor urbane”. Art.2 Se aprobă Studiul privind necesitatea, oportunitatea și potențialul economic al investiţiei «Înfiinţare centru integrat de colectare separată prin aport voluntar în municipiul Constanţa», anexă la prezenta hotărâre. Art.3 UAT Municipiul Constanţa se angajează ca lucrările aferente proiectului vor fi prevăzute în bugetul local în cazul obţinerii finanțării. Art.4 UAT Municipiul Constanța se angajează să asigure cheltuielile de mentenanţă a investiţiei pe o perioadă de minimum 5 ani de la data efectuării ultimei plăți. Art.5 UAT Municipiul Constanţa se angajează să asigure cofinanţarea proiectului, respectiv finanțarea cheltuielilor neeligibile care asigură implementarea proiectului, astfel cum vor rezulta din documentațiile tehnico-economice/contractul de lucrări, dacă este cazul. _ Art. 6. Numărul de locuitori deserviţi de proiectul „Inființare centru integrat de colectare separată prin aport voluntar în municipiul Constanţa”, respectiv populația Municipiului Constanţa este de 308.321 locuitori ţinând cont de datele INS privind populația după domiciliu la 1 ianuarie 2021. Art. 7. Se aprobă caracteristicile tehnice ale obiectivului de investiții conform conţinutului anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 8 Se desemnează domnul Vergil Chiţac, primarul municipiului Constanţa, să reprezinte UAT Municipiul Constanţa în relaţia cu Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor în derularea proiectului. Art.9 Serviciul secretariat, relații consiliul local și administrația publică va comunica prezenta hotărâre în vederea ducerii la îndeplinire Direcţiei Generale Gestionare Servicii Publice, Direcției Dezvoltare și Fonduri Europene, Direcţiei Financiare din cadrul Direcţiei Generale Economico-Financiară și Instituţiei Prefectului - județul Constanţa, spre știință. Prezepta hotărâre a fost votată de consilierii locali astfel: pentru, =împoţrivă, —._ abţineri. La data adoptării sunt în funcție op de consilieri din 27 membri. PREŞEDINTE ŞEDINŢĂ, _ CRISTIAN 0 06E4- CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR (JENERAL, DINESCU FULMAA ANTONELA — Pro CONSTANŢA STUDIU PRIVIND NECESITATEA, OPORTUNITATEA ȘI POTENȚIALUL ECONOMIC AL INVESTIŢIEI „Înființare centru integrat de colectare separată prin aport voluntar în municipiul Constanţa” - Municipiul Constanţa, Judeţ Constanţa - CONSTANŢA Tit y ODA sg aha | PREȘED ANI TE Ș LINA CONTRASZINEAZA d 700 4- | SECRETAR/GENERAL, 0/18 2 FULVIA ANTOMELA DINPSCu E3 Var Proiect finanțat prin Planul Naţional de Redresare și Reziliență, Componenta C3 - Investiţia [1. Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de judeţ sau la nivel de orașe/comune Sub-investiţia 11.C. „Centre integrate de colectare separată prin aport voluntardestinate aglomerărilor urbane” - Apelul de proiecte PNRR/2022/C3/$/1.1.C - Cuprins 1. 6. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII PROPUS 1.1. Ordonator principal de credite/investitor .... 1.2. Ordonator de credite (secundar/terţiar) ...... 1.3. Beneficiarul investiţiei..... „nene nenea nneeneeee CADRUL LEGISLATIV RELEVANT LA NIVEL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE... 3.1. Contextul naţional........... 3.2. Contextul regional și local...... DESCRIEREA OBIECTULUI DE INVESTIŢII PROPUS... 4.1. Obiective generale, preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei: 4.2. Caracteristici, parametri şi date tehnice specifice, preconizate .... 4.3. Grupţintă..... 4.4. Indicatori de proiect propuși. 4.5. Corelarea cu strategiile și planurile aprobate prin acte normative, în cadrul cărora se poate încadra obiectivul de investiţii propus ......m nene nana pna nana raaaee 15 4.6. Corelarea cu obiectivele de investiţii cu aceleaşi funcțiuni sau funcțiuni similare cu obiectivul de investiţii propus, existente în zonă, în vederea justificării necesităţii realizării wbwasewwwWwuw FINANŢAREA INVESTIŢIEI PUBLICE „..... cecene nato nenea eee eeneanene anna ecnneenneenneneaeneenatneeneanaaea 20 5.1. Surse identificate pentru finanţarea cheltuielilor estimate (în cazul finanţării nerambursabile se va menţiona programul operaţional/axa corespunzătoare, identificată):20 5.2. Alocarea financiară totală aferentă sursei de finanţare...........meee nn eee eneneaae 5.3. Estimareacheltuielilor aferente obiectivului de investiție: .... 5.4. Condiţii impuse de ghidul solicitantului PARTICULARITĂŢI ALE AMPLASAMENTULUI/AMPLASAMENTELOR PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII: ....... e. paneat eee iaoa retine oneatanena natie naceara near oneaaonareaee 22 „».„.b. - . Prevenirea.și controlul poluării apei, aerului si solului. 7. 6.1. Amplasament vizat 6.2. Caracteristici tehnice minimale în proiectare... 6:3; :, Respectarea principiului „Do No Significant Harm” (DNSH)?. „26 a. Surse, de poluare existente în zonă: ......mee nenea ceeeeennenenennneneeeueeeenenonaenana nenea sauna aaa 26 "CONCLUZII ANEXĂ LA EA (1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII PROPUS . _j „Înființare centru integrat de colectare separată prin aport voluntar în municipiul Constanţa” Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa Bdul Tomis, nr. 51, Constanţa Telefon: +40 241 488 100 Fax: +40 241 488 195 Email: primarie Oprimaria-constanta.ro 1.2. Ordonator de credite (secundar/terțiar) - ---. . Nu este cazul 1.3, Beneficiarul investiţiei Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa - Bdul Tomis, nr. 51, Constanţa Telefon: +40 241 488 100 Fax: +40 241 488 195 Email: primarie Oprimaria-constanta.ro S.C. Urban Scope S.R.L. [1. CADRUL LEGISLATIV RELEVANT LA NIVEL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL 7] - Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor - Directivei 2008/98/CE privind deşeurile - Directiva 2019/904/CE privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (plasticul de unică folosinţă și nu numai) — transpusă prin: * Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului - Directiva 2018/850/CE privind depozitele de deșeuri (din „Pachetul Economiei Circulare”) - Directiva 2018/851/CE de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile (din „Pachetul Economiei Circulare”) — transpusă parţial prin: 3 HCL NR, „9447,..Je0,024 ANEXĂ LA + + OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor + Legea nr. 249/2015 privindgestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje actualizată prin OUG 38/2016 şi prin OUG 50/2013 * OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu - Directiva 2018/852/CE de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (din „Pachetul Economiei Circulare”) — transpusă prin: « OUG 50/2019 pentru modificarea şi completarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, OG 1/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015. - Directiva 2012/19/CE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice — transpusă rin: e OUG nr.5/2015 — privind deșeurile de echipamente electrice şi electronice - Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive — transpusă prin: * OUG 92/2021 privind regimul deşeurilor - Directiva 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE, transpusă prin: «+ HG nr. 1132/2008 privind deșeurile din baterii și acumulatori - Directiva 2005/20/CE de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile " de ambalaje transpusă prin + Legea nr. 249/2015 privind deșeurile din ambalaje cu modificările și completările ulterioare 2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE N TI] ] 2.1. Contextul naţional 5 _ Rapoartele Comisiei Europene confirmă că România are deficiențe majore în ceea ce priveşte managementul deşeurilor. Pentru accesarea fondurilor europene din perioada de programare 2014 - 2020, Romania a fost condiționată de adoptarea Planului Naţional de Prevenire și de Management ai Deșeurilor (PNGD). Deși adoptat în 2017, după o așteptare de câțiva ani, rezultatele implementării acestuia sunt deocamdată departe de cele dorite. Comisia Europeană a atras atenția asupra faptului că nu se observă îmbunătățiri majore în domeniu din cauza lipsei investiţiilor. De asemenea, România nu a atins ţinta de pregătire pentru reutilizare și reciclare pentru anul 2020 și a întârziat cu transpunerea integrală în legislația națională a trei dintre cele patru directive ale pachetului de economie circulară: deșeuri (Waste Fremework Directive - Directive (EU) 2018/851), ambalaje (Packaging and Packaging Waste Directive — Directive (EU) ANEXĂ LA 2018/852) și depozitele de deșeuri (Landfill Directive — Directive (EU) 2018/8650), Directivei 2019/904 privind anumite produse din plastic este în curs. România nu are implementat un plan eficient de prevenire a generării deșeurilor, piața pentru reutilizare sau pentru reparaţii fiind încă nesustenabilă. Infrastructura pentru colectare separată este insuficientă, departe de a putea sprijini sistemul “Pay-As-You-Throw” (PAYT) şi rata de eliminare prin depozitare a deșeurilor este una dintre cele mai ridicate din Europa. Lipsa infrastructurii pentru colectare separată afectează și capacitatea de a introduce soluții pentru stimularea reparării și reutilizării (ex. scutiri de taxe, serviciul public de colectare), iar lipsa unor facilități pentru reparații în special pentru deșeuri de echipamente electrice și electronice, nu încurajează dezvoltarea acestui domeniu. În lipsa unor fluxuri stabile de deșeuri reciclabile de calitate, România nu are în momentul de față o piață sustenabilă a materiilor prime secundare recuperate din deșeurile de la populație, deși pachetul economiei circulare prevede clar o ierarhie privind gestionarea deșeurilor plecând de la prevenire, urmată de reutilizare și reparare înaintea reciclării. Pentru a face trecerea la economia circulară, România trebuie să introducă în circuitul economic materialele secundare obținute prin reciclare. România nu își permite să se axeze pe un singur aspect, cum ar fi asigurarea capacităţii de colectare, sortare sau reciclare/compostare. Problema deșeurilor trebuie abordată la nivei național, pe toate nivelurile de competenţe și atribuţii, coordonând mai atent și ferm activitățile asumate de autoritățile locale, cu dezvoltarea unor politici coerente care să prioritizeze prevenirea deșeurilor, să dezvolte repararea și reutilizarea, urmate de investiții majore în sisteme de colectare separată și reciclare și, nu în ultimul rând, pe alinierea între capacitatea logistică și comportamentul responsabil al cetățenilor, adică educare-conștientizare-implicare. Măsurile de descurajare a eliminării deșeurilor vor crea spaţiul necesar pentru dezvoltarea abordărilor alternative, fie că vorbim de o colectare separată de calitate, fie de dezvoltarea produselor bazată pe ecodeşign pentru a face produsul mai sustenabil, modular, reparabil şi conţinând_materiale uşor recuperabile. Această nouă prioritizare a criteriilor de decizie economică vor facilita tranziția de la modele de afaceri bazate pe vânzarea de produse la cele bazate pe servicii (product as a service) și dezvoltarea economiei colaborative (shared economy), ambele modele capabile de a eficientiza semnificativ productivitatea resurselor materiale, indicator la care România prezintă un decalaj major față de alte state membre. Aceste politici investiționale vor afecta multiple aspecte sociale și economice, vor necesita modificări în curricula școlară, inclusiv în cea a universităților, punând accent pe cercetare în formarea de competenţe profesionale noi, pe identificarea de soluţii sustenabile pentru:designul de produs și vor contribui la schimbarea atitudinii și a mentalității în ceea ce 5 ANEXĂ LA privește deșeurile. De asemenea, este de așteptat ca aceste politici co crearea de noi locuri de muncă în acest sector. România este unul dintre statele membre cu cel mai mare risc de neîndeplinire a țintelor din Directiva cadru deșeuri, având în vedere că înregistrează în continuare o rată foarte scazută de reciclare a deșeurilor municipale de 11% și o rată foarte ridicată de depozitare a deșeurilor de 70%, în timp ce media UE este de 45% rata de reciclare și 24% rata de depozitare. Managementul deșeurilor vizează îmbunătățirea implementării colectării separate, controlului și monitorizării parametrilor de calitate a mediului. Investiţiile din cadrul Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă în domeniul gestionării deșeurilor municipale contribuie cu 4,5% la ţinta naţională de atingere a ratei de 50% de reciclare și pregătire pentru reutilizare a deșeurilor municipale până în 2025, astfel cum este definită în Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE modificată prin Directiva (UE) 2018/851). În aceea ce privește propunerea de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile, se apreciaza ca : „Jintele pentru reciclare şi pregătirea pentru reutilizare a deşeurilor municipale (la 60% în 2025 şi 65% în 2030) şi a deşeurilor de ambalaje (fără ţinte specifice deocamdată), pentru reducerea depozitării deşeurilor municipale la maximum 10% în 2030 vor rămâne în continuare o provocare, cu toate că pentru aceasta din urmă România este inclusă în grupul statelor membre care vor beneficia de derogări.” În mod particular se menţionează propunerea de modificare a Directivei Cadru privind deseurile 98/2008/CE din 18 noiembrie 2008 prezentata de Comisia Europeana a Parlamentului European in data de 02.12.2015. 12.2. Contextul regional și local La nivelul județului Constanţa, activitățile de colectare a deșeurilor sunt realizate de societăți de salubrizare licenţiate. Frecvența de colectare variază de la oraș la oraș și în funcţie de sezon și solicitarea primăriilor. Pe timp de vară, colectarea deșeurilor din pieţe, de la unităţile de alimentaţie publică din zona litoralului și în zonele de blocuri se realizează zilnic din cauza temperaturilor ridicate și a cantităților de deșeuri organice generate. În Municipiul Constanţa colectarea se efectuează zilnic pentru zonele de blocuri și săptămânal pentru zonele de case individuale, în funcţie de anotimp și solicitarea Primăriei. Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Judeţul Constanţa” (SMID Constanţa) a fost finalizat. Implementarea acestuia a fost și este asigurată de către Consiliul Județean Constanţa prin Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP — Deșeuri), întreaga activitate fiind supravegheată și supervizată direct de Direcţia Regională Infrastructură Galaţi ANEXĂ LA HCL NR. „974 10% (DRI Galaţi) și Autoritatea de Management (AM POIM) din cadrul Ministerului Fondurilor Europene. Municipiul Constanţa face parte din cadrul ADI "DOBROGEA” în urma aprobării Actului Constitutiv și a Statutului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (Hotărârea nr. 8/28.04.2022 privind aprobarea modificării, completării și actualizării Statutului Asociaţiei de Dezvoltare intercomunitară „DOBROGEA”). Asociaţia de Dezvoltare intercomunitară “Dobrogea” are sediul în Municipiul Constanţa, Bdul. Tomis nr. 51, CIF 26470391, fiind înregistrată la Registrul Asociaţiilor și fundațiilor la poziția nr. 41/09.06.2009. În cadrul acestui sistem, gestionarea deșeurilor are un sistem bine stabilit de la sursa. Mai exact Zona 1 — Constanţa (partea de nord a zonei de coastă, unde populaţia reprezintă 60% din populaţia totală a judeţului și 80% din populația urbană deservită de SMID) este organizată astfel: e Etapa 1-— Deșeurile reziduale biodegradabile — sunt transportate către depozitul Ovidiu; e Etapa 2 — Deșeurile reciclabile colectate de la populaţie și de la agenţii economici sunt sortate în staţiile existente în Corbu (deșeuri generate în comuna Corbu), MM Recycling (deșeuri generate în Municipiul Constanţa) e Etapa 3- Deșeurile stradale vor intra în stația de tratare mecano-biologică TMB; refuzul de sortare și deșeurile bio-stabilizate — vor fi depozitate pe depozitul conform existent în localitatea Ovidiu. În municipiul Constanţa, la această dată, gestionarea deșeurilor se realizează de către SC Polaris M Holding S.R.L.. Contractul de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare a municipiului Constanţa prin concesiune nr.70717/09.05.2008, a fost încheiat între Primăria Municipiului Constanţa și S.C.Polaris M Holding S.R.L. pe o durată de 25 de ani, conform HCLM nr. 602/14.12.2007 privind delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a municipiului Constanţa prin concesiune. La nivelul municipiului Constanţa există implementat încă din anul 2008 și funcționează un sistem de colectare separată a deșeurilor municipale, după cum urmează: - 389 de platforme în care colectarea deșeurilor se realizează sub forma a 2 fracţii (umedă și uscată), din care prin sortare se obţin 4 fracţii, care deservesc asociațiile de proprietari/locatari din municipiul Constanţa, dotate cu un număr total de 1877 recipiente metalice cu capacitate de 1100 litri, dintre care 500 recipiente pentru fracția uscată și 1377 recipiente pentru fracția umedă; - 138 din cele 389 de platforme de colectare deșeuri sunt dotate ci (igloo), pe raza localităţii sunt amplasate un număr total de 245 clopote având capacitatea de 2,5 m.c. sau de 0,75 m.c., din care 109 clopote de culoarea albastru pentru hârtie, carton; 110 containere de culoarea galben pentru plastic, metal și 26 containere de culoarea verde pentru sticlă - 125 din cele 389 de platforme de colectare deșeuri sunt dotate cu containere galbene din material plastic, cu capacitate de 1100 litri, pentru colectare amestecată a deșeurilor recictabile, în număr total de 281 containere galbene pe raza tocalității - 43 platforme metalice modulare supraterane (în total 292 module ce conţin containere cu capacitate de 1100 litri, din [...]