HCL 266/2022 Constanța adoptată

goNS TAN 74 ROMÂNIA JUDEŢUL CONSTANŢA MUNICIPIUL CONSTANŢA CONSILIUL LOCAL TOWIs ConsrAnTIANP HOTĂRÂRE Ă privind aprobarea participării în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea managementului transportului de călători în Polul de Creștere Constanţa prin implementarea unor facilități de informare călători - panouri informative”, de aprobare a notei de fundamentare a investiţiei și a cheltuielilor legate de proiect, precum şi descrierea sumară a investiţiei Consiliul J9ca] al municipiului Constanţa întrunit în şedinţa ordinară din data de 09 00 ha” ; Având în vedere: referatul de aprobare al domnului primar Vergi! Chiţac înregistrat sub nr. 4298, edu, -r âportul „d ialitațe al, Direcției dezvoltare și fonduri europene, înregistrat sub nr. FI pia! „RARA - avizul ppt 'de specialitate nr. 1 de studii, prognoze economico- sociale, buget finanțe și administrarea domeniului public şi privat al municipiului Constanţa; - avizul Comisiei de specialitate nr. 3 pentru servicii publice, comerţ, turism şi agrement; În conformitate cu prevederile: - Ghidului specific privind Regulile și condiţiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului Naţional de Redresare și Reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022, Componenta 10 - Fondul local; În temeiul prevederilor art. 129 alin.(2) lit. d), alin, 7 lit. k) și art. 196 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE: Art.1 Se aprobă participarea UAT Municipiul Constanţa î în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea managementului transportului de călători în Polul de Creștere Constanţa prin implementarea unor facilități de informare călători - panouri informative”, în vederea depunerii şi obţinerii finanţării acestuia prin intermediul Planului Naţional de Redresare și Reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022, Componenta 10 - Fondul local. Art.2 Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea investiței, conform Anexei nr. 1, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.3 Se aprobă Descrierea sumară a investiţiei, conform Anexei nr. 2 parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.4 Se aprobă valoarea maximă eligibilă a proiectului în cuantum de 1.826.321,70 lei, fără TVA. Art.5 UAT Municipiul Constanța se angajează să finanțeze toate cheltuielile neeligibile care asigură implementarea proiectului „Îmbunătăţirea managementului transportului de călători în Polul de Creștere Constanţa prin implementarea unor facilități de informare călători — panouri informative”. Art.6 Serviciul secretariat, relaţii consiliul local și administrația publică va comunica prezenta hotărâre în vederea ducerii la îndeplinire Direcţiei dezvoltare și fonduri'europene, Direcţiei financiare din cadrul Direcţiei generale economico- financiară și Instituţiei prefectului - județul Constanţa, spre știință. Prezenta hotărâre a fost votată de consilierii locali astfel: pentru, 7 împoţrivă, abţineri. La data adoptării sunt în funcţie de consilieri din 27 membri. PREȘEDINȚE ŞEDINŢĂ, Pau — Îi A Aeeubeztoul CONSTANŢA Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specitic ANEXA nr. 1 la HCL nr..6$ /00aa. NOTĂ FUNDAMENTARE Planul Naţional de Redresare și Reziliență, Componenta 10 - Fondul local, Investiţia 1.1 Mobilitate urbană durabilă / 1.1.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - ITS/alte infrastructuri TIC Titlu apel de proiect: PNRR/2022/C10 Proiect: Îmbunătăţirea managementului transportului de călători în Polul de Creștere Constanţa prin implementarea unor facilități de informare călători — panouri informative i. “Descrierea pe. scurt a Situației actuale (date. “statistice, - elementei L „specifice, etc.) . a o o PI | = mm a nemai mec me at ee amet e e ta m e mean în d meat mama Municipiul Constanţa este situat în partea de Sud-Est a României, fiind reședința județului Constanţa. Municipiul Constanța se învecinează cu Marea Neagră la Est, cu orașele Năvodari și Ovidiu la Nord, cu comuna Agigea la Sud, comună Valu lui Traian la Vest și comuna Cumpăna la Sud-Vest. Municipiul împreună cu unitățile administrativ teritoriale din zona sa funcţională urbană s-au constituit, începând cu anul--2007, în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanța (ZMC).. Zona Metropolitană Constanţa se întinde pe o suprafaţă de 1,013.5 km?, din care 124.89 km? reprezintă suprafaţa municipiului reşedinţă de judeţ Constanţa. Conform celor mai recente date statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică la 1 ianuarie 2017, populaţia totală la nivelul aglomerării urbane Zona Metropolitană Constanţa este de 491.692 locuitori permanenți (64% din populaţia totală a judeţului), concentrată pe o suprafaţă de doar 30% din teritoriul judeţului şi un număr mediu de populaţie flotantă și turiști în perioada sezonului balneo- turistic de peste 1.000.000 de persoane. Cea mai mare parte a populaţiei este concentrată în mediul urban (404.655 locuitori din care 316.263 de locuitori în municipiul Constanţa şi 88.392 locuitori în celelalte oraşe componente ale Zonei Metropolitane Constanţa), restul populaţiei de 87.037 locuitori fiind concentrată în mediul rural. Un specific de. actualitate la nivelul aglomerării urbane Constanţa îl reprezintă creșterea aproape constantă a numărului de locuitori, într-un trend demografic negativ la nivel regional și național, ceea ce indică faptul că zona reprezintă un pol de atracţie și interes, în special pentru populația tânără. Constanţa este unul dintre orașele din Uniunea Europeană cu cea mai rapidă creștere economică în ultimii ani, iar trei dintre avantajele sale competitive includ: Model F Planul Naţional de Reciresare şi Rezilienţă Componenta C10 - Fondul Locai Anexă la Ghidul specific 1. Cel mai mare port la Marea Neagră - Constanţa este cel mai mare port la Marea Neagră și poate deveni o-iegătură comercială semnificativă între UE și Africa, Orientul Mijlociu, Asia și cele două Americi. Portul Constanța reprezintă cea mai importantă și dinamică infrastructură conectivă și de afaceri în Zona Metropolitană Constanţa. Portul are o istorie lungă și beneficiază de o varietate de conexiuni intermodale (râu, prin Canalul Dunăre-Marea Neagră, feroviar, rutier, aerian și o rețea de conducte). 2. Infrastructură de turism extinsă - Constanţa este una dintre cele mai atractive locuri turistice din România. Conform unui studiu al Bancii Mondiale, jumătate din populația României (în jur de 10 milioane de persoane) a vizitat Constanţa cel puțin o dată în ultimii 5 ani. Mai mult de 80% din unităţile de cazare din Constanţa sunt situate în stațiunea Mamaia, unde există aproximativ 1,1 milioane de metri pătrați cu funcțiuni de cazare, alimentație publică și de agrement. Multe dintre unitățile de cazare sunt folosite doar în sezonul de vară, numai 15% fiind deschise publicului în sezonul de iarnă. 3. Infrastructură conectivă bună - Constanţa este singurul oraș din România cu port, aeroport și conexiune feroviară și rutieră. Constanţa este bine conectată prin autostradă și cale ferată rapidă la București, este conectată la Dunăre prin Canalul! Dunăre - Marea Neagră (ceea ce îi permite să primească barje din interiorul Europei) şi este singurul oraș din România cu centură la nivel de autostradă. Principalele sectoare care au susținut economia Constanței în ultimii ani sunt: producţia de petrol rafinat; turismul; construcția de nave; comerțul cu amănuntul; și activități imobiliare. Activităţile imobiliare, activitățile de divertisment (arte și activități recreative) și rafinarea petrolului au înregistrat cea mai dinamică creștere în ultimii ani. Cea mai dinamică creștere în ultimii ani au înregistrat-o activitățile imobiliare, activitățile de divertisment (arte și activități recreative) și rafinarea petrolului. Principalele exporturi includ: produse petroliere; nave; produse agricole (unul dintre principalele produse procesate în Portul Constanța); și metale (procesate, de asemenea, în Port). În anul 2016 la nivelui Zonei Metropolitane Constanţa erau înregistrate un număr de 21.563 firme, cu un număr declarat de 106.705 angajați. în ceea ce privește conectivitatea, Constanța, inclusiv portul Constanța, reprezintă unul dintre principalele noduri urbane din România pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), coridorul Rin-Dunăre, care leagă Europa de Vest și Europa de Est. Municipiul Constanţa este bine conectat la toate modurile de transport: având legături pe apă, atât fluvial, cât și maritim prin Portul Constanţa, aerian, la 20 km depărtare de oraș funcționând aeroportul internațional Mihail Kogălniceanu, pe cale ferată, 2 h până la București cu trenul si rutieră, fiind conectată cu capitala prin autostrada A2 (Autostrada Soarelui). Model F Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Fig. 1: Reţeaua de Transport,Trans-Europeană (sursa: https://transport.ec.europa.eu/transport- i ure-and-investmen NS- -tran: = =ten-! ) Pentru definirea reţelei stradale a municipiului Constanţa, -Planul de mobilitate urbană durabilă al Polului de Creștere Constanţa vine cu o nouă abordare și propune, pe lângă clasificările legale, clasificarea străzilor în funcție de importanţa pe care o au în conectarea orașului cu alte zone/localități ale țării, după cum urmează: strategice (marcate cu roșu pe hartă), principale (marcate cu albastru pe hartă) și secundare (marcate cu verde pe hartă), așa cum este reprezentat în imaginea de mai jos. hey = acer rep Notre Fig. 2: Rețeaua stradală din municipiul Constanţa (sursa: PMUD Constanța) Conform datelor furnizate de către S.C. Confort Urban S.R.L, administratorul tramei stradale la nivelul municipiului Constanţa, rețeaua stradală are o lungime de aproximativ 433 km, însumând o suprafață de cca. 5 km? (3,5 km2 carosabil, 3 Planul Naţional de Redresare și Reziliență Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific respectiv, 70% din total rețea stradală și 1,5 km? trotuare, respectiv 30% din total rețea stradală). Acest spațiu limitat de aproximativ 3,5% din suprafața totală a teritoriului municipiului este utilizat zilnic de vehicule de transport public de călători și de transport mărfuri, de autoturisme private, de biciclişti, de pietoni etc. Cea mai mare parte a acestei infrastructuri a fost construită înainte de 1989, când nivelul de proprietate al mașinilor era foarte scăzut comparativ cu nivelul actual, care se află într-o tendință continuă de creștere. Configuraţia actuală a rețelei nu poate prelua mulțumitor valorile de trafic la orele de vârf, motiv pentru care în anumite intersecții se formează temporar blocaje. Capacităţile reduse ale străzilor devin astfel premisa accentuării fenomenelor de congestie a traficului, cu toate aspectele negative ce rezultă din aceasta, și reduc semnificativ siguranța deplasărilor pietonale și cu bicicleta, precum și eficiența serviciului de transport public. La această stare de fapt se adaugă și creșterea în mod continuu, începând cu anul 2012 a numărului de autoturisme, cu cel puțin 1.500 de noi înmatriculări pe an la nivelul municipiului Constanţa, ajungând în anul 2017 la un număr de 108.661 autoturisme înregistrate, exclusiv autovehiculele destinate transportului de mărfuri și transportului public de călători. | Parcul de autovehicule 1 A1000D eee ee ee 105000 me eee cea mea + II 1 | 100000 mm ceea = II i 7 95000 E m E DN O „90000 - ME OPRI N RI 85000 - NR SE DP -j 4 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Fig. 3: Evoluţia parcului auto la nivelul municipiului Constanța ! Inexistenţța unui serviciu de transport public metropolitan, care să deservească cel puțin cererea de mobilitate în relația localităților din prima coroană de proximitate a municipiului Constanţa cu acesta, generează, pe cale de consecință, dependența locuitorilor din zona periurbană de utilizarea exclusivă a autovehiculelor personale. Consecința acestui fapt o reprezintă creşterea constantă a emisiilor de gaze cu efect de seră și a nivelului de zgomot, dar și generarea unor probleme precum: congestionarea traficului, accidente etc. Având în vedere că teritoriul municipiului Constanţa este accesat de un număr de aproximativ 11.800 de navetiști, precum și faptul că în conformitate cu Master Planul General de Transport al României se estimează că un procent de aproximativ 30% din numărul de navetiști se deplasează la locul de muncă utilizând autoturismul personal, putem trage concluzia că aproximativ 4.000 de autoturisme ale navetiștilor se adaugă zilnic numărului de autoturisme deja existent. Pe lângă aceștia, mii de alte persoane accesează zilnic teritoriul 4 Model F Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componenta C10 — Fandul Local Anexă la Ghidul specific municipiului Constanța în scopuri administrative, educaționale, culturale, sociale, economice etc., utilizând preponderent autoturismul personal, motivul principal fiind tocmai precaritatea și imprevizibilitatea serviciului public de transport public local/interurban. Problema devine și mai acută în perioada sezonului estival, când rețeaua actuală de străzi trebuie să acomodeze și autoturismele aflate în tranzit, respectiv autoturismele turiștilor/vizitatorilor (aproximativ 1.000.000/an), care în marea lor majoritate utilizează autoturismul personal pentru deplasarea către stațiunile de pe litoral sau pentru vizitarea obiectivelor de pe teritoriul municipiului. Toate acestea contribuie la o dominație a autoturismelor pe rețeaua stradală, în detrimentul altor utilizatori ai drumului, cu efecte negative asupra mediului, accesibilității, siguranței în trafic, eficienței economice a transportului și a calității mediului urban. Referitor la infrastructura pentru mobilitate alternativă, reţeaua pietonală din Constanţa urmează predominant reţeaua de drumuri, deşi există și secţiuni scurte de alei pietonale printr-o serie de parcuri din oraş. Există unele spaţii exclusiv pietonale în oraş, cele mai importante dintre acestea fiind Piaţa Ovidiu şi Promenada Mamaia, Piaţa Ovidiu este compiet pietonală, cu excepţia accesului vehiculelor pentru întreţinere şi situaţii de urgenţă, iar atmosfera şi mediul pe care le creează piaţa s-au întins de-a lungul secţiunilor de străzi care duc departe de piaţă, inclusiv porţiunea de pe Bulevardul Tomis între Piaţă şi Strada Traian. În plus faţă de aceste zone, secţiunea de pe Strada Ştefan cel Mare, cuprinsă între Strada Răscoalei 1907 şi Strada Ion Gheorghe Duca, este o stradă pietonală care deserveşte o zonă cu funcțiuni preponderent comerciale. Infrastructura pietonală la nivelul municipiului însumează o suprafaţă de aprox. 1.5 km?. Deși aparent suficientă pentru a susține o mobilitate eficientă raportată la traficul existent, aceasta nu se află într-o stare fizică corespunzătoare și nu constituie o rețea pietonală integrată și funcțională, în special, datorită caracterului sinuos și întrerupt al trotuarelor, stării precare și de degradare a acestora pe anumite porțiuni, în special pe arterele secundare şi neadaptării infrastructurii la nevoile persoanelor cu mobilitate redusă. Mai mult decât atât, accesibilitatea pietonală la nivelul oraşului este destul de limitată, inclusiv în ceea ce privește informațiile privind traseele pietonale. Infrastructura pentru biciclete este foarte slab dezvoltată atât la nivelul municipiului, cât şi la nivelul zonei metropolitane. În municipiul Constanţa, în prezent există pista de biciclete din staţiunea Mamaia care se întinde pe o lungime de aproximativ 6 km de-a lungul promenadei pietonale reabilitate în cadrul proiectului "Promenada Turistică Mamaia”, finanţat prin Programul Operaţional Regionai 2007-2013. Pe lângă aceasta, în anul 2016 în centrul municipiului Constanţa, de-a lungul bulevardului Tomis, pe porţiunea cuprinsă între Bulevardul Ferdinand şi strada Traian în cadrul unui proiect pilot implementat de către municipalitate a fost creată o pistă de biciclete delimitată fizic de structura rutieră cu o lungime de cca. 1,3 km. Aceasta a fost extinsa până la str. Ion Rațiu/Poporului (aprox. 1,7 km) în anul 2020. Totodată, pe bulevardul Mamaia, pe un tronson de 5 Model F Planul Naţional de Redresare şi Reziliență Componenta C10 - fondul Local! aproximativ 3 km, a fost realizată o pistă de biciclete prin reamenajarea spațiului străzii, aceasta nefiind delimitată fizic de partea carosabil. Infrastructura aferentă serviciului public de transport local la nivelul municipiului Constanţa este operată de către S.C. CTBUS S.A., societate pe acțiuni de interes local al cărei acționar unic este Consiliul Local al Municipiului Constanţa (CLM), în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului public de transport local de persoane prin curse regulate nr. 215933/01,11.2021, aprobat prin Hotărârea CLM nr. 411/14.10,2019: Astfel, la nivelul municipiului S.C. CTBUS S.A. operează cu o flotă de 211 autobuze pe un număr de 30 de trasee, deservite de 385 stații de îmbarcare/debarcare călători, folosind infrastructura rutieră de la nivelul municipiului, respectiv trama stradală, împreună cu celelalte moduri de transport (transportul privat de persoane și mărfuri, biciclişti, pietoni). Activitatea de transport public de persoane prin curse regulate se realizează pe baza unei infrastructuri de transport aparținând domeniului public al Municipiului Constanţa, care are o calitate relativ bună, În prezent pe infrastructura rutieră folosită nu există benzi dedicate pentru transportul public de călători, cu excepția unui tronson de aproximativ 1,7 km pe bulevardul Tomis. Flota de autovehicule este formată din 193 autobuze de tip M3 și 18 microbuze de tip M2, conform tabelului de mai jos. Flota S.C. CTBUS S.A. — caracteristici specifice Nr. crt, Tip autovehicul Cantitate (buc.) An fabricație Poluare Lungime Dotări 1 M3 - MAZ 14 2004 E3 12 m + Podea joasă + Calculator de bord cu GPS M3 - MAZ 15 2008 E3 12 m + Podea Joasă * Rampă acces persoane cu dizabilități + Sistem de informare călători exterior * Calculator de bord cu GPS M3 - BRAVO AYATS 10 2006 E3 12 m + Podea joasă + Rampă acces persoane cu dizabilități « Sistem monitorizare video + Etajat + Calculator de bord cu GPS M3 - MAZ 50 2008 E4 14 m + Podea joasă « Rampă acces persoane cu dizabilități « Sistem de informare călători exterior « Calculator de bord cu GPS M3 - CITIPORT ISUZU 104 2018 E6 12 m « Podea joasă Anexă la Ghidul specific Model F Planul Naţional de Redresare și Reziliență Componenta C10 = Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F » Rampă acces persoane cu dizabilități + Sistem monitorizare video + Dispersor de mirosuri Climă + Sistem de informare pasageri audio-video + Prize USB + Caiculator de bord cu GPS + Sistem numărare călători 6 M2 - MERCEDES | 18 - E6 7,5 m * Podea joasă SPRINTER Ă « Rampă acces persoane cu dizabilități + Sistem monitorizare video * Încărcare Wireless e Climă e Sistem de informare pasageri audio-video „ Prize USB * Calculator de bord cu GPS e Sistem . numărare călători . Fig. 4: Caracteristici flotă operator de transport local După cum se poate observa din tabelul de mai sus, aproximativ jumătate dintre autovehiculele din flota operatorului de transport sunt învechite și cu dotări minimale, precum și cu norme de poluare care nu mai sunt de actualitate, respectiv EURO 3 și EURO 4. Managementul traficul flotei pentru mijloacele de transport în comun din cadrul CT BUS S.A. se realizează prin sistemul de urmărire și monitorizare trafic GPS a mijloacelor de transport, care permite programarea curselor, urmărirea lor pe traseu, stabilirea poziției lor față de stațiile de oprire, respectiv trimiterea de mesaje conducătorilor de mijloace de transport pentru corecţii de/pe traseu. Tehnologiile avansate presupun integrarea modulelor GPS-GIS pentru monitorizarea mijloacelor de tran [...]