HCL 113/2018 București Sectorul 5 adoptată

MUNICIPIUL BUCURESTI CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 5 HOTĂRÂRE privind aprobarea organizării și finanţării în anul şcolar 2018- 2019 din bugetul local al Sectorului 5 al Municipiului București a proiectului "Școală după şcoală", în unitățile de învăţământ preuniversitar (UIP) de stat din sectorul 5 — învățământ primar Consiliul Local al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti, ales în condiţiile stabilite de Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, întrunit în şedinţă ordinară, astăzi, 31.05.2018; Având în vedere: - Raportul de specialitate al Direcţiei Generale Educaţie şi Carieră, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecția Copilului Sector $ şi al Direcţiei Generale Economice, înregistrat la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 51.321/25.05.2018; - Raportul Comisiei Buget, Finanţe, Taxe Locale, Fonduri Europene și alte activități economice şi cel al Comisiei Educaţie, Tineret şi Sport; - Expunerea de motive a Primarului Sectorului $, înregistrată sub nr. 31.322/25.05.2018; În baza: - Adresei Şcolii Gimnaziale nr. 2, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului $ sub nr. 35.282/1 1.04.2018; - Adresei Şcolii Gimnaziale nr. 103, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 39.676/23.04.2018; - Adresei Şcolii Gimnaziale nr. 126, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 37.938/18.04.2018; - Adresei Şcolii Gimnaziale nr. 127, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 36.116/13.04.2018; - Adresei Şcolii Gimnaziale nr. 128, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului $ sub nr. 39.675/23.04.2018; - Adresei Şcolii Gimnaziale Grigore Tocilescu, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 42.541/02.05.2018; - Adresei Şcolii Gimnaziale nr. 134, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 39.674/23.04.2018; - Adresei Şcolii Gimnaziale nr. 144, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului $ sub nr. 38.431/19.04.2018; - Adresei Şcolii Gimnaziale nr. 115, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului $ sub nr. 30.031/27.03.2018; - Adresei Şcolii Gimnaziale "Petrache Poenaru”, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 38.546/19.04.2018; - Adresei Şcolii Gimnaziale ”George Călinescu”, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului $ sub nr. 36.754/16.04.2018. Luând în considerare raportul Comisiei Buget, Finanţe, Taxe Locale, Fonduri Europene și Alte Activităţi Economice şi cel al Comisiei Educaţie, Tineret şi Sport. În conformitate cu prevederile art. 51 şi art.52 alin.(1) din Legea nr.272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu cele ale art.32 alin.(1) şi alin.(2), lit. „b”, art.3 lit.”b” şi “g” din Ordonanţa Guvernului 68/2003, privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 58 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele ale Ordinului Ministrului Educaţiei Cercetării Tineretului și Sportului nr. 5349/2011, privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului "Şcoală după şcoală", cu modificările şi completările ulterioare; Ținând seama de H.G. nr. 1826/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sociale, de prevederile art. 76 alin. (2) din Legea nr. 292/2011 a Asistenţei Sociale, de prevederile H.G. nr. 1113/2014 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copiluluii 2014 — 2016, de H.G. nr. 383/2015 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind Incluziunea Socială și Combaterea Sărăciei 2015-2020, de H.G. nr.417/2015 pentru aprobarea Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii (PTS) şi a faptului ca Programul "Şcoală după şcoală" reprezintă una din cele unsprezece măsurile cuprinse în Pachetul Antisărăcie care vizează domeniul educaţiei, aprobat de Guvernul României în cadrul Programului Naţional de Reformă, în februarie 2016, precum şi de Proiectul de Strategie al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5 Bucureşti, pentru perioada 2016 — 2020; Ținând cont de prevederile HCGMB nr. 151/2001 privind trecerea unităţilor de învăţămînt preuniversitar de stat în administrarea Consiliilor Locale ale Sectoarelor 1-6, ale Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 874 din Codul Civil; În temeiul art. 45 alin. 3, art. 81 alin.2, lit. f, art. 124 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, CONSILIUL LOCAL SECTOR 5 HOTARAȘTE: Art. 1. Se aprobă organizarea şi finanțarea în anul școlar 2018-2019, din bugetul local al Sectorului 5, a Programului "Școală după școală" desfăşurat de Primăria Sectorului 5 prin Direcţia Generală Educaţie şi Carieră în colaborare cu Direcția Generală Economică, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecția Copilului Sector $ şi unităţile de învățământ preuniversitar de stat (UIP) din sectorul 5, conform Anexei nr. l, şi a Anexei nr. 3 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Se aprobă Protocolul de colaborare încheiat între Primăria Sectorului 5, Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Sector 5, UIP din sectorul 5, conform Anexei nr. 2, parte integrantă a prezentei hotărâri. Protocolul va fi încheiat cu fiecare unitate de învățământ, beneficiară a programului, în baza analizei de nevoi de la nivelul unităţii, a avizului ISMB şi a cererilor de includere în program. Art. 3. Consiliul Local al Sectorului 5 va asigura plata resursei umane implicate în Programul "Şcoală după Şcoală”, prin bugetul de venituri şi cheltuieli al UIP. Plata resurselor umane se va face conform Ordinului Ministrului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului cu nr. 5349/2011, privind Metodologia de organizare a programului "Şcoală după Școală”, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 4. Consiliul Local al Sectorului 5 va asigura resursele financiare pentru dotarea corespunzătoare a spaţiilor identificate în unităţile de învățământ preuniversitar de stat pentru implementarea programului SDS pentru elevii din învățământul primar, la nivelul fiecărei unități de învățământ, pe baza unui necesar de obiecte şi materiale educaţionale destinate funcţionarii la standarde de calitate; Art. 5. Toate unităţile de învățământ preuniversitar de stat de pe raza Sectorului 5 din programul "Şcoală după Şcoală” vor prezenta lunar către Primăria Sectorului 5 (Direcţia de Învățământ, Tineret şi Sport) şi DGASPC sector 5, rapoarte narative şi situaţii centralizate cu beneficiarii programului SDS; Art. 6. Primarul Sectorului 5, Serviciul Evidentă Acte Administrative — Direcţia de Asistenţă Tehnică şi Juridică, Direcţia Generală Educaţie şi Carieră, Direcţia Generală Economică, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecția Copilului Sector 5 şi conducerile UIP din sectorul 5 vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentei hotărâri. Contrasemnează, Nr. e) /31.05.2018 Anexa 1 la HCLS 5nr._//5_/ 31.05.2045 Program "SCOALĂ DUPĂ ŞCOALĂ" în unităţile de învățământ preuniversitar de stat din sectorul 5, pentru învățământul primar în anul școlar 2018-2019 CUPRINS Î. Context şi JUSTIFICARE soare cn sasi Ci e aa aa aceata 1 2. Cadrul legal „cecenii cate secta oaia a tai aaa alea 08006 ceia 5 9, PICĂ Pilieceenecenecee vneononen venea ana aano aan naadaai e păi 73 [CNP] 0353 5 4. Situaţia prezentă „ceace neneneaneneneneneneneanenenenenenena nea eneanenenenennenuenaneuanenenaneaneanenananenan anna 6 5. (Grup țirită cereaeecaeeeee avanpost ap aaa sasea setea entntin ea e exe pan naaanaateznocetae eu lie e i 7 6. Servicii oferite în cadrul Programului "Şcoală după Şcoală”... eee eneneneeeeeeeneneeeeneneaeane ana ee 8 7. Lâculde desfăsutate prea za catena rc oaia aan enip adi ata ceata e senat ta atit 3 8. (SCOP: menirea aa AT OR DAT TOTOTA iui cliol ă0 0 tttaic al 9 9, Obiective: ....mouoneeeeeoeneaaonocia casa dă CIT FE a 00080 9 10. Beneficiari «ne eeeeaseeeeneaonoasoesseanenononooeenavonoanscaeeeaseeatacaa taaoanaeze ioana asuiadotă săi dă ăăăă TO Ta 833 da pa oa 10 LI 3 Organizarea programului SDS........ennn eee aneneneananaananenea unea ananenananenearanenanananaanee 10 1141. Organizare „mean enenenenenea e ananananeneneuaneneananenanananeeaanenaananenaananeneaanananeaanenananeneaaaea ea 10 11.2; on 121 n (RDI RR E RR RPR IAR O N ARRP RR RAI RR RR RR 12 11.3. Resuli:s6 EGESARE cron a i EA e i it o Ea 96 ine nana 12 12. Metodologia: css 30 ii a i 5 FR ET aa 13 13. Cheltuieli estimate pentru un număr de între 40-130 copii/unitate de învățământ... eee eee 13 14. Rezultate așteptate:. eee eeneneneenenennaneneeananenea anna anananenananeneaanannanaananeaananana zana 14 15. Criterii de selecție: mau eeeneneneneneneeeeneneneneneeneneenennananeneuaneneneaananenanananenaaneanena ran neananana ea 14 16. Parteneri:.... eee enenena nenea nenea nea enanaeeneneeaeneneneeaenenaenenenaeaenennenenannenenaenenenenenenananenaanane nasa 15 Definire proiect: 1. Context şi justificare Programul "Şcoală după şcoală", denumit în continuare Programul SDS, este un program complementar programului şcolar obligatoriu care, prin modalităţi integrate de sprijin, are ca scop prevenirea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, creşterea performanțelor şcolare, învățarea remediară, accelerarea învăţării prin activități educative, recreative şi de timp liber, dezvoltarea personală şi integrarea socială, precum şi menţinerea elevilor într-un spațiu securizat, ca alternativă la petrecerea timpului liber în medii cu potenţial de dezvoltare a unui comportament deviant. Statisticile oficiale plasează România pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte rata sărăciei, țara noastră are, de asemenea, o rată mare a părăsirii timpurii a școlii, cea mai mare din UE şi o rată a natalității în rândurile populaţiei sărace de cel puţin două ori mai mare decât rata populației majoritare. Dintre statele membre ale Uniunii, România este singura țară în care rata de părăsire timpurie a şcolii a crescut de la momentul adoptării Strategiei Europa 2020. Obiectivele din Strategia Europa 2020, asumate de Guvernul României prin Programul Naţional de Reformă, actualizat în aprilie 2016, respectiv: e Obiectivul 4: Educaţie — reducerea abandonului şcolar la 11.3% pentru România (ținta UE fiind sub 10.0%) e Obiectivul 5: Sărăcie şi excluziune socială — reducerea cu cel puţin 580.000 de persoane (pentru România) care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale (ţinta UF fiind de reducere cu 20.000.000 de persoane a numărului de oameni aflaţi în sărăcie). Cele două obiective “sunt interdependente şi se susțin reciproc (...) progresele în plan educaţional contribuie la îmbunătățirea perspectivelor profesionale și la reducerea sărăciei ”. Pentru implementarea obiectivelor de mai sus, asumate prin Strategia Europa 2020 au fost elaborarăţi şi aprobate documente strategice relevante pentru domeniile vulnerabilităţii sociale, al protecţiei drepturilor copilului şi al îmbunătăţirii accesului la educaţie. Strategia naţională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 — 2020 vizează toţi copiii români, aflaţi pe teritoriul României sau în străinătate, precum şi copiii fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul României, copiii refugiaţi şi copiii cetățeni străini aflați pe teritoriul României în situaţii de urgenta. Implementarea acestei Strategii asigură creșterea calității vieţii copilului, întrucât toate serviciile pentru copii vor respecta standarde minime prevăzute prin reglementări legale şi vor fi verificate periodic printr-un sistem competent, coerent şi unitar. Strategia reglementează aspecte care ţin de drepturile copiilor în general, dar şi de egalizarea şanselor pentru realizarea acestor drepturi pentru grupuri vulnerabile de copii şi tineri care necesită o atenţie sporită: - Copiii aflaţi în risc de separare de părinţi. Din acest grup fac parte şi copiii din familii aflate în situaţii de criză, ca urmare a unor calamităţi naturale, a lipsei unei locuinţe sau a pierderii veniturilor. - Copiii separați de părinţi. Pentru copiii aflaţi în plasament la o persoană sau familie, la asistent maternal sau într-un serviciu rezidenţial, planul individualizat de protecţie trebuie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent: reintegrarea în familie, adopția națională sau integrarea socii-profesională. Copiii separați de părinți sunt considerați și cei ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. - Copiii părăsiţi în unităţi sanitare. Pentru aceștia trebuie să se dispună plasamentul în regim de urgenta în termen de 6 zile de la constatarea părăsirii acestuia, dacă starea de sănătate o permite. - Tinerii beneficiari ai unei măsuri de protecţie. Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecție specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiază, la cerere de protecţie socială, pe o perioadă de până la 2 ani, în scopul facilitării integrării sale sociale. - Copiii abuzaţi, neglijaţi sau supuşi exploatării. În această categorie sunt incluși şi copiii traficaţi, exploataţi prin muncă, exploataţi sexual în scopuri comerciale, copiii expuşi migrației ilegale, copiii neacompaniaţi aflaţi pe teritoriul altor state, copiii repatriați, copiii refugiaţi. Copiii străzii sunt incluşi, de asemenea, în această categorie. - Copiii delincvenţi. Din acest grup fac parte atât copiii care au săvârşit o faptă penală, dar nu răspund penal, cât şi cei care răspund penal. - Copiii cu dizabilităţi, infectați HIV sau bolnavi SIDA şi boli cronice grave. - Copiii cu tulburări de comportament. Pentru aceşti copii există riscul de a fi separați de familie şi, uneori, de a fi integrați în învățământul special din cauza lipsei de servicii adecvate în toate cele trei sisteme cu care aceștia interferează, respectiv sănătate, educaţie şi protecţia copilului. - Copiii aparţinând minorităților etnice. Strategia națională pentru protecţia și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 — 2020 se adresează și părinţilor, atât în calitate de beneficiari direcţi ai serviciilor sociale, alături de copii, cât şi în vederea responsabilizării lor în creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii. Totodată, strategia are în vedere profesioniștii care interacționează cu copiii, precum și comunităţii locale. Strategia Naţională privind Incluziunea Socială și Combaterea Sărăciei 2015-2020 şi Planul strategic de acțiuni pentru perioada 2015-2020, aprobate prin HG nr. 383/2015. Principalele grupuri vulnerabile sunt: (î) Persoanele sărace; (ii) Copiii şi tinerii lipsiţi de îngrijire şi sprijin parental; (iii) Persoanele vârstnice singure sau dependente; (iii) Romii; (iv) Persoanele cu dizabilităţi; (v) Alte grupuri vulnerabile; (vi) Persoanele care trăiesc în comunități marginalizate. Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii (PTS) 2015-2020, aprobată prin HG nr. 417/2015. Cele mai vulnerabile grupuri aflate în risc de părăsire timpurie a şcolii în România, conform clasificării din acest document strategic, sunt: (i) minoritățile şi alte grupuri marginalizate /Romii şi alte minorităţi; (ii) Copiii/Tineri din comunităţile rurale; (iii) Copii/Tineri provenind din familii cu venituri modeste; (iv) Copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale/cu dizabilităţi. În februarie 2016, Guvernul României a aprobat Pachetul Integrat de Combatere a Sărăciei, o sinteză de măsuri guvernamentale prezente în documentele strategice menţionate mai sus, cât şi de iniţiative ale organizaţiilor neguvernamentale, care și-au dovedit eficiența în timpul pilotării în diverse zone din țară şi care au potenţial de extindere la scară naţională. Programul “Şcoală după Şcoală” este una din cele unsprezece măsuri cuprinse în Pachetul Anti sărăcie care vizează domeniul educaţiei. În privinţa dezvoltării Programului “Şcoală după Şcoală”, există un angajament explicit al Guvernului în Planul Naţional de Reformă, în scopul extinderii măsurilor de prevenire şi intervenţie privind părăsirea timpurie a şcolii și în coroborare cu măsurile din Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei, Ministerul Educaţiei Naţionale identifică modalităţi de acţiune în vederea dezvoltării, la nivel naţional, a programului Şcoală după şcoală, inclusiv prin diversificarea surselor de finanțare. Conform art. 58, alin. | din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 se menţionează posibilitatea pe care o au şcolile din România de a „extinde activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe „Şcoală după școală”. Programul de tip „şcoală după 2 şcoală” se poate organiza în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei (Ordinul nr. 5.349/2011). Conform OMECIS nr. 5.349/2011, cu modificările şi completările ulterioare, finanțarea programului „Școală după şcoală ” poate fi făcută din: “a) din bugetul autorităţilor locale; b) din programe finanţate din fonduri europene sau naţionale; c) din activități şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări dedicate, prin suportul financiar al părinților, al organizaţiilor neguvernamentale etc. cu respectarea legislaţiei în vigoare; d) din bugetul de stat din care se poate sprijini financiar Programul SDS pentru elevii proveniţi din grupurile dezavantajate, potrivit legii” (art. 17). Iar conform LEN 1/2011. art. 58, (4) Statul poate finanța programul “Școală după școală” pentru copiii şi elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii. Prin facilitarea accesului copiilor din medii defavorizate la activităţile desfăşurate în cadrul Programului „Școală după Școală”, ne propunem să avem un impact social şi educaţional la nivelul comunităţii sectorului 5, astfel încât să: e seasigure continuitatea beneficiarilor Legii nr. 248/2015, pe parcursul ciclului primar; e se respecte principiul echităţii în educaţie si a accesului egal la educaţie; e seprevină abandonul şcolar şi reducerea absenteismul şcolar; e se contribuie activ pentru a reduce sărăcia şi excluziunea socială în randul copiilor, permiţând autorităţilor publice locale să aloce fonduri şi să desfăşoare activităţi de tip școală după şcoală dedicate unei categorii bine determinate de beneficiari; e crească gradul de respectare a dreptului fundamental la educaţie al copilului, indiferent de condiţia socială a familiei sale/a mediului de proveniență; e crească rata de succes şcolar a acestor copii şi şansele lor de a parcurge cât mai mulţi ani în sistemul de învățământ; e seofere părinţilor acestor copii posibilitatea de a se reîntoarce pe piaţa de muncă; e se prevină fenomenul de abuz şi neglijare în rândul copiilor, în detrimentul şcolii; modelelor de lucru, la ajustarea responsabilităţilor şi abordării procesului de educare a copilului. Din ce în ce mai multe familii se confruntă cu problema organizării programului de după orele de şcoală ale copilului şi a asigurării unor condiţii de creştere şi educaţie decente oferite de către părinți. Proiectul îşi propune să vină în special în sprijinul copiilor proveniţi din familii sărace, cu risc de abandon şcolar sau familial din programele de Prevenire ale DGASPC sector 5, copiilor proveniți din familii mai puţin sărace care depăşesc cu foarte puţin pragul de încadrare pentru a se încadra în programele de prevenire şi au nevoie de sprijin, precum și copiilor proveniţi din familii în care ambii părinţi/parinte au un statut economic bun şi au nevoie de sprijin. Proiectul vine în sprijinul tuturor copiilor şi părinţilor fără a se face discriminare între diferitele categorii sociale din care provin aceşti copii şi de a le oferi serviciile de care fiecare copil ş [...]