HCL 96/2016 București Sectorul 5 adoptată

MUNICIPIUL BUCURESTI CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 5 HOTĂRÂRE privind aprobarea derulării și finanțării în anul şcolar 2016- 2017 din bugetul local al Sectorului 5 al Municipiului București a proiectului "Școală după școală", în unitățile de învățământ preuniversitar (UIP) de stat din sectorul 5 — învățământ primar Având în vedere Raportul comun de specialitate al Primăriei Sectorului 5 şi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Sector 5; In conformitate cu prevederile art. 51 şi art.52 alin.(1) din Legea nr.272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu cele ale art.3? alin.(1) şi alin.(2), lit. „b”, art.3 lit."b” şi “g” din Ordonanţa Guvernului 68/2003, privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 58 din Legea educaţiei naționale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele ale Ordinului Ministrului Educaţiei Cercetării Tineretului și Sportului nr. 5349/2011, privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului "Şcoală după şcoală"; Ținând seama de H.G. nr. 1826/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sociale, de prevederile art. 76 alin. (2) din Legea nr. 292/2011 a Asistenţei Sociale, de prevederile H.G. nr. 1113/2014 pentru aprobarea Strategiei naționale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului! 2014 — 2016, de H.G. nr. 383/2015 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind Incluziunea Socială şi Combaterea Sărăciei 2015-2020, de H.G. nr.417/2015 pentru aprobarea Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii (PTS) şi a faptului ca Programul "Şcoală după şcoală" reprezintă una din cele unsprezece măsurile cuprinse în Pachetul Antisărăcie care vizează domeniul educaţiei, aprobat de Guvernul României în cadrul Programului Naţional de Reformă, în februarie 2016, precum şi de Proiectul de Strategie al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Sector 5 Bucureşti, pentru perioada 2016 — 2020; În temeiul art. 45 alin.(1), precum și al art.81 alin (2) lit. j şi n, din Legea nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; CONSILIUL LOCAL SECTOR 5 HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă derularea și finanţarea în anul școlar 2016-2017, din bugetul local al Sectorului 5, a Programului "Şcoală după şcoală" desfășurat de către Primăria Sectorului 5 în colaborare cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5, Unităţile de Învăţământ preuniversitar de stat (UIP) din sectorul 5 şi ISMB -— sector 5, conform Anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Se aprobă Protocolul de colaborare încheiat între Primăria Sectorului 5, Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Sector 5, UIP din sectorul 5 şi ISMB — sector 5, conform Anexei nr. 2, parte integrantă a prezentei hotărâri. Protocolul va fi încheiat cu fiecare unitate de învățământ, beneficiară a programului, în baza analizei de nevoi de la nivelul unităţii şi a cererilor de includere în program. Art. 3. Consiliul Local Sector 5 va asigura plata resursei umane implicate în Programul "Şcoală după Şcoală”, prin bugetul de venituri şi cheltuieli al UIP. Retribuirea resurselor umane se va face conform Ordinului Ministrului Educaţiei Cercetării Tineretului și Sportului cu nr. 5349/2011, privind Metodologia de organizare a programului "Școală după Școală”. Art. 4. Primăria Sectorului 5, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5, UIP din sectorul 5 şi ISMB — sector 5 răspund de implementarea proiectelor "Școală după Şcoală”, pentru un număr maxim 1.200 de elevi din învățământul primar. Art. 5. Consiliul Local Sector 5 va asigura resursele financiare pentru dotarea corespunzătoare a spaţiilor identificate în unităţile de învățământ preuniversitar de stat pentru implementarea programului SDS pentru elevii din învățământul primar, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, pe baza unei liste de obiecte şi materiale educaţionale necesare funcționarii la standarde de calitate; Art. 6. Toate unităţile de învățământ preuniversitar de stat de pe raza Sectorului 5 vor prezenta lunar către Primăria Sectorului 5 (Direcţia Învăţământ, Cultură, Culte, Sport şi Relaţii cu Minoritățile) şi DGASPC sector 5, rapoarte narative şi situaţii centralizate cu beneficiarii programului SDS; Art. 7. Primarul Sectorului 5, Direcţia Economică, Direcţia Învăţământ, Cultură, Culte, Sport şi Relaţii cu Minoritățile, Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Sector 5 şi conducerile UIP din sectorul 5 vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentei hotărâri. CONTRASEMNEAZĂ p.SECRETAR SECTOR 5 DIRECTOR EXECUTIV, POR ȚAP:A ; 4] Nr. Pb 730.09. 2016 — 1n n8 DA Anexa | HCLS 5 nr. go 30.09 0/6. Proiect "ŞCOALĂ DUPĂ ŞCOALĂ" în unităţile de învățământ preuniversitar de stat din sectorul 5, pentru învăţământul primar 1. Context și justificare Statisticile oficiale plasează România pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte rata sărăciei, țara noastră are, de asemenea, o rată mare a părăsirii timpurii a şcolii (19,1% în 2015)), cea mai mare din UE și o rată a natalității în rândurile populaţiei sărace de cel puţin două ori mai mare decât rata populaţiei majoritare. Dintre statele membre ale Uniunii, România este singura țară în care rata de părăsire timpurie a şcolii a crescut de la momentul adoptării Strategiei Europa 2020. Obiectivele din Strategia Europa 2020, asumate de Guvernul României prin Programul Naţional de Reformă, actualizat în aprilie 2016, respectiv: e Obiectivul 4: Educaţie — reducerea abandonului şcolar la 11.3% pentru România (ţinta UE fiind sub 10.0%) e Obiectivul 5: Sărăcie și excluziune socială — reducerea cu cel puţin 580.000 de persoane (pentru România) care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale (ţinta UE fiind de reducere cu 20.000.000 de persoane a numărului de oameni aflaţi în sărăcie). Cele două obiective “sunr interdependente și se susțin reciproc (...) progresele în plan educaţional contribuie la îmbunătăţirea perspectivelor profesionale și la reducerea sărăciei "2 Pentru implementarea obiectivelor de mai sus, asumate prin Strategia Europa 2020 au fost elaborarate şi aprobate documente strategice relevante pentru domeniile vulnerabilităţii sociale, al protecţiei drepturilor copilului şi al îmbunătăţirii accesului la educaţie. Strategia naţională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 — 2020 vizează toţi copiii români, aflaţi pe teritoriul României sau în străinătate, precum şi copiii fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul României, copiii refugiaţi şi copiii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României în situaţii de urgenţă. Implementarea acestei Strategii asigură creşterea calităţii vieţii copilului, întrucât toate serviciile pentru copii vor respecta standarde minime prevăzute prin reglementări legale şi vor fi verificate periodic printr-un sistem competent, coerent şi unitar. Strategia reglementează aspecte care ţin de drepturile copiilor în general, dar şi de egalizarea şanselor pentru realizarea acestor drepturi pentru grupuri vulnerabile de copii şi tineri care necesită o atenţie sporită: - Copiii aflaţi la risc de separare de părinţi. Din acest grup fac parte şi copiii din familii aflate în situaţii de criză, ca urmare a unor calamităţi naturale, a lipsei unei locuinţe sau a pierderii veniturilor. - Copiii separați de părinţi. Pentru copiii aflați în plasament la o persoană sau familie, la asistent maternal sau într-un serviciu rezidenţial, planul individualizat de protecţie trebuie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent: reintegrarea în familie, adopţia naţională sau integrarea socio-profesională. Copiii separați de părinţi sunt consideraţi şi cei ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinatate. - Copiii părăsiţi în unităţi sanitare. Pentru aceştia trebuie să se dispună plasamentul în regim de urgenţă în termen de 6 zile de la constatarea părăsirii acestuia, dacă starea de sănătate o permite. - Tinerii beneficiari ai unei măsuri de protecţie. Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiază, la cerere de protecţie socială, pe o perioadă de până la 2 ani, în scopul !http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=O&language=en&pcode=t2020 40&tableSelection=1 2 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr20 16, nrp2016_romania_ro.pdf - Copiii abuzaţi, neglijaţi sau supuşi exploatării. În această categorie sunt incluşi şi copiii traficaţi, exploataţi prin muncă, exploataţi sexual în scopuri comerciale, copiii expuşi migraţiei ilegale, copiii neacompaniaţi aflaţi pe teritoriul altor state, copiii repatriați, copiii refugiaţi. Copiii străzii sunt incluşi, de asemenea, în această categorie. - Copiii delincvenţi. Din acest grup fac parte atât copiii care au săvârşit o faptă penală, dar nu răspund penal, cât şi cei care răspund penal. - Copiii cu dizabilităţi, infectați HIV sau bolnavi SIDA şi boli cronice grave. - Copiii cu tulburări de comportament. Pentru aceşti copii există riscul de a fi separați de familie şi, uneori, de a fi integrați în învăţământul special din cauza lipsei de servicii adecvate în toate cele trei sisteme cu care aceştia interferează, respectiv sănătate, educaţie şi protecţia copilului. - Copiii aparţinând minorităţilor etnice. Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 — 2020 se adresează şi părinţilor, alât în calitate de beneficiari direcți ai serviciilor sociale, alături de copii, cât și în vederea responsabilizării lor în creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii. Totodată, strategia are în vedere profesioniștii care interacționează cu copiii, precum şi comunităţii locale. Strategia Naţională privind Incluziunea Socială și Combaterea Sărăciei 2015-2020 şi Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020, aprobate prin HG nr. 383/2015. Principalele grupuri vulnerabile sunt: (i) Persoanele sărace; (ii) Copiii şi tinerii lipsiţi de îngrijire şi sprijin parental; (iii) Persoanele vârstnice singure sau dependente; (iii) Romii; (iv) Persoanele cu dizabilităţi; (v) Alte grupuri vulnerabile; (vi) Persoanele care trăiesc în comunități marginalizate. Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii (PTS) 2015-2020, aprobată prin HG nr. 417/2015. Cele mai vulnerabile grupuri aflate în risc de părăsire timpurie a școlii în România, conform clasificării din acest document strategic, sunt: (i) minoritățile şi alte grupuri marginalizate /Romii și alte minorități; (ii) Copiii/Tineri din comunităţile rurale; (iii) Copii/Tineri provenind din familii cu venituri modeste; (iv) Copiii/tinerii cu cerințe educaţionale speciale/cu dizabilități. În februarie 2016, Guvernul României a aprobat Pachetul Integrat de Combatere a Sărăciei, o sinteză de măsuri guvernamentale prezente în documentele strategice menţionate mai sus, cât şi de iniţiative ale organizaţiilor neguvernamentale, care și-au dovedit eficienţa în timpul pilotării în diverse zone din ţară şi care au potenţial de extindere la scară naţională. Programul “Şcoală după Şcoală” este una din cele unsprezece măsuri cuprinse în Pachetul Antisărăcie care vizează domeniul educaţiei. În privinţa dezvoltării Programului “Școală după Şcoală”, există un angajament explicit al Guvernului în Planul Naţional de Reformă, în scopul extinderii măsurilor de prevenire și intervenţie privind părăsirea timpurie a şcolii şi în coroborare cu măsurile din Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei, MENCS identifică modalităţi de acţiune în vederea dezvoltării, la nivel naţional, a programului Şcoală după şcoală, inclusiv prin diversificarea surselor de finanţare. Conform art. 58, alin. 1 din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 se menţionează posibilitatea pe care o au şcolile din România de a „extinde activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe „Școală după şcoală”. Programul de tip „şcoală după școală” se poate organiza în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei (Ordinul nr. 5.349/2011). Confom OMECTS nr. 5.349/2011, finanțarea programului „Școală după şcoală” poate fi făcută din: “a) din bugetul autorităţilor locale; b) din programe finanţate din fonduri europene sau naţionale; c) din activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări dedicate, prin suportul financiar al părinților, al organizaţiilor neguvernamentale etc. cu respectarea legislaţiei în vigoare; d) din bugetul de stat din care se poate sprijini financiar Programul SDS pentru elevii proveniți din grupurile dezavantajate, potrivit legii” (art. 17). lar conform LEN 1/2011. art. 58, (4) Statul poate finanța programul “Şcoala după şcoală” pentru copiii şi elevii dan grupurile dezavantajate, potrivit legii. Până în prezent, programe de tip „școală după şcoală” s-au derulat în aproximativ 200 de şcoli din România, sursele de finanţare provenind de la organizaţii neguvernamentale, din fonduri structurale și fonduri private, donaţii și, în câteva cazuri, de la bugetul local. Fundaţia World Vision România şi alte ong-uri cunoscute, au pilotat programul „Şcoală după Școală” în mai multe localităţi din România, în special din mediul rural şi zonele urbane defavorizate. Numărul copiilor vulnerabili cuprinși în aceste programe a fost foarte mic în raport cu nevoia la nivel naţional şi nici nu a existat o continuitate în oferirea serviciilor de acest tip. Evidenţele existente arată că acolo unde programul a fost implementat, rezultatele au fost mai mult decât încurajatoare: - performanţele şcolare ale copiilor cuprinşi în activităţile acestor programe s-au îmbunătăţit; - abilităţile de comunicare ale copiilor implicaţi în program au crescut; - rezultatele la evaluările naţionale au fost sensibil mai bune; - numărul de cazuri de abandon şcolar înregistrate în cursul anului școlar în care a fost pilotat programul s-a redus; - numărul incidentelor și situaţiilor de violenţă înregistrate în şcoli şi în familii s-a redus. - părinții copiilor din programul SDS, şi-au putut păstra locurile de muncă. Prin facilitarea accesului copiilor din medii defavorizate la activităţile desfăşurate în cadrul proiectului pilot „Școală după Şcoală”, ne propunem să avem un impact social şi educaţional la nivelul comunităţii sectorului 5, astfel încât să: e asigure continuitatea beneficiarilor Legii nr. 248/2015, pe parcursul ciclului primar; e respecte principiului echităţii în educaţie şi a accesului egal la educaţie; e prevină abandonul şcolar și reducerea absenteismul şcolar; e contribuie activ pentru a reduce sărăcia şi excluziunea socială în randul copiilor, permiţând autorităţilor publice locale să aloce fonduri și să desfăşoare activități de tip şcoală după şcoală dedicate unei categorii bine determinate de beneficiari; e crească gradul de respectare a dreptului fundamental la educaţie al copilului, indiferent de condiţia socială a familiei sale/a mediului de proveniență; e crească rata de succes şcolar a acestor copii şi şansele lor de a parcurge cât mai mulţi ani în sistemul de învățământ ; e ofere părinților acestor copii posibilitatea de a se reîntoarce pe piața de muncă; e prevină fenomenului de abuz şi neglijare în randul copiilor, în detrimentul şcolii; prevenirea abandonului școlar și a neglijarii copiilor, precum şi a îmbunătăţirii metodelor și modelelor de lucru, la ajustarea responsabilităţilor şi abordării procesului de educare a copilului. Din ce în ce mai multe familii se confruntă cu problema organizării programului de după orele de şcoală ale copilului și a asigurarii unor condiţii de creştere şi educaţie decente oferite de către părinţi. Proiectul își propune să vină în sprijinul copiilor proveniţi din familii sărace, cu risc de abandon şcolar sau familial din programele de Prevenire ale DGASPC sector 5, copiilor proveniţi din familii mai puţin sărace care depăşesc cu foarte puţin pragul de încadrare pentru a se încadra în programele de prevenire şi au nevoie de sprijin, precum și copiilor proveniţi din familii în care ambii părinţi/parinte au un statut economic bun și au nevoie de sprijin. Proiectul vine în sprijinul tuturor copiilor şi părinţilor fără a se face discriminare între diferitele categorii sociale din care provin aceşti copii şi de a le oferi serviciile de care fiecare copil şi părinte are nevoie din punct de vedere social şi educaţional. Proiectul pilot „Şcoală după Şcoală” este complementar demersurilor şi eforturi lor propriei familii, aşa cum decurg din obligaţiile și responsabilităţile părinteşti, precum şi serviciilor oferite de unităţile de învățământ şi de alţi furnizori de servicii, corespunzător nevoilor individuale ale copilului în contextul său socio-familial. Ținând cont de solicitările unităţilor de învățământ peuniversitar de stat din sectorul 5 şi ale comitetelor de părinţi privind sprijinul pentru înfiintarea şi susținerea de programe „Şcoală după şcoală”, existența spaţiilor destinate activităţilor instructiv educative, colaborarea cu cadrele didactice, apreciem că se impune cu necesitate acordarea acestor tipuri de servicii suaport pentru învățământ în sprijinul copiilor, respectiv asigurarea finanțării pentru implennentarea de programe „Şcoală după Şcoală”, pentru a răspunde nevoilor sociale şi educaţionale ale copiilor şi părinţilor din sectorul 5. La nivelul unităţilor de învățământ din sectorul 5, sunt avizate de catre ISMB în anul şcolar 2016-2017, programe de tip „Școală după şcoală” organizate cu sprijinul fundațiilor şi asociaţiilor de părinți, respectiv la ȘCOALA GIMNAZIALĂ „PRINCIPESA MARGARETA”, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 126 şi ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 128. Din anul 2009, Fundatia World Vision Romania implementează acest program la nivelul Scolii Gimnaziale nr.126. Tot la nivelul unităților de învățământ din sectorul 5, se afla în desfăşurare programe similare cu conceptul de program „Şcoală după şcoală”, care nu sunt avizate dupa metodologia SDS, respectiv; Cluburile de Educatie Alternativă de la ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 136 şi Petrache Poenaru, precum şi Centrele de Zi ale DGASPC sector 5 implementate în parteneriat cu ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GEORGE CĂLINESCU” și ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 134 şi programe de tip semi-internal la ŞCOALA GIMNAZIALĂ LG. DUCA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 150 şi ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 135. Având în vedere faptul că orele de curs se limitează la 4-5 ore pe zi, timpul în care o parte dintre elevi rămân nesupravegheaţi de către un adult competent este destul de îndelungat. În România procentul cuplurilor cu copii de vârste cuprinse între 6-18 ani, în care ambii membri lucrează în afara locuinţei este semnificativ. Cei mai mulţi dintre adulţi au slujbe care se prelungesc cu mult peste programul liber într-un mod cât mai adecvat vârstei lui sunt limitate. Dacă punem la socoteală şi zilele libere şi vacanţele elevului apare deja o problemă. Statisticile internaţionale au arătat faptul că incidența cazurilor de comportament antisocial şi chiar delincvente este mai mare în rândul copiilor nesupravegheaţi. De asemenea, cazurile de eşec școlar sunt mai frecvente. Lipsiţi de supraveghere, copiii îşi petrec timpul liber într-un mod neadecvat şi care nu le aduce beneficii. S-a dovedit faptul că în topul activităţilor alese de copii pentru a-şi petrece timpul liber, se află privitul la televizor, urmate de timpul petrecut cu prietenii şi colegii de joacă în aer liber. Foarte puţini dintre aceştia au spus că preferă să citească o carte şi doar câţiva preferă să-şi facă temele. Astfel, vizionarea programelor de televiziune reprezintă cel mai frecvent comportament de petrecere al timpului liber. În ceea ce pri [...]