HCL 15/2025 Borca adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL NEAMȚ COMUNA BORCA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru Comuna Borca, judeţul Neamţ pentru anul 2025 CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BORCA, JUDEȚUL NEAMȚ; Având în vedere: - referatul de aprobare al Viceprimarului Comunei Borca, în calitatea sa de iniţiator, înregistrat sub nr. 1.801 din data de 21.02.2025; - raportul de specialitate al Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă înregistrat sub nr. 1.802 din data de 21.02.2025; - avizele favorabile nr. 17, respectiv nr. 7 şi nr. 17 ale Comisiilor de specialitate nr. 1, nr. 3 din cadrul Consiliului Local al Comunei Borca; În conformitate cu prevederile: - art. 6 din Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Administraţiei și Internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - art. 13 lit.a) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - art. 3 alin. (1), lit. a), art. 10 lit. d), art. 25 lit. b), art. 27 din Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - art. 14 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, cu modificările şi completările ulterioare; - Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare; Ținând cont de dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul prevederilor art. 129 alin. (1), alin. (2) lit. d), alin. (7) lit. h), art. 139 alin. (1), art. 196 alin. (1) lit. a) şi art. 197-200 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru Comuna Borca, judeţul Neamţ pentru anul 2025, conform anexei la prezenta hotărâre. Art. 2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Primarul Comunei Borca, preşedinte C.L.S.U. Borca și Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Borca, prin Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Borca. Art. 3. Prezenta hotărare se comunică, prin intermediul secretarului general al comunei, în termenul prevăzut de lege, Instituţiei Prefectului - Judeţul Neamţ, precum și altor autorităţi, instituţii și persoane interesate şi se va publica în Monitorul Oficial Local. ut IA Președinte de şeglinţă, 4) Consilier local, , Cirj rond pa ZN Contrasemnează pentru legalitate, Secretarul general al Comunei Borca, ype your text - funcţie exercitată cu caracter temporar, Buium lrina y Ă Da E i, ic Nr. „A din 28.02.2025 CEAS Y | ba: IE Prezenta hotărâre a fost adoptată astăzi, 28.02.2025, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Log! Borca, cu un număr de În voturi „pentru”, . ?. voturi „abținere”, .. „(2 voturi „Îîmpotrivă” din totalul de consilieri locali prezenţi și 15 consilieri locali în funcţie. 1/1 | ROMÂNIA JUDETUL NEAMŢ COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENŢĂ BOR Nr. i APROBAT ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI LOCAL BORCA PRIN HCL. nr.__Jb din 28.02.2025 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR Preşedintele Comitetului Local Pentru Situaţii de Urgenţă Primar, Păștinaru-Niţă Alexandra N = ao Şef S.V.S.U. Buzdugan Liviu Anexa la H.C.L. Borca nr. 15 ata 28.02.2025 CAPITOLUL I Dispoziţii generale SECTIUNEA | Definiţie, scop, obiective CONCEPTUL DE RISC Prin rise se înțelege nivelul de pierderi preconizal. în sens probabilistice. estimal in victime proprietăţi diswuse, activităţi economice intrerupte, impact asupra mediului datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumilă perioadă de timp. Ca urmare, riscul în situaţiile de urgenţă este probabilitatea de expunere a omului şi bunurilor la acţiunea unui anumit hazard de o anumită mărime şi poate fi exprimat matematic ca fiind produsul dintre hazard, elementele expuse la risc şi vulnerabilitatea acestor elemente: R = f(HxExV/C) unde: R - risc H - hazard E - elemente supuse la risc ( persoane, bunuri ) V - vulnerabilitate C - capabilitate (capacitatea de adaptare/răspuns a comunităţii) Rezultă că riscul există funcţie de mărimea hazardului, de totalitatea grupurilor de oameni şi valorilor materiale periclitate şi de vulnerabilitatea acestora şi poate fi definit ca predictie matematică a pierderilor de vieţi omeneşti. răniţi, distrugeri de bunuri şi afectarea activităţii economice, în cursul unei perioade de referinţă Și într-o regiune dată, pentru un hazard specific. Eforturile pentru prevenirea hazardurilor şi atenuarea impactului lor asupra societăţii sunt imperios necesare şi se constituie în parte integrantă a politicilor de dezvoltare durabilă şi de asigurare a securităţii globale, regionale, naţionale, comunitare şi, de ce nu, chiar individuale. Cunoaşterea şi gestionarea acestor surse de risc permit realizarea măsurilor preventive şi planificarea eficientă a măsurilor de intervenţie şi reabilitare pentru limitarea şi reducerea suferințelor, pierderilor şi distrugerilor și revenirea la normalitate atunci când se produc hazarduri sau când activitatea social-umană le generează. Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării riscului, determinării frecvenţei evenimentelor şi consecinţelor asupra elementelor expuse ale fiecărui eveniment pentru fiecare tip de risc specific. Analizând fiecare tip de risc care poate să apară în zona de competenţă administrativ-teritorială se execută identificarea şi evaluarea acestora, în scopul protecţiei populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale şi culturale importante existente în zona respectivă. În funcţie de frecvenţa şi de consecinţele situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de riscuri specifice, riscul poate fi principal sau secundar. SCOPURI: - asigurarea cunoaşterii de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă; - crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgenţă adecvat fiecărui tip de risc identificat. OBIECTIVE: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţi de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale: b) amplasarea şi dimensionarea forţelor necesare pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor de răspuns; 1/56 d) alocarea și optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. SECTIUNEA A 2-A. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2. 1. ACTE NORMATIVE DE REFERINTĂ - Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii - cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.718 din 30 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; - Hotărârea Guvernului României nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ - teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice. 2.2. STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE a) Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă b) Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă 2.3. RESPONSABILITĂȚI ALE ORGANISMELOR ȘI AUTORITĂȚILOR CU ATRIBUTII ÎN DOMENIU Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de Consiliul local. Planul se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în teritoriul administrativ al comunei. Primarul comunei răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării PAAR. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice au obligaţia de a pune la dispoziţia Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR. CAPITOLUL II Caracteristicile unităţii administrativ - teritoriale Administrativ-teritorial, comuna BORCA aparţine judeţului Neamţ , aflându-se la o distanţă de aproximativ 95 km faţă de municipiul Piatra Neamţ şi are în componenta următoarele sate: 1. satul Borca, sat reşedinţă de comuna 2. satul Sabasa 3. satul Soci 4. satul Madei 2/56 5. satul Lunca 6. satul Pr.Pantei 7. satul Pr. Carjei SECȚIUNEA 1. Amplasare geografică şi relief Comuna Borca se întinde pe o suprafaţă de 20 627,5 ha (intravilan — 934,5 ha, extravilan -19693 ha), Este asezata în extremitatea Nord-Vestica a judetului Neamt. Pe cursul mijlociu al râului Bistriţa „la altitudine de 600 m intr-o microdepresiune de masive,cuprinzând la Vest Munţii Bistriţei cu vârful Budacu 1864 m, iar la Est Munţii Stânişoara cu varful Bivol 1529 m. Comuna Borca se învecinează la Nord si la Est cu judetul Suceava,orasul Brosteni, comunele Malini si Slatina, la vest cu judetul Harghita,comuna Bilbor SECTIUNEA A 2-A, Caracteristici climatice. Regimul climatic În ansamblu, comuna Borca prezintă o climă temperat - continentală, cu particularităţi specifice zonei de est a ţării. Caracteristicile climei sunt determinate de particularităţii circulaţiei atmosferice, de formele şi fragmentarea reliefului dar și de valea râului Bistrita unde se produce efectul de foen datorită ascensiunii forţate a aerului umed fără transfer de căldură. Influenţa “barajului” muntos al Carpaţilor se resimte în special în anumite faze tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munţii deviază înaintarea spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense B. Regimul precipitațiilor Zona este larg deschisă circulaţiei atmosferice din est. faptul având drept rezultat o intensificare a vânturilor, creând, destul de frecvent. furtuni de intensitate medie cu ploi în averse locale şi iarna cu viscole puternice care provoacă înzăpeziri. Valoarea medie a precipitațiilor variaza intre 800- 1000 mm/an pe culmile muntoase si 600-700 mm/an la periferia acestora si in principalele vai. De regulă, maximul de precipitaţii se înregistrează în luna iunie iar minimul în lunile ianuarie - februarie. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad vara, între 38 şi 46 % din totalul anual. iar cele mai mici iarna , între -10 si -20 C din totalul anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este cuprins între 86 şi 105. Precipitatiile sub forma de zapada se inregistreaza incepand in general din luna octombrie iar intervalul cu strat de zapada dureaza intre 80 si 160 de zile pe an. C. Regimul termic:Valorile extreme ale temperaturii aerului sunt destul de semnificative, indicând importanţa factorilor locali în modificarea vremii şi se prezintă astfel, din înregistrările efectuate: maxima +36,6*C şi minima -28,5*C. Temperatura medie anuală este 8,8 Luna cea mai friguroasă este ianuarie, iar 3/56 cea mai călduroasă iulie. SECTIUNEA A 3-A Reţeaua hidrografică A. Apele curgătoare Precipitaţiile relativ bogate şi morfologia reliefului au facilitat dezvoltarea reţelei hidrografice cu un regim de alimentare de tip pluvial-moderat. Cel mai important curs de apă este râul Bistrita , cu o lungime de aproximativ 7 km,pe teritoriul comunei Borca de la Lunca la Pr. Pintei , care are urmatorii afluienti : pr. Borca (L = 19 km), Pr. Sabasa (L= 23 km),. Afluentii Borca si Sabasa sunt amenajati hidrotehnic pe ambele maluri, pe lungimea satelor Borca si Sabasa „, cu diguri împotriva inundaţiilor şi eroziunii malurilor construite din piatra. Cele mai mari creşteri ale debitului s-au înregistrat la inundaţiile din 1958 şi 1970 când râul Bistriţa a ieşit din matcă provocând inundaţii în toate satele riverane. In fiecare an, în urma averselor şi ploilor de lungă durată, se produce umflarea apelor peste limitele normale care provoacă inundaţii ale unor gospodării precum şi eroziuni de maluri. 4/56 9s/s vDIUOoa EI E ză ză e |3 o Le El 5 Le El e] —28 13 o 9 =. 9 & Z P=3e [si ȘI PA [si își Z (NE =3iai 9 Ș Z E as a: le) op 3 - Ş [Ta zi = iz 8 px [ei m! tă & ET E. S.8 | 6 £.8 E.sE|z [si Ss. Es] [si £.8 |EsE |z e |s.a eu [eoo| = =3 e a. i E E =: EA & = E =: 2 a =: 9 == 5 2 =: 8 LA add ss =|e EI = EszlE EI = Es] & = |Ssz le [E =. eouuinuaq ==|s _ | 5 a ==] 5 _ == |s _ > | Azi Mae 93| 93: |” = [= [=] [= ză S [=] S coc coc COT COT PTOT — COT VOVOIUAd NI IALLVINdOd V VIVăNLYN VAIVOSIA 'b's7 ii - - Os Ei - SSLs 098s VDI0g zi 31[2y3ueAa boydes e eniz [ITREZY BOIJOJED aânea ev săi “ geysoonuad : BXEpOULO - [e10) - ednp unsa) 3p elsnuoapv [ns ap puna) -OUPUIOY Neu pe2o| eaanunuaq erqeys erjejndog :3151J21 ednp “129 ui i AIDITAI VAN VIIEVLS VILVINdOd '£'s'7 - = s67 - T9Ss 098s VDIoa au ev EXIT ETA) IO er 5ep 1UgUOI - [eo - neujeao| zaaunuaq :31u79 gdnp “319 ui 2[rqeys eije[ndoq iii HINLA VdNA VIAVLS VILVINdOd 'TS7 [ia pt | Sel | ssi | sce | ic | soi [ ss [ssi ss eri soc] scz ŢaŢeŢZZ Lt | 910 Osct Ei PUNUIO; 9p 0c 18 El | 991 <cl Otl Ol c9L | Oce | 0tc | vel SOC | 9el ICI ctc | Sl | 90c OL9C W vo > 1 0 61 8 LI 91 SI Lă) el [ăi LL [ăi 6 8 L 9 Ss Lă € 4 | 0 asod | me [ue [me fue [ue fue ue Țue | ue | ue | ue | ue fue | ue rue EVA : - : : i IA i _ g me | ue eiqes ISiue | pg 6L LZĂ 69 Po 6s Ps 6 Laă 6t pe 6 4 6l ăi Ş 4 &qes e | |nx5s A - - 6-s | o erie/ndog S8 | 208 | -sc | -0L | -s9 | -09 | -ss | -0s | -sP | -ov | -se | -os | -sc |l-oz |-s | -or Hendog ITOC ALLUVIN LNYWNYSNADAI — VISIVA ad AdNID 15 AXAS dd VIISVIS VILVINd0d [SE erjendogq V-P V VANNLLDAS 2.5.5. POPULAȚIA ŞI DENSITATEA POPULAȚIEI ÎN PERIOADA 2001 - 2024 „tu3/201 ia) ioţe/ndod eoenisuoq Şi a oubos1od 3 on! | ej erjel-ndog 9 "UI S geo) ejejerdns 9 să zutĂ /904 Ai iorțejndodeoeisuoq a Pa -aueos1ad S ainu | e] erejndog 9 a = geo) ejejeadns 2 Si au /90] PP rorje[ndod eoejisuog cai N oueos1od a oijni | e] ere[ndoq 9 atu s geo) ejejerdns e [Să UUX/20] PR iorțejndod eoeisuoq a = oueos.od ani | [ai 3 2] erjejndog [e ai = eo) ejejeadns = = Sa 55 S 2 3 e g 3 S A 6/56 9S/L 1420 eo10g 'u0) 43n) i Z| du z0r81| juewued 30| ui s68z| 006+2| _000+ !afie) neueg yes 861 29 pie] ÎMANd) “ST Idd0 e10g 'u10) NEON) N Z du ez Muewed 30| wi6z/| 008+0 000+0 Ilie) |neseq yes 649 sa sa 2Mgnd) “br 1490 luoozr3d zi VW 0OZT jueued ag] e9og 'uio) 19| 9v'846 Z46 1] _9T0z| Noni! |uoozzad si EZOEWU 0047 jeziuuapo 00 00b+t]___000+Q] e910g 1e$] ST 29 pl] D9nd) “er 140 e910g 'u10)) IDOS-vOuoa non] ul Z|_du proehusapoui ap sina ul utoi 00v+0 0000 e20g Jeş| 961.2 da | ougnd] “zr 140 e910g 'u10)) ID0Ss-vDuoa NIoN| Ul Z du bszvi| Juewed aq] bEOZ__ beo+z| 000+d |20S yes 961 50 pl) 2uAnd) "11 1dd0 e210g uio) nIanj uj | du 1249 Juewed aq] wiszor] S20+1|___000+Q ID0S Jes vIT sa sa 29nd) “01 ld)0O e210g'Wu0) MSN Ul Z du 6ere] Juewed aq] Lu Zi 00v+0___000+Q) !83ueg |neied es 187 sa sa AMANd| “6 1490 nnjui e910g'W03) Z__du ov Juewed 20| ui €0r] 00T+0 __000+0 eseqes Je$| 8 sa sa ÎNANd| “8 e0g'W0) 6871S Z du rr 3uewed aq] W6% 020+0| 000+0) eseges Je] ITI Sa sa And e.0g 'wo) €acIs Z du 06 auewed aq| ui 001| 001+0 000+0] eseqes 1e$| V 8EIL Sa sa 2Mgnd) 9 eD10g 'u0) 88zIs Z du re Juewed ac) we6d 00v+0) 000+0) eseges Jeş BETI SQ sa And 's e210g 'uu0) E671S Z_du 66v1 duewed agj W90z| 007+0 000+9 10 Je$| SLI sa sa 2N9Nd)_“v eDog'wod) VOETS Z|__du veg Juewed ag] ui b6€| 00v+0 000+9 190$ 1eş| 98€ sa sa oand “e ju 00d uge/3d 7 vu 8g/ 3uewed aj e910g 'Ul0)) aueziuapo 9r'606 87| 9rozj S6ETS |uoo9sdg| dwurgvsiu 009ezuapo — ugeeri — 00£+1| 000+0) I8pew 1e$| 12 sa sa ouAnd 2 e910g'wu0)) 9teTs z diw6ozz auewed 30| Weg) 00v+0 000+0 'Iafue) ineued ies 26 sa sa on unq ajJeo. (eoisepeN -S |uauegsodel WniQ- aonaludoud| ej exseoud] n> msnpu 'a1eyeo[dxa ap eJeda, ap In3daul aueoj elnoeă “uewed ap- (eye asl WnuQ-39) (eoandi 'oueziuJapouu sanul 3ejngejui| -7 ej ap! A as: in .aid. i eunuu0> 15 eayejjedo| “jeunuu09 | yen pl “aejiqeai sezijea 93sa oJedinjnwunup e (nenedeosn nuiwwedeaquu euonuaUu EA as ajedoj wnuQ-d| yemud neșj *811N43Su09 J0jinsanul eul ejenpej lau “eziuJapouu- (w) (ru) | (tutun) funup inzed uitaoa. aueo| ININtunapl suesnapni ouand :ae.9n| ap |ndi]] eaJeoje, au) "| eaue]g eyeyedngueweadooe ap dij| ejeai:37 aneunsag| aulâuoy d ajediounud ameuje2o]) e eoluyaj Injntunap) wniqj be] jnuunup |naseu ese[)) eaiiuunuagj -rQ) a1o3a3exy IN 9TOZ-OTOZ epeolad injnuunap 9S/8 e210g'u07 non) Z dwzsd auewed ad) 69 690+0 00040 9pew 165] 428 sa Sa | And 9€ e210g'uo) Iul d du 6gsz aueued ad) tuvof voe+0 000+d pew 3e$| 1.8 sa sa dand, se eD10g'u0)y pal d du ssu avewed a) wo vE0+0 000+0 !9pew 1e$ 688 sa E! aq, ve €310g'U103) mol z duzzar avewedac| tz 682+0] 0000 I9PeW 1€$ 828 sa Sa | An €€ e310g'uu03j Laiu Z durea auemed e) Wob8 98:00 000+0) 13pew 1e$| 44 Sa sa | And) ze e310g'uu03) ut în duel jueuued aq WOE|_ 0£0+0) 000+0 ape 1e$| 69 sa sa And) Te e310g'uu03j ol z du vesa auewedag| iso sov+0| 000+0) I9PeW 1e$j £94 sa sa | Adj 0€ O !8pinW e| 'Q nje>seq nonjul eD10g'u0)) e| 2p-/Zvsa z|__duu sat auewed aq) ui 21| gz1+0) 000+0) pen Je$) up Z/ sa sa | 2uAnd 62 e910g'uu0)) edueis /zb sa pionul d au seri auewedac| wz81| z81+0) 0004 9PeW 1e$ uIPI/L2v SO Sa | Mda, '8e e210og'u0)) calu d duo aueweda) w00T| 001+0 000+9 pe Je$| 161 sa sa | And) 2 e310g'U0)j A 2 du sea auewued aj wzi ZvO+0 000+0 Pe 165) s0zs sa sa |_PAnd 92 e310g'Uu0)] ii Z_du oovi auewed 20| w 96| 9£+0) 000+0 I8pew 1e$j TEzsa Sa | __ANd| se e)10g'uio2y MONI) 7 du ssg juemed ag] uu 6zz] 622+0_000+9 !9peW 16$] 48 sa sa >ugnd_vz e310g'wuo03j monpul z|_duu zoze auewed ag] ui OSTI OSTI+0) 00040 edun] jeg 1861 sa sa | And £c e2„0og'u0)y (MORI: d duasd auewedad wsvz — Svz+0) 0000 eoun] 3e$j 68 sa sa | And zz e2.0og'wuo) Pa2n ul d du eva] uewedag) ui er 161+0 000+0 edun] 1e$| e sa sa 2u9nd| Te e310g'uuo0)j OSI Z duzag auewed ad ui z01| 01+0) 00040 eoun] 3eş S6I sa sa | __Aidnd 02 eJ0g'uo7y isi Z_duza| auewed 20| wzzţ| zz1+0] 00040 eoun] je) Lve sa sa | And sr e)10g'uu0)] Boa d du Log avewed 20| 4191] 191+0| 000+0 edun] 3e$ e6z sa Sa | SA] 8 l4d0 cool e2108 :W0-) oand -z 121 08€ vrd ii i | du OvbsThiuiapow ap sunau wizbri| 004+1| 000+9) E i 16150 >a ! cau d du cvsd »uewmed adj tu v60r| 060+1| 000 eseqes jes 861 9d 29 Duda) "31 9s/6 e310g'u10) ea duw 6807] duewedaa | uiror| 197+0) 000+0 I9Hul) '1d 165 056 sa sa | 2udnd) 6s e310g'u10) PEORIIS du Tri] suewedag W18 180+0 000+0 I9[ulD "ad es aze sa Sa | And 8s e)10g'u0) iu n) du cv 3uewedaq Wbzz vz2+0 00040 [9 "ad 1es zb sa sa | And) zs e210g'u0) non ul du vogd - uewedag LUvOS OS+0] 000+0 I8[ulD 14 3es ve sa sa | and) 9s 310g'uu03) 990 Ul duu £01| Juewed aq vibe] VE0+0_000+0 I9u1D '1d 1es LE7 sa sa M9Nd| SS e2J0g'uu0) nuonj ui auigii| — Biciedaa wa | zao+d .000+0 '9ful) “aq 1$ zi sa sa | 2uAnd) vs e210g'u10) nau duu 961| Juewed aq WOZE 07E+0 000+0 18(ulD "1 des 1/69 sa sa And _€s e310g'U10) za] N] du 981 3 [...]