HCL 3/2022 Borca adoptată

ROMANIA JUDETUL NEAMT COMUNA BORCA PRIMARIA HOTARARE privind actualizarea Planului de analiza si acoperire a riscurilor la nivelul comunei Borca, pentru anul 2022 Consiliul local al comunei Borca, Judetul Neamt; Avand in vedere: - Referat de aprobare a d-nului Petrica RUSCANU. primarul comunei Borca, inregistrata sub nr. 294 din 10.01.2022; -Raportul de specialitate al d-nului Liviu Buzdugan sef serviciu S.V.S.U. din cadrul Primariei comunei Borca,inregistrat sub nr. 295 / 295.01 „2022; -Raportul comisiilor de specialitate care avizeaza favorabil. In conformitate cu prevederile art.6 din Metodologia de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor aprobata prin Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr.132/2007; Având în vedere dispoziţiile art. 129, alin. (7), lit. (h) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ: În temeiul dispoziţiilor art. 129, alin. (1). alin. (2), lit. (d) și alin. (3), lit. e) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ: HOTARASTE: Art.1.Se actualizeaza Planul de analiza si acoperire a riscurilor la nivelul comunei Borca, pentru anul 2022, conform anexei alaturate care face parte integranta din prezenta hotarare; Art.2.Comitetul local pentru situatii de urgenta al comunei Borca, prin Centrul Operativ cu activitate temporara va duce la indeplinire prevederile prezentei hotarari: Art.3,Secretarul general al comunei va asigura comunicarea prezentei hotarari institutiilor si persoanelor interesate si se va publica in Monitorul Oficial Local; PRESEDIN Consilier, Caluy CONTRASEMNEAZA Secretarul general al comunei Alecu Andries Din 28.01.2022 p y sea dr = ai . . Prezenta hotărâre a fost adoptată astăzi, cu un număr de [9 voturi pentru, __—__ voturi abţineri, __—__ voturi împotrivă, din totalul de 45 consilieri prezenţi RECECICITEICITICITrITITTITITITITECTEEErrrr a ROMANIA- JUDEȚUL NEAMŢ RIMĂRIA COMUNEI BORCA ae Api PREŞEDINTE Ă III III III III AIA II " PLANUL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE - A RISCURILOR =BORCA = 2422 TIEEKCCECCErCrrrrrrcCrcCrrrCrrCCecrrcCrerE CAPITOLUL I Dispoziţii generale SECTIUNEA 1 Definiţie, scop, obiective CONCEPTUL DE RISC Prin risc se înțelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime, proprietăţi distruse, activităţi economice întrerupte, impact asupra mediului datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă de timp. Ca urmare, riscul în situaţiile de urgenţă este probabilitatea de expunere a omului şi bunurilor la acţiunea unui anumit hazard de o anumită mărime și poate fi exprimat matematic ca fiind produsul dintre hazard, elementele expuse la risc şi vulnerabilitatea acestor elemente: R = f(HxExV/C) unde: R - risc H - hazard E - elemente supuse la risc ( persoane, bunuri ) V - vulnerabilitate C - capabilitate (capacitatea de adaptare/răspuns a comunităţii) Rezultă că riscul există funcție de mărimea hazardului, de totalitatea grupurilor de oameni şi valorilor materiale periclitate şi de vulnerabilitatea acestora şi poate fi definit ca predicție matematică a pierderilor de vieţi omeneşti, râni(i, distrugeri de bunuri şi afectarea activităţii economice, în cursul unei perioade de referință Şi într-o regiune dată, pentru un hazard specific. Eforturile pentru prevenirea hazardurilor şi atenuarea impactului lor asupra societăţii sunt imperios necesare şi se constituie în parte integrantă a politicilor de dezvoltare durabilă şi de asigurare a securităţii globale, regionale, naţionale, comunitare și, de ce nu, chiar individuale. Cunoaşterea şi gestionarea acestor surse de risc permit realizarea măsurilor preventive şi planificarea eficientă a măsurilor de intervenţie şi reabilitare pentru limitarea şi reducerea suferințelor, pierderilor şi distrugerilor şi revenirea la normalitate atunci când se produc hazarduri sau când activitatea social-umană le generează. Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării riscului, determinării frecvenţei evenimentelor şi consecinţelor asupra elementelor expuse ale fiecărui eveniment pentru fiecare tip de risc specific. Analizând fiecare tip de risc care poate să apară în zona de competenţă administrativ-teritorială se execută identificarea şi evaluarea acestora, în scopul protecţiei populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale şi culturale importante existente în zona respectivă. În funcţie de frecvenţa şi de consecinţele situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de riscuri specifice, riscul poate fi principal sau secundar. SCOPURI: - asigurarea cunoaşterii de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă; - crearea unui cadru unitar și coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgență adecvat fiecărui tip de risc identificat. OBIECTIVE: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situați de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; b) amplasarea şi dimensionarea forţelor necesare pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor de răspuns; 1 d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. SECTIUNEA A 2-A. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2. |. ACTE NORMATIVE DE REFERINTĂ - Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii - cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.718 din 30 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; - Hotărârea Guvemului României nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ - teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice. 2.2, STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE a) Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă b) Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă 2.3. RESPONSABILITĂȚI ALE ORGANISMELOR ŞI AUTORITĂȚILOR CU ATRIBUTII ÎN DOMENIU Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de Consiliul local. Planul se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în teritoriul administrativ al comunei. Primarul comunei răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării PA AR. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice au obligaţia de a pune la dispoziţia Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR. CAPITOLUL II Caracteristicile unităţii administrativ - teritoriale Administrativ-teritorial, comuna BORCA aparţine judeţului Neamţ , aflându-se la o distanță de aproximativ 95 km faţă de municipiul Piatra Neamţ şi are în compunere următoarele sate: 1. satul Borca, sat resedinta de comuna 2. satul Sabasa 3. satul Soci 4. satul Madei 5. satul Lunca 6. satul Pr.Pantei 7. satul Pr.carjei SECȚIUNEA 1. Amplasare geografică şi relief ComunaBorca se întinde pe o suprafaţă de 20627,5 ha (intravilan — 934,5 ha, extravilan -19693), Este asezata în extremitatea Nord-Vestica a judetului Neamt. Pe cursul mijlociu al raului Bistrita „la altitudine de 600m intr-omicrodepresiune de masive,cuprizind la Vest Muntii Bistritei cu varful Budacu 1864, iar la Est Muntii Stanisoara cu varful Bivol 1529.Comuna Borca se invecineaza la Nord si la Est cu judetul Suceava „orasul Brosteni, comunele Malini si Slatina, la vest cu judetul Harghita,comuna Bilbor SECTIUNEA A 2-A , Influenţa "barajului" muntos al Carpaţilor se resimte în special în anumite faze tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munţii deviază înaintarea spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense B. Regimul precipitațiilor Zona este larg deschisă circulaţiei atmosferice din est, faptul având drept rezultat o intensificare a vânturilor, creând, destul de frecvent, furtuni de intensitate medie cu ploi în averse locale şi iarna cu viscole puternice care provoacă înzăpeziri. Valoarea medie a precipitațiilor variaza intre 800- 1000 mm/an pe culmile muntoase si600-700 mm/an la periferia acestora si in principalele vai. De regulă, maximul de precipitaţii se înregistrează în luna iunie iar minimul în lunile ianuarie - februarie. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad vara, între 38 şi 46 % din totalul anual, iar cele mai mici iarna , între -10 si -20 C din totalul anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este cuprins între 86 şi 105. Precipitatiile sub forma de zapada se inregistreaza incepand in general din luna octombrie iar intervalul cu strat de zapada dureaza intre 80 si 160 de zile pe an. C. Regimul termic Valorile extreme ale temperaturii aerului sunt destul de semnificative, indicând importanţa factorilor locali în modificarea vremii şi se prezintă astfel, din înregistrările efectuate: maxima +36,6*C şi minima -28,5*C. Temperatura medie anuală este 8,8 Luna cea mai friguroasă este ianuarie, iar cea mai călduroasă iulie. SECTIUNEA A 3-A Reţeaua hidrografică A. Apele curgătoare Precipitaţiile relativ bogate și morfologia reliefului au facilitat dezvoltarea reţelei hidrografice cu un regim de alimentare de tip pluvial-moderat. Cel mai important curs de apă este râul Bistrita , cu o lungime de aproximativ 7 km,pe teritoriul comunei Borca de la Lunca la Pr. Pintei , care are urmatorii afluienti : pr. Borca (L = 19 km), Pr. Sabasa (L= 23 km),. Afluentii Borca si Sabasa sunt amenajati hidrotehnic pe ambele maluri, pe lungimea satelor Borca si Sabasa , cu diguri împotriva inundaţiilor şi eroziunii malurilor construite din piatra. Cele mai mari creşteri ale debitului s-au înregistrat la inundaţiile din 1958 şi 1970 când râul Bistrita a ieşit din matcă provocând inundaţii în toate satele riverane. In fiecare an, în urma averselor şi ploilor de lungă durată, se produce umflarea apelor peste limitele normale care provoacă inundaţii ale unor gospodării precum şi eroziuni de maluri. 0 IL IL d 9L £8 67 L9 s6 9t | ss 16 Ae):(0i:! | =] i =: px dă EG e _5 Ela E 2] o 22] e îZ lo 5=5|3 =) z5E85 e le) z 555| [ej z|l55E|3 | z 9. "3 ji x > la! [1 [SI & > lei e [= & [=] ci e x E. 5:82] 3 (să £.a E.s.8| a [ei s.8 Es8| 3 ei =. E<.e la <. 3 HĂeIIeo| 32| 5 &. E. Rs 8 =] = 3.53 8 B <. |as=|E | = eoanunua] =5| a | = a = es a = e E la | e Eu i si ea eE:| i S = [=] 1 LOZ OL0c 600% 8007 LLOT — 8007 VOVOTIAd NI [ALL VINdOd V YVIVINLVN VIIVOSIA 'p's'z | SI S E [2] [24 = 61S9 9799 vouoa | usiă ai[oyăueaa voydes e eniz TU93A BOIJOED ă L [| "93 IV pdnp gunso) 3p eiSnuaspy RisIsosuad [Hs ap eunsa) -OUPUIO SXePONO ea MĂgIIJeDO[ eaaruunua 3 : epqeis erţendogq sait :3131[91 gdnp “o1e9 ui AIOIIAĂ YăNa YVIEVIS VIlLVINdOd '£'s7 î Sa lEZ E S6£9 9799 VIXog aa z[y IUSIUI219() IUIOIy Lee TUPUIOX - [210] - nbenţeaoţ eazuuunuaq :21u12 ednp *o1eo ui epqe3s ertejndog Lia . AINLA YăNd yTIAVIS VIlvINdOd Ts7 [ara Il £0L 891 | DIE | £0c | 891 | sg! | Shi | si | voi | s7 ] ss | zoz | eo | Ziz 9£z | 977 [1443 d VoNOA eunuio-) 9% 0 EG | Zrl | 981 | Biz | 091 | 991 | zei | oiz | ozz | vc | vaz | sez | niz | Ic 8b7 | 907 LLEE W ră 07 | 61 8 LI 9 SI La! EL ZI 3! o 6 8 L 9 Ss d € (4 1 0 2]sa tue ue vue ue 1ue ue ue iue 1ue 1ue ue ue Tue Tue lue I/W bi Li - - li . . . . . . Li ui IQeS uk A] | Wu | ve 6L vL 69 P9 | 6s ps 6 | pp | 6£ | ve | 67 ve | 61 PI În em giqes e | jnxas R-eaţ d Eee L__S8 208 | -S4 | “0 | -s9 | -09 | -ss | -0s | -s | -ow | -se | -oe | -sz | -oz | -s1 -0L Heindod i Ă TLOZ AILIVA INYWYSNIDAI — VISIYA ad adn) 15 2XAS dd VIIEVIS VILVINdOd [s7 ere ndog V-P V VANNILLOIAS 2.5.5. POPULAȚIA ŞI DENSITATEA POPULAȚIEI ÎN PERIOADA 2008 - 2011 aUD)/90| ui iarțepndod vayensuaq ai = autosIad * = Sun! | e] erje[-ndog $ = UI pă e [e307 tleyednş > aU/90] ia) iarțepndodeaensuaq N = -oueos.ad i i Sun! | e] erejndogq S S alu =: Iey0) ejezedns Ş „tX 90| [ai rorendod eoesuaq Lat g »ueosad se FI an! ] e] erejndog = = „ui = E270] ejejexdns Ş rorjendod eoyejisuaq a % aueosIod an! | e = 2] erţejndogq = e UD = pe107 vjejexdng 3 di cz 23 3 Ea g E Ş S Aa ca Ț | | SECTIUNEA A 5-A Căi de transport A.) CĂI DE TRANSPORT RUTIERE NSPORT BUTERE ] ; ! Lungimea pe | ÎN | aim Traseul drumului | teritoriul | Obs. | comunei | | Li DNI7B |LUNCA-PR. PINTEI Ohm . Asfaltat | | 2 DJ 209B SABASA-MALINI B6 km Asfaltat4/ km | 3 DCI5 BORA OC 3.7 km Asfaltat | 4 DC 19% BORCA-SOCI cc e „Neasfaltat | 5 DC 197 BORCA-SABASA 1.7 km Asfaltat 6 DC 198 BORCA- PR. CIRJEI „4.0km _ Nest | | | | SECTIUNEA A 6-A Dezvoltare economică Ocupațiile locuitorilor sunt mai ales agricultura , creşterea animalelor , prelucrarea si exploatarea lemnului , mineritul si intr-o mai mica masura pomicultura si legumicultura. AGENȚI ECONOMICI DE PE TERITORIUL ADMINISTRATIV - DENUMIRE LOCALITATEA PROFIL ] Ocolul silvic Borca Borca sivilcultura ] SC coonsumcoop Borca comert AF Birgaoanu Maria Madei "comert Sc DOVANI COM SRL MADEI comert SC GLOBAL COM SRL MADEI Comert Bi SC FLORION PICU SRL MADEI Exploatarea lemnului si comert SC BOROSPIN SRL MADEI Prelucrarea lemnului AF GINSAC MARIA MADEI | Comert SC AANEI LIO SRL SABASA CONSTRUCTII SC FRAM FOREST SRL SABASA Comert si prelucrarea lemnului SC RABIN CONSUL SRL SABASA Prelucrarea lemnului | SC NITA CONSTRUCT SRL SABASA Prelucrarea lemnului SC TOFAN ETA SRL MADEI Prelucrarea lemnului SC CRISIVA PROD SRL PR. PINTEI Prelucrarea lemnului _ SC PETRUS PROD SRL SOCI Prelucrarea lemnului SC GEREX SRL MADEI Prelucrarea lemnului SC GENERAL TUD SRL SABASA _ ÎCOMERT . | AF COBOZ SABASA COMERT | SC CRISTIANA SRL SABASA "COMERT SC RAMO FLORI SRL SABASA COMERT SCFLORANEL SRL SABASA COMERT | SC DOUGLAS SRL _ SABASA COMERT | 7 | SC NITADIN SRL [LUNCA IMADEI | 5 ASOCIATII DE CRESC. ANIMALE | BORCA Fondul funciar: Teren agricol = 6079 ha - terenuri arabile = 287 ha - păşuni = 3169 ha - fânețe = 2598 ha - livezi = 25 ha - paduri =13910ha Teren neagricol =13521 ha - drumuri= km - curţi şi construcţii = 110 ha - terenuri neproductive = 880 ha Turism - Pensiunea VITORIA cu o capacitate de primire pentru 20 persoane COMERT SI PREL „LEMN COMERŢ -Pensiunea VANATORU cu ocapacitate de primire pentru 30 persoane. SECTIUNEA A 7-A Infrastructuri locale [o _ Ț DOMENIUL ] DENUMIRE LOCALITATEA DE ee i ACTIVITATE = | Sediul Primăriei Administraţie ]Sobe cu lemne PoE metiei BORCA publică locală Instalaţia electrică BORCA : A Ș Centrale termice na de d SARE RARUI Educaţie | Instalaţii electrice PR. CIRJEI Instalaţii electrice, sobe PR. PINTEI SOCI MADEI Şcoala cu clasele I-IV si I-VIII SABASA Educatie Cotă TEI BORCA-CENTRU Instalaţii N LUNCA electrică,centrală Grădiniţe Educaţie termică „sobă Centrala termica Căminul cultural Borca |SABASA | Cultură Instalaţie electrică fu —Ș o Ț iii | Centrala termică poa uman | SABASA | Sănătate "Instalaţie electrică |. | | | Centala termica | Biserica ortodoxă BORCA | BORCA | Religie | Instalaţie electrica PR 2 Centrala termica | nea ortodoxă SABASA IsanasA | Religie instalaţie electrică | iserica ortodoxă MADEI |mavei [Religie a sii Ț Centrală termică e ortodoxă PR.CIRJEI | PR.CIRJEI Religie Instalaţie electrică o m _ _ — aia — _ A | Centrală termică Biserica ortodoxă SOCI SOCI Religie | Instalaţie electrică Biserica ortodoxăn PR. PINTEI | PR.PINTEI Sote dedat Religie | Instalaţie electrica Dispensarul sanitar-veterinar SABASA | Centrala termica Instalatie electrica | Biblioteca comunala cultura Sabasa | — | | | Sobe de incalzire | Instalatie electrica Infrastructura sistemului medical - 2 cabinete medicină umană particulare - 2 medici, $ asistenţi; - | cabinet stomatologic - 1 medic - 3 farmacii - 2 farmacisti,5 asistenti farmacisti - 1 dispensar veterinar - 1 medic veterinar, | asistent Mijloace de informare publică locală - telefonie fixă - asigură legătura cu toate satele comunei - post local de televiziune prin cablu - Oficiu PTTR - în localitatea Borca Mijloace de transport în comun - linii de transport persoane prin autobuze şi microbuze ce asigură legătura municipiului reşedinţă de judeţ cu toate localităţile, mai puţin satele Soci si Pr. Cirjei Reţeaua de alimentare cu energie electrică = 0,4 KV Alimentarea se face de la reţeaua de 20 KV prin posturile de transformare din fiecare localitate: Borca-l buc, Soci — 2 buc, Sabasa — 2 buc, Madei-2 buc, Lunca-l buc, Pr.-Cirjei — 2 buc, Pr.Pintei-l buc. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă Alimentarea se face din sistemul centralizat care deserveşte satele Borca,Soci,Sabasa prin sistem SAPARD si in satele Lunca, cetatenii satelor. Surse de alimentare cu apă: - alimentare proprie prin cădere - fântâni 2.1. SPECIFIC REGIONAL Madei, Pr. Cirjei si Pr. Pintei sisteme realizate in regim propriu de Datorită distanţei relativ mici faţă de primul oras Piatra Neamt, comuna Borca are asigurate avantaje privind transporturile, activităţile de aprovizionare, învățământul, cultura etc. | CAPITOLUL III Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă SECTIUNEA 1 Analiza riscurilor naturale A) Fenomene meteorologice periculoase A1) Inundații - cauza fenomenului: zaporul de pe raul Bistrita si acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare, care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată. - caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înălțimea viiturii, durata şi frecvenţa acesteia. - predictabilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu şi scurt, în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă. - factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă, lipsa sistemului de avertizare a populaţiei, capacitate redusă de absorbţie a solului, clădiri şi fundaţii cu capacitate de rezistenţă slabă, stocuri de alimente neprotejate. - efecte: distrugeri materiale, pierderi umane şi contaminarea surselor de apă. - măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a digurilor. - măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecție şi alarmare, educarea şi participarea comunităţii, planificarea executării lucrărilor de apărare. - măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului, căutare-salvare, asistență medicală, aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente, purificarea apei şi adăpostire temporară. - instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor. Pe raza comunei inundaţiile se produc ca urmare a ieşirii din matcă a apelor curgătoare în urma ploilor de lungă durată sau averselor şi în urma topirii rapide a zăpezilor de pe versanţi. Aluviunile transportate în timpul viiturilor puternice devin o ameninţare pentru om, acoperind culturile şi căile de comunicaţii. Elementele principale vulnerabile şi inventarul elementelor expuse : NR y OBIECTIVE POSI [...]