HCL 5/2024 Borca adoptată

ROMANIA JUDETUL NEAMT COMUNA BORCA PRIMARIA HOTARARE privind actualizarea Planului de analiza si acoperire a riscurilor la nivelul comunei Borca, pentru anul 2024 Consiliul local al comunei Borca, Judetul Neamt: Avand in vedere: - Referat de aprobare a d-nului Petrica RUSCANU, primarul comunei Borca, inregistrata sub nr. 340 din 10.01.2024: - Raportul de specialitate al d-nului Liviu Buzdugan sef serviciu S.V.S.U. din cadrul Primariei comunei Borca,inregistrat sub nr. 341 / 10.01.2024; - Raportul comisiilor de specialitate care avizeaza favorabil. In conformitate cu: - prevederile art.6 din Metodologia de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor aprobata prin Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr.1 32/2007; - dispoziţiile art. 129, alin. (7), lit. (h) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ: - prevederile art. 6, din Legea nr. 52 / 2003, privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul dispoziţiilor art. 129, alin. (1), alin. (2), lit. (d) și alin. G), lit. e) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ cu modificarile si completarile ulterioare: HOTARASTE: Art.1.Se actualizeaza Planul de analiza si acoperire a riscurilor la nivelul comunei Borca, pentru anul 2024, conform anexei alaturate care face parte integranta din prezenta hotarare; Art.2.Comitetul Local Pentru Situatii de Urgenta al Comunei Borca, prin Centrul Operativ cu activitate temporara va duce la indeplinire prevederile prezentei hotarari; Art.3.Secretarul general al comunei va asigura comunicarea prezentei hotarari institutiilor si persoanelor interesate si se va publica in Monitorul Oficial Local; PRESEDINTE DE SEDINTA Consilier, Dahon Mihai CONTRASEMNEAZA Secretarul general a comunei Alecu Andrie | Din 26.01.2024 - Prezenta hotărâre a fost adoptată astăzi, cu un număr de__I8__voturi pentru, ___7___ voturi abţineri, __—___ voturi împotrivă, din totalul de_/5 consilieri prezenţi | ROMANIA JUDETUL NEAMŢ COMUNA BORCA COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR Aprobat prin Hotararea Consiliului Local Borca Nr.0.... din 26.01.2024 APROB, PREȘEDINTE C.L.S.U. Petrică CAPITOLUL II Dispoziţii generale SECTIUNEA | Definiţie, scop, obiective CONCEPTUL DE RISC Prin risc se înțelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime, proprietăţi distruse, activităţi economice întrerupte, impact asupra mediului datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă de timp. Ca urmare, riscul în situaţiile de urgenţă este probabilitatea de expunere a omului și bunurilor la acţiunea unui anumit hazard de o anumită mărime şi poate fi exprimat matematic ca fiind produsul dintre hazard, elementele expuse la risc şi vulnerabilitatea acestor elemente: R = fE(HxExV/C) unde: R - risc H - hazard E - elemente supuse la risc ( persoane, bunuri ) V - vulnerabilitate C - capabilitate (capacitatea de adaptare/răspuns a comunităţii) Rezultă că riscul există funcţie de mărimea hazardului, de totalitatea grupurilor de oameni și valorilor materiale periclitate şi de vulnerabilitatea acestora şi poate fi definit ca predicție matematică a pierderilor de vieţi omeneşti, răniți, distrugeri de bunuri şi afectarea activităţii economice, în cursul unei perioade de referință Și într-o regiune dată, pentru un hazard specific. Eforturile pentru prevenirea hazardurilor şi atenuarea impactului lor asupra societăţii sunt imperios necesare şi se constituie în parte integrantă a politicilor de dezvoltare durabilă şi de asigurare a securităţii globale, regionale, naţionale, comunitare şi, de ce nu, chiar individuale. Cunoaşterea şi gestionarea acestor surse de risc permit realizarea măsurilor preventive şi planificarea eficientă a măsurilor de intervenţie şi reabilitare pentru limitarea şi reducerea suferințelor, pierderilor şi distrugerilor şi revenirea la normalitate atunci când se produc hazarduri sau când activitatea social-umană le generează. Analiza de rise este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării riscului, determinării frecvenţei evenimentelor şi consecinţelor asupra elementelor expuse ale fiecărui eveniment pentru fiecare tip de risc specific. Analizând fiecare tip de risc care poate să apară în zona de competență administrativ-teritorială se execută identificarea şi evaluarea acestora, în scopul protecţiei populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale şi culturale importante existente în zona respectivă. În funcţie de frecvenţa şi de consecinţele situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de riscuri specifice, riscul poate fi principal sau secundar. SCOPURI: - asigurarea cunoaşterii de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă; - crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgenţă adecvat fiecărui tip de risc identificat. OBIECTIVE: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţi de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; b) amplasarea și dimensionarea forțelor necesare pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor de răspuns; 4 d) alocarea şi optimizarea forţelor și mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. SECTIUNEA A 2-A. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2. 1. ACTE NORMATIVE DE REFERINTĂ - Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor şi a Structurii - cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - Ordinul Ministrului Administraţiei și Internelor nr.718 din 30 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică și dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; - Hotărârea Guvernului României nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ - teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice. 2.2. STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE a) Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă b) Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă 2.3. RESPONSABILITĂȚI ALE ORGANISMELOR ŞI AUTORITĂȚILOR CU ATRIBUTII ÎN DOMENIU Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă și se aprobă de Consiliul local. Planul se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în teritoriul administrativ al comunei. Primarul comunei răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării PAAR. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice au obligaţia de a pune la dispoziţia Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR. CAPITOLUL II Caracteristicile unităţii administrativ - teritoriale Administrativ-teritorial, comuna BORCA aparţine judeţului Neamţ , aflându-se la o distanţă de aproximativ 95 km faţă de municipiul Piatra Neamţ şi are în componenta următoarele sate: 1. satul Borca, sat reședință de comuna 2. satul Sabasa satul Soci 195] 4. satul Madei 5. satul Lunca 6. satul Pr.Pantei 7. satul Pr.carjei SECȚIUNEA 1. Amplasare geografică şi relief Comuna Borca se întinde pe o suprafaţă de 20 627,5 ha (intravilan — 934,5 ha, extravilan -19693 ha), Este asezata în extremitatea Nord-Vestica a judetului Neamt. Pe cursul mijlociu al râului Bistriţa „la altitudine de 600 m intr-o microdepresiune de masive,cuprinzând la Vest Munţii Bistriţei cu vârful Budacu 1864 m, iar la Est Munţii Stânişoara cu varful Bivol 1529 m. Comuna Borca se învecinează la Nord si la Est cu judetul Suceava,orasul Brosteni, comunele Malini si Slatina, la vest cu judetul Harghita,comuna Bilbor SECTIUNEA A 2-A , Caracteristici climaticeA. Regimul climatic În ansamblu, comuna Borca prezintă o climă temperat - continentală, cu particularităţi specifice zonei de est a ţării. Caracteristicile climei sunt determinate de particularităţii circulaţiei atmosferice, de formele şi fragmentarea reliefului dar şi de valea râului Bistrita unde se produce efectul de foen datorită ascensiunii forţate a aerului umed fără transfer de căldură. Influenţa "barajului" muntos al Carpaţilor se resimte în special în anumite faze tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munţii deviază înaintarea spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense B. Regimul precipitațiilor Zona este larg deschisă circulaţiei atmosferice din est, faptul având drept rezultat o intensificare a vânturilor, creând, destul de frecvent, furtuni de intensitate medie cu ploi în averse locale şi iarna cu viscole puternice care provoacă înzăpeziri. Valoarea medie a precipitațiilor variaza intre 800- 1000 mm/an pe culmile muntoase si 600-700 mm/an. la periferia acestora si in principalele vai. De regulă, maximul de precipitaţii se înregistrează în luna iunie iar minimul în lunile ianuarie - februarie. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad vara, între 38 şi 46 % din totalul anual, iar cele mai mici iarna , între -10 si -20 C din totalul anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este cuprins între 86 şi 105. Precipitatiile sub forma de zapada se inregistreaza incepand in general din luna octombrie iar intervalul cu strat de zapada dureaza intre 80 si 160 de zile pe an. C. Regimul termic:Valorile extreme ale temperaturii aerului sunt destul de semnificative, indicând importanţa factorilor locali în modificarea vremii și se prezintă astfel, din înregistrările efectuate: maxima +36,6%C şi minima -28,5*C. Temperatura medie anuală este 8,8'Luna cea mai friguroasă este ianuarie, iar cea mai călduroasă iulie. w SECTIUNEA A 3-A Reţeaua hidrografică A. Apele curgătoare Precipitaţiile relativ bogate şi morfologia reliefului au facilitat dezvoltarea rețelei hidrografice cu un regim de alimentare de tip pluvial-moderat. Cel mai important curs de apă este râul Bistrita , cu o lungime de aproximativ 7 km,pe teritoriul comunei Borca de la Lunca la Pr. Pintei , care are urmatorii afluienti : pr. Borca (L = 19 km), Pr. Sabasa (L= 23 km), . Afluentii Borca si Sabasa sunt amenajati hidrotehnic pe ambele maluri, pe lungimea satelor Borca si Sabasa , cu diguri împotriva inundaţiilor și eroziunii malurilor construite din piatra. Cele mai mari creşteri ale debitului s-au înregistrat la inundaţiile din 1958 şi 1970 când râul Bistriţa a ieşit din matcă provocând inundaţii în toate satele riverane. In fiecare an, în urma averselor și ploilor de lungă durată, se produce umflarea apelor peste limitele normale care provoacă inundaţii ale unor gospodării precum şi eroziuni de maluri. 7] 1) IL IL L 9L <8 6C L9 s6 9 | ss L6 VDIOa £ Ele 8£|2 s£|e s£ le e=5|g Ş Z B&£85l|s e) Z 558| s je, z |zss le e) % Pa- aa [= ESTI ei = i ja a E 3 = e ESTI [ei 3 = e ET = <a | [c] £.2 E<8l|z ls] £.e E<elz & za E <<» > & z. e nțe[eooj E E|E le |" F=el8 [8 [se ESels [8 [e |ssE ls la |să ez e z=|z = Pal E [3 3 Belle E = (SR 2 zi E Ne PAI UNU =. = = = B.P = =, =. BB = zi = ja =, SI 3 zi = =. ri (di zE ls | zE| E z&| e |” z£8 |8 |” SE =: e=:| e5: |” o =) 5 3 1107 0107 600€ 800€ 1107 — 8007 VOVOIIAd NI [ALL VINdOd V VIVANLYN VAAVOSIA 'p's'7 6l - - La) be | - 61s9 9799 vDI0a S1dusiei aiţoy5ueao podes e eniz PItisău IUDBA | BDIȚOIEO I91|91 iv 2dnp gunsa) 3p elSnuaapv 2[esoonuad [NS ap eunsai) | -OULUIOy ExepoNO = PDL ujev[eoo edanunuaq - - — — eugeis etje[ndogq Ă :9131]91 gdnp 3129 ui ANOIIII Y4NA V UV LS VII VINdOd '£'s'z E i LE = S6£9 9799 VDUOa au lv IUaIUIeoN IUOII 1 TUPUIOI - [eo - be[eaol edartunuoc] :91u79 ednp “2129 ui epiqeas erjejndoq i AINLA VAN VIEVLS VIlVINadOd Es [ia Il | €OL | 891 | 9i€ £0Z 89| | S81 | spl | 881 | boi | ss | ssc | coc | coc |] 27 [92 97 [443 d VoNOa unuio-) 9 07 6 | Zei | 981 | 9iz | 091 | 991 | zor | 012 | 02 | se P8C | 9£7 | LI | If | 87 | 907 LLE€ W 17 07 GI sI LI 9I SI Lă! El (4! LI OI 6 E L 9 Ss Lă € [4 l Li) asod | me [ue rue | ue | ue rue me [ue [ue [ ue [ue fue [ue | ue | rue EVA IS rue : j i le j j p Me | rue .. eIIqeIs nfejeool 154 P8 6L LZĂ 69 V9 6s vs 6 vb 6£ ve 67 LI 6! Lă! 6-s | p-p | PIA&SE | Inxes evepndog | taaunuaq s8 208 | “SL | -0L | -s9 | -09 | -ss | -os | -sp | -op | -se 0£ | -S7 | -07 | -si | -ol Hepndog CLOT ALLUVA LNYWYSNADA — VISUVA AC A4NN9 IS AX3S ad VIEVIS VILVINdOd ['S7 erjeIndog V-P V VANNALLDAS 2.5.5. POPULAȚIA ŞI DENSITATEA POPULAȚIEI ÎN PERIOADA 2008 - 2011 aUUX/90] ie) rorțe[ndod voyejisuoq a e aueos.ad S E on! | e] eijel-ndoq AI 9 a = [eo ejejerdns = [să „U2/90| ua 1ove|ndodeoeisu2Q] Ş o -oueosJod o — [si i ani | e eijejndog E 9 au = [eo] ejejedns 2 2 „tu 90| ară sore|ndod eaenisuog SA o aueos1ad sei = ani | e] eitejndo g = 1n! | E] eHejndod e e au e pe3o) ejejedns e Is) „AU /90| za rorțe[ndod voejsuoq A ce aueoseod an! | e [să i e] erje|ndod NI je „UD = gpeo) tjeje.dns & [5 [că [A < z = â A+ ŞTOZ-OTOZ epeouad Ul ayezijeaa 1aisaAul ap leon] injnuunup 3|pusuapee) e.Jog'tuo 687Is d durrg yuewed aqj W69 010+0 000+ eseqes jesi Liu sa sa E e210g "o E8ZIS Z__ du 064 aueued 30) __w001| 00r+0) 000+q eseqes jeg VBELI sa sa |__ 2qnd 9 e9J0g 'tuo)) 887IS Z_du rrgz aueuied ad] we6f| 00b+0| 0000 eseqes Je$| BETI SQ sa 2uAnd)__'S 22108 'w0)) c62IS Z_dw 66v1 iueuied 90) wi9oz 002+ 000+9 1905 1e$] SLI Sa sa And e2J0g'wu0)) vOcTs Z__du v6€| Mvewed 30) ti b6d 00v+0 000+0) 10 1eş 98£ sa sa And) _“€ Ju 009 wge3d 7] U 8E/ 3uemed ag eD10g 'Wu0)] 31ezIUJ9po 9r'606 87| roz S67IS |u 0093d d du/8gliwu 009 eziuiapot WBEETI 00€£+1| 000+A !9pew es] Lev Sa sa I9nd| “2 e210g'u0 9€€Ts d du6ozz 3uewed aq wege| 00P+0) 000+0 '1afue) jneueq yes 76 sa sa And, “1 unq aueo, (eoipsepan -S |uawejsodel WNIQ-3 aayaudoud ej exseoud no msnpu 'aJeyeojdxa apl ap Ingdaapl aueo, e/najeă “vuewed ap (eye ai WniQ-3g| (eouqnd sanul jejnqeul| -7 ej ap! EA as “una |n eunuio> 15 eaveajedol ace “eunuu09 | ayeuin ap anezijeas 3p| a3sa oiedinpnunupa — (nenedieosn nuiuedeaquu euoijustu en ds ajedoj wn1Q-dQ| sed ne: “aun.1Su0> 10|R sanul men ui exebuny| ejenpe mau meziusapotu (uu) (turuux) | (uuruă) unup inzeo ura5a.3 axe Inpnuunupl “ueayapni iand :3ae19n| ap indiu eaJeoje, INuv| 9MeD N eouesg eyeşexdnguewevadoveapdi| ejeai'37 aneunsag| aul3uOq ajedound ajnene»oj)j. € 942) Inun.p) uunaQ) edipiunț| vo innuunup jnaseu ese) eautunuaq| -rq) auoăoye)y eLUI0Ă “1N )10dsut.) 3p 12) V-S V VINIOILDAS AAALLNI LIOdSNVUIL ad 1Yy9 (v IWVAN TALIA VDIOI INNWOD NIC VOT IINd ALPII LN AQ ILVA IS DI TARĂ IANWNI 40 VOVILIA noni ul e2J0g'u02) Z| du 004 Jueued aq] ui 001| 001+0| 000+9 !8pe Je$| T6T sa sa IMANd) 42 nani e910g'u0)] 2| du 121| Juewed ag 4, 2bP0+0|_000+Q] I8Pew 1e$| Sozs sa sa A9nd) 97 nJ2n|uj e210g'Wu0y 7 du oovil Juewed aqj ui /9€ 19€+0 000+d 18pPewW Je$| Tezsa sa A9nd) sz nJonjul e210g'u10)) adu ssg Muewed aq w6zz 672+0)___000+ !9peW 1e$| 18 sa sa ougnd, pe noni ui pD10g'uW0)) Z_du oz6| Aveued ad WOSTI| OSTT+0) 000+0 dun] es 1861 sa sa 29nd)_€z auanijiui 2D10g'W0)) Z _dw asg Mewed ad ui Syz Svz+0| 000+9 dun] Jesj 68 sa sa aqnd_zz nJoN|uj eD10g'ui0)) Zu €v4] Mvewued ad ui 16| T61+0|__000+d eDunI Je$j ze sa sa 29nd) 12 nau e210g'Wu02) q duag Juewed 39| wi 01| LOT+ 000+ eDun] Je$| S6T sa sa A9ndj 02 ABăruj e210g'u0)) Z duze] vuewed aq] w Za] 241+0|___000+ edun] 3e$| Te sa sa AM9Nd) 61 nJ2n| ul e210g'uu02y Z__du og ivewued aq] W 191 T9T+0| _000+A] edun] yes] €6z sa sa AM9nd) 81 e, w 008 e2og 'wo-) nuj: ul 191 08€ v49] ! Z| di OvbSTțiusapou ap sin uj wi zpr 00£+1|_- 000+ eseges 1es L6L da pie] 219ng| “21 Id)0 D109 'm0) non ul! Z du dvs wewedaq| wi v6or| 060+1| _000+A eSegeS 125| 86129 pl) D9nd) “91 140 edJ0g wo | MONI Z| du 20181] vuewed aqj w sesz 006+7| _000+d !8hie) Ineueg yes 861 29 pie] 29) “ST I4d)0 eD0g 'wo) PDBLUI a due ivewed adj Wi6L/| 008+0| 000+0] I9lie) Ineueg yes 649 sa sa Dgnd) “br 14990 [uoozrad z tu 0041 3uewued aq] edJ08 'u0)) 191 9'846 226 1|__91oz| _Nniu! juoozzadg — ez0esu 00zz seziuuapoi 00bW__ 00b+] 000+Q) e>og Je$] 9ST da pie] And) “Er 140 eo10g 'W09) IDOS-vOu0a lil in, Z_diu begepuiapotu ap sin ul wivot] 00v+0) 000+d eouog 1e$| 961) da >ugnd| “21 140 e910g 'u0)) IDOS-vDHoa NION ui 7) du bszbrl Juewued aq] veoz bEo+2| __000+d 190S Jes 961 59 29 29ndj “IT Ele] e210g u0)) Panu 7 du 123 »uewed aq wiszor SZO+1| _000+A 1D0s yes vLT sa sa AI9nd) “07 14dD0 eD10g'W0) PNL Z_dw 6ere] vewed aj Wu zby 00b+0|___000+0] !94ued jneed es 187 sa sa MANd| “6 1d)0 nJon| ui e10g'wo0-) q du ov duewed 30| w or] 00T+0 000+d] eseqes Jeg za sa sa INAnd| D10g9'uU10) ui i, du Tri Mewedag | w69/| 69£+0| 000+0 19419 14 15 6vv sa Sa | gnq (6 e.uog'uo) nenul] du zeg| suewedaaq WoTE|___ Ore+d) 000+0 I9fu) 249 365 Ore sa SE | Sa, 48 e)10g'wuo) Pal dui 6£0T| Juewed ag 466 661+0] 000+0 1[11D “1d Jes sze sa sa MANd_£ £)10g'U103 noni du 7/9 Juewed aq WZ81| 28T+0| 000+0 I9l1D "14 es Evz Sa Esi Ana, 19% eD)10g'wu0) PRI du pd _ uewed aq Wuv6|___ v60+0] 000+0 Jofuto 19 1es zez sa sa | >and|_st e210g'uo0) mpnjuţ du ogs| _ vuewedag | wuzr| zz1+0) 000+0 9) -1d 165 95 sa SAMA, ie pD10g'u0) MoBLUl du 89 vuewed aq w 621| 621+0 000+0 19futD -1d ves 1/26 sa sa Aand_€v pD10g'W0) Nanu du as1l 1uewed 20 Wu Ti) Tb0+0] 000+0 I9fuI) -2d Jes SS sa isi li Se e)0g'wuo0) isuliu du €69; yueuued aq W€69 £69+0] 000+0 I9lutD 1 1es Isa Sa Eatuie. BR, 2210g9'u0) iile, au 9vz Mewedad _ weg £90+0] 000+0 IBhu1D -1 es 28:56 SSE di eD10g'uu03) nJonj ul duel suesiea ad uu Eos] €oe+0 000+d apew Jes| vs6 sa sa >and_6€ | e210g'w0)) sau] du 9szz aveued ag wa 481+0) 0000 !9pewn 1eşj ses sa Sa AInd_8e e510g'Wu0) iu du zs£| euedad ___w69 690+0] 000% Iapa ieşi 128 sa Sa 2 9E 4 e210g'wu03) eso) ul du 69sz iewed ad wvog| voetg) 000+d 3pew 1eg 418 Sa Sei. SIE) „SE e210g'Wo) naany ul du ss1l vuewed adj Wve| _ vE0+0 000+0] !9pen 35] 638 sa Sa alle BL: e910g'uu0)) Roi du z/21| juemedag) wa 687+0 000+0 '9pew 1eş 878 sa Sa PMANd €£ 2)10g'Wo7y iti, du vtr auewed e woyg 9ya+0) 000+d !8pew 1eşj IL sa sa | And ze e)10g'wuo) moni du 9g auewed 2) wo 0E0+0 00049 Sper 165] Y695Q Sa |n I5E e30g'ui0)j Pon al du pesz vuewed aq] Lu SO] SObP+0___000+9 !9peW 1eş £94 SA Sei uit Bo a iaplnw 2 'Q nteosea nN| ul eD10g'u0)) e| ap-/zbsa du szi 1uetued aq] vw 871) 8Z1+0 000+] !9PeW 1$| up Z/ Sa Sa Siena 62 e2og'uiod) e3ues /Zb sa nn|uj du S271 yuewed aq] Wu 787| 781+0 000+Q I9PewW) Jes| UIPT//7 Sa sa Add) 82 OIL e210g'W0) nJonjul du zsi uewed aq w 86 86+0] 000+0 105 1es dvotisa ca zidi îi e20g'W0) non uj du god vuewed 29 WZOT ZOT+0 000+0 IDoS Jes 7901 sa sa and 02 eD10g'ui0) nN| ul du 6€q yuemed 29 uz] p2+0 000+0 1D0$ 3es a sa zijăăd, 63 e2J0g'u10) NN| ul dw vor] juewed aq w o8z 087+0 000+0 120$ 1e$ s6 sa sg dand 89 e2/0g'u10) nn ul du 909 uewed 3Q w sg S80+0) 000+0 190S 1e$ 6s sa sa IMANdj 79 e210g'W0) nJoN|uj du Te yuewed aq u 78 180+0l 000+0 19119 “1 Yes voi sa sa and. 99 e210g'u0) NIN Ul dui poţi Yuewed ag w sq S70+0 000+0 18[u) '1d Yes 1/11 Sa sa aij9nd|. s9 e5/0g'ui0) isi du 9ey uewed [...]