HCL 170/2012 adoptată

This file has been cleaned of potential threats. If you confirm that the file is coming from a trusted source, you can send the following SHA-256 hash value to your admin for the original file. c93386a9555f75048c712deb3bfebc30c483f67f401e8877e2aaa55d78bc42ce To view the reconstructed contents, please SCROLL DOWN to next page.  ROMÂNIA JUDEŢUL ARAD MUNICIPIUL ARAD CONSILIUL LOCAL H O T Ă R Â R E A nr. 170 din 14 august 2012 privind aprobarea Planului de Acţiune privind Energia Durabilă în Municipiul Arad Consiliul Local al Municipiului Arad, Având în vedere: -iniţiativa Primarului Municipiului Arad, exprimată în Expunerea de motive, cu nr. 43287/6 iulie 2012; -raportul Direcţiei Strategii Publice şi Comunicare, Biroul Societăţi Comerciale, Monitorizarea Serviciilor de Utilităţi Publice, înregistrat cu nr. 43288/6 iulie 2012; -prevederile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Arad nr.151/2010 privind aprobarea participării Municipiului Arad ca partener în cadrul Proiectului „Convenţie pentru Conurbaţii”, respectiv la accesarea de fonduri ale Uniunii Europene prin Programul „Energie Inteligentă Europa”; -prevederile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Arad nr.152/2010 privind aprobarea aderării Municipiului Arad la Pactul Primarilor pentru energii regenerabile locale; -prevederile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Arad nr.54/2011 pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 151/2010 privind aprobarea participării Municipiului Arad ca partener în cadrul Proiectului „Convenţie pentru Conurbaţii”, respectiv la accesarea de fonduri ale Uniunii Europene prin Programul „Energie Inteligentă Europa”; -Adeziunea la Pactul Primarilor semnată şi transmisă Biroului Convenţiei Primarilor din data de 13 septembrie 2011; -prevederile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 4/2012 privind stabilirea echipei de lucru pentru dezvoltarea şi implementarea Planului de Acţiune privind Energia Durabilă al Municipiului Arad; -adoptarea hotărârii în unanimitate de voturi (21 prezenţi din totalul de 23); -îndeplinirea procedurilor prevăzute de Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare; In temeiul prevederilor art. 36, alin. (2) lit. „a” şi „d”, alin. (3) lit. „c”, alin. (6) lit. „a” pct. 14 şi art. 45 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptă prezenta HOTĂRÂRE Articol unic: Se aprobă Planul de Acţiune privind Energia Durabilă în Municipiul Arad, elaborat în cadrul iniţiativei europene „Convenţia Primarilor”, prevăzut în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Ovidiu MOŞNEAG Contrasemnează p. S E C R E T A R Sorina ILA Red/Dact BML/BML 1 ex. Biroul Societăţi Comerciale, Monitorizarea Serviciilor de Utilităţi Publice 1 ex.Instituţia Prefectului-Judeţului Arad 1 ex. Dosar şedinţă CLMA 14.08.2012 Cod PMA -S1-02  RAPORT STRATEGIC și PLANUL DE ACȚIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ ÎN MUNICIPIUL ARAD Author' 2012-2020 1  E timpul să acționăm într-o manieră concentrată pentru siguranță, eficiență energetică și o dezvoltare durabilă a localității noastre. Planul de acțiune privind energia durabilă (PAED) a fost elaborat pentru a aborda într-o manieră participativă o serie de probleme de mediu cu scopul de a include acţiuni prioritare pentru a sprijini managementul energiei la nivelul localității. Determinarea impactului de mediu datorat utilizării energiei la nivel local în diferite sectoare de activitate a adus o imagine clară unde și cum trebuie să acționăm. Primarul Municipiului Arad Schimbările climatice sunt reale și sunt create de om, de activitățile pe care acesta le-a desfășurat și le va Dl. FALCĂ GHEORGHE desfășura de acum înainte. Efectele acestor schimbări climatice sunt evidente și ne afectează pe toți, municipalitatea confruntându-se cu provocări economice în diminuarea efectelor sau găsirea celor mai bune metode de adaptare la aceste efecte. Obiectivele, țintele și acțiunile propuse în PAED sunt realizabile, municipalitatea va depune eforturi în vederea implementării cu succes al acestora în vederea atingerii obiectivului general - diminuarea emisiilor de CO2 cu cel puțin 20% la nivelul localității. Prezentul raport a fost elaborat cu sprijinul Uniunii Europene, prin intermediul proiectului "CONURBANT- An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors" din cadrul programului Intelligent Energy Europe”. Aduc mulțumiri întregii echipe care a colaborat la elaborarea PAED-ului sperând că aceasta să fie doar una din numeroasele colaborări asemănătoare, menite să asigure un viitor mai verde şi o dezvoltare sustenabilă a localității Arad. CUPRINS 1 INTRODUCERE ................................................................................................................... 1 1.1 Schimbările climatice ........................................................................................................ 1 1.2 Viziune .............................................................................................................................. 5 1.3 Scopul, obiective și beneficii ale PAED-ului ...................................................................... 8 1.4 Implicarea comunității ..................................................................................................... 10 2 DETERMINAREA AMPRENTEI DE CARBON LA NIVEL LOCAL ...................................... 13 2.1 Inventar de referință al emisiilor ...................................................................................... 14 2.2 Evaluare sectorială ......................................................................................................... 15 2.2.1 Sector REZIDENȚIAL .................................................................................................. 15 2.2.2 Sector TRANSPORT.................................................................................................... 18 2.2.3 Sector ENERGIE ......................................................................................................... 24 2.2.4 Sector INSTITUȚIONAL ............................................................................................... 29 2.2.5 Sector DEŞEURI.......................................................................................................... 31 2.2.6 Sector PLANIFICARE URBANĂ .................................................................................. 34 2.2.7 Sector APĂ .................................................................................................................. 36 2.2.8 Sector INDUSTRIAL .................................................................................................... 38 2.3 Rezultatele evaluării sectoriale........................................................................................ 41 3 PAED - PLAN DE ACȚIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ ........................................... 41 3.1 Cuantificarea acțiunilor propuse ......................................................................................... 41 3.2 Obiective de reducere până în anul 2020 ........................................................................... 47 3.3 Plan de acțiune privind energia durabilă - PAED ................................................................ 48 4 CONCLUZII ........................................................................................................................ 56 5 BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 57 1 INTRODUCERE 1.1 Schimbările climatice Mesaj cheie Scenariile referitoare la schimbarea climei, realizate cu diferite modele climatice globale, arată că încălzirea medie globală la sfârșitul secolului XXI (2090-2099) față de perioada 1980-1990 va fi o o cuprinsă intre 1.8 C și 4.0 C, în funcție de scenariul de emisie a gazelor cu efect seră considerat. Amprenta umanității asupra mediului a devenit din ce în ce mai vizibilă odată cu tranziția noastră în epoca industrială, explozia demografică subsecventă, proliferarea utilizării combustibililor fosili și dezvoltarea masivă a industriei chimice. Dacă în trecut eforturile s-au concentrat în principal asupra minimizării poluării cu substanțe ce prezintă un pericol imediat pentru sănătatea umană și siguranța mediului, în momentul actual accentul se deplasează către evitarea efectelor pe termen lung ale activității umane asupra mediului. Un subiect central în această privință îl constituie schimbările climatice cauzate de încălzirea globală. Schimbările climatice se referă la o variație semnificativă a stării medii a unui climat sau a variabilității acestuia ce persistă pentru o perioadă lungă de timp (de ordinul deceniilor sau chiar secolelor). Aceste schimbări pot avea loc fie din cauza unor procese naturale interne, a unor factori externi sau a unor schimbări antropogene de lungă durată privind compoziția atmosferei sau modul de utilizare al suprafețelor. Convenţia Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), prin articolul 1, definește schimbările climatice ca fiind "o schimbare a climatului ce poate fi atribuită în mod direct sau indirect activității umane care schimbă compoziția atmosferei globale, distinctă de variabilitatea naturală a climatului, observată pe o perioada comparabilă de timp". UNFCCC face astfel o distincție între "schimbările climatice", atribuibile activităților umane ce determină schimbări ale compoziției atmosferice și "variabilitatea naturală a climatului" ce poate fi atribuită cauzelor naturale. Principala cauză a schimbărilor climatice observate în epoca recentă este considerată a fi încălzirea globală, datorată amplificării "efectului de seră". "Efectul de seră" a fost observat pentru prima oară de către omul de știință suedez Arrhenius în anii 1890, care i-a conferit aceasta denumire datorită similarității dintre comportamentul unor gaze atmosferice și modul în care sticla unei sere permite trecerea radiațiilor solare ce încălzesc interiorul serei dar totodată blochează ieșirea radiațiilor infraroșii purtătoare de căldură. Aceste gaze, denumite în mod uzual "gaze de seră", sunt constituenți de origine naturală sau antropică ai atmosferei, ce absorb și apoi emit radiații cu lungimi de undă cuprinse în spectrul de emisii infraroșii ale Pamantului, generând astfel efectul de seră. Vaporii de apă (H2O), dioxidul de carbon (CO2), oxidul de azot (N2O), metanul (CH4) și ozonul (O3) sunt principalele gaze de seră prezente în atmosfera Pământului. Totodată, există un număr mare de gaze de seră de origine antropică prezente în atmosferă, printre care amintim hidrocarburile fluorurate (HFC) și perfluorocarburile (PFC). Deși efectul de seră este un fenomen natural, ce asigură menținerea temperaturii globale în limite ce permit existența vieții (temperatura medie a Lunii fiind cu 33° C mai scazută datorită lipsei unei atmosfere), intensificarea acestui efect, datorită emisiilor antropice de gaze 1 de seră, poate avea repercursiuni majore asupra climatului global. ] Astfel, concomitent cu creșterea subită a concentrației de dioxid de carbon atmosferic, de la 280 ppm în epoca preindustrială, la 379 ppm în 2005 (cu 79 ppm peste intervalul de variație al ultimilor 650.000 de ani) temperatura medie globală a crescut cu 0,79°C iar 11 din ultimii 12 ani s-au încadrat între anii cu cele mai mari temperaturi înregistrate instrumental. 1 A brief summary of the science of global warming and climate change, Emeritus Professor Ian Lowe AO FTSE FQA, 15 Ianuarie 2007 1  Figura nr. 1. Evidențierea creșterii temperaturilor pe globâ Temperaturile la nivelul permafrostului arctic au crescut cu aproape 3°C iar suprafețele întinderilor oceanice de gheață au scazut cu 3% pe deceniu, contribuind la o crestere a nivelului oceanului planetar de 0,17 m față de secolul trecut. Figura nr. 3. Evoluția întinderilor Figura nr. 2. Evidențierea antarctice de gheață și variația nivelului creșterii nivelului oceanului planetar față 1 oceanului planetar ] de secolul trecut Media precipitațiilor a crescut semnificativ în părțile estice ale Americii de Nord și de Sud, în Europa nordică și Asia centrală și de nord iar în mod simetric, precipitațiile din Sahel, zona mediteraneană, Africa și Asia de sud au scăzut. Totodată, fenomenele meteo extreme, precum secetele, inundațiile, 2 valurile de căldură și cicloanele de mare intensitate prezintă o incidență sporită.] La nivel național, cercetările realizate de specialiștii climatologi din Administrația Națională de Meteorologie, pe baza șirurilor lungi de date de la 14 stații meteorologice, au evidențiat o încălzire medie pe țară de 0.3 °C pe perioada 1901-2000 și 0.5 °C pe perioada 1901-2007, semnificativă din punct de vedere statistic în regiunea extracarpatică cu anumite diferențieri de anotimp. Analiza bazată pe datele de la un număr mai mare de stații meteorologice (94), cu șiruri continue de observații începând cu anul 1961, a pus în evidență o intensificare a fenomenului de încălzire în ultimele decenii. Astfel, pe perioada 1961-2007, s-a evidențiat: o încălzire semnificativă de aproximativ 2 °C în toată 2 IPCC WGI Fourth Assessment Report, Summary for Policymakers 2 țara în timpul verii, în regiunile extracarpatice în timpul iernii și primăverii, cu valori mai mari în Moldova, depășind 2 °C (iarna) și 1 °C (primavara); în timpul toamnei se remarcă o tendință de răcire ușoară în toată țara care nu este însă semnificativă din punct de vedere statistic. Din punct de vedere pluviometric, s-a evidențiat o tendință generală de scădere a cantităților anuale de precipitații, mai pronunțată în centrul țării, cu creșteri ușoare în nord-est și unele regiuni din sud. După anul 1961, se accentuează tendința spre deficit în sudul țării. La nivel anotimpual, s-a identificat o tendință de creștere semnificativă a cantităților de precipitații în toamnă. O caracteristică importantă a variabilității temporale a cantităților de precipitații o constituie componenta interdecenială pronunțată care face dificilă separarea semnalului climatic pe termen lung. Alte schimbări observate în regimul parametrilor climatici din România pe perioada 1961-2007: Scăderea vitezei medii a vântului, atât la nivel anual (majoritatea regiunilor țării), cât și sezonier. Rata tendinței de scădere atinge niveluri diferite în funcție de anotimp și de poziția geografică, fiind mai pronunțată în regiunile din estul țării și la munte. Creșterea duratei maxime a intervalelor fără precipitații în sud (iarna) și vest (vara); Creșterea semnificativă a numărului de zile cu precipitații mai mari de 10 mm/zi (până la 4 zile), pe arii extinse în jumatatea de nord a țării în anotimpul de toamnă. Creșterea semnificativă a frecvenței cantităților excepționale de precipitații pe areale extinse din jumatatea de nord, vestul și sud-estul țării în anotimpul de toamnă, până la 3 zile. Creșterea semnificativă, în majoritatea regiunilor țării, a frecvenței anuale a zilelor cu brumă; 3 tendința de deplasare spre primăvară a ultimei zile cu brumă. ] Numeroase proiecte și inițiative au fost demarate la nivel internațional pentru a studia mecanismele încălzirii globale, posibilele evoluții, efectele generate și impactul pe care acestea l-ar avea asupra societății umane. Dintre ele amintim raportul publicat de Joint Research Centre al Comisiei Europene, intitulat "Climate change impacts in Europe" care ne oferă scenarii ale evoluției încălzirii globale și impactul lor asupra diverselor sectoare de activitate umană din cadrul Europei. Astfel, pe baza posibilităților de evoluție a emisiilor, cercetătorii au elaborat un singur scenariu pentru anul 2020 și 4 scenarii pentru anul 2080, reprezentând o creștere a temperaturii la nivel european cu 2.5° , 3.9°, 4.1° și 5.4° Celsius (corespunzătoare scenariilor IPCC A2 și B2, ce implică o creștere a temperaturii globale de 2,6 – 3,4°C) cu următoarele prognoze: În domeniul agriculturii, până în anul 2020, majoritatea regiunilor Europene, în special zona nordică, vor înregistra creșteri ale recoltelor, cu excepția unor zone din Europa centrală și sudică. Creșterile totale la nivel european vor fi in jurul valorii de 15%. Pentru anul 2080, în timp ce scenariile ce implică o creștere mai scazută a temperaturii prognozează diferențe minore în privința agriculturii, scenariul de încălzire maximă ar aduce o modificare de -10% a producției agricole. Această diferență reprezintă cumulul unei scăderi de -25% a producției în Europa sudică, scăderi minore în zona centrală și o creștere moderată înregistrată în țările nordice și insulele britanice. Inundațiile intracontinentale amenință să afecteze un număr suplimentar de oameni, cuprins între 250,000 și 400,000/an până în 2080, o valoare dublă față [...]