HCL 480/2018 adoptată

ROMÂNIA Anexă la HCL nr.480 /2018 JUDEȚUL ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA CONSILIUL LOCAL ROMÂNIA JUDEȚUL ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA CONSILIUL LOCAL ALBA IULIA DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI ALBA IULIA pentru perioada 2019-2023 Alba Iulia 2018  Cuprins I. Considerații generale..........................................................................................................1 Context național și local.....................................................................................................1 Scop......................................................................................................................................3 Valori și principii................................................................................................................3 II. Prezentarea generală a Municipiului Alba Iulia..............................................................5 Prezentarea particularităților fizico-geografice ale municipiului Alba Iulia................5 Situația socio-economică....................................................................................................5 Prezentarea populației Municipiului Alba Iulia.......................................................7 III. Grupurile țintă ale strategiei.............................................................................................9 Situația copiilor......................................... ..................................................................9 Situația persoanelor cu dizabilități...........................................................................12 Situația persoanelor vârstnice...................................................................................14 Situația persoanelor fără adăpost.............................................................................16 Situația victimelor violenței domestice.....................................................................17 Persoane aflate în alte situații de vulnerabilitate socială........................................20 IV Analiza serviciilor sociale existente la nivelul Municipiului Alba Iulia.........................22 Finanțarea serviciilor sociale......................................................................... ...........22 Direcția de Asistenţă Socială – furnizor public de servicii sociale.........................23 Serviciile sociale aflate în administrarea Direcției de Asistență Socială...............23 Servicii sociale contractate, acorduri de asociere/parteneriat cu furnizori privați......26 Date privind furnizorii de servicii sociale din municipiul Alba Iulia...................27 V. Nevoia de servicii sociale la nivelul comunității...........................................................34 VI. Obiective strategice și direcții de acțiune........................................................................36 VII. Implementarea, monitorizarea strategiei......................................................................39 VIII. Plan de implementare a Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul..40 municipiului Alba Iulia pentru perioada 2019-2023  Capitolul I Consideraţii generale I. Context național și local Prezenta Strategie de dezvoltare a serviciilor sociale acordate de furnizorii publici şi privaţi la nivelul municipiuluI Alba Iulia, pentru perioada 2019-2023 se elaborează în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (3) lit. a) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, și ale HG 797/08.11.2017 pentru aprobarea Regulamentelor cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de Asistență Socială și a structurii orientative de personal, după consultarea furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor de pe raza municipiului Alba Iulia în concordanţă cu obiectivele stabilite la nivel judeţean. În domeniul organizării, administrării și acordării serviciilor sociale, Direcţia de asistenţă socială din subordinea Consiliului Local Alba Iulia, elaborează în concordanță cu Strategiile naționale și județene precum și cu nevoile locale identificate strategia locală de dezvoltare a serviciilor sociale pe termen mediu și lung. Prin intermediul Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020, se propun o serie de politici orientate către persoane, dintre care le enumerăm pe cele privitoare la serviciile sociale. Serviciile integrate, care includ servicii de protecţie socială, ocupare, educaţie, sănătate, şi alte servicii publice (necesare pentru a oferi suport familiilor şi copiilor în sărăcie extremă) sunt extrem de rare. Obiectivul principal al Strategiei, cu privire la serviciile sociale, este dezvoltarea unei reţele naţionale de servicii sociale de bună calitate, cu acoperire adecvată în teritoriu şi accesibile tuturor beneficiarilor la nivel naţional. Dezvoltarea serviciilor sociale a fost un obiectiv strategic al Guvernului începând cu anul 2006 şi va rămâne astfel şi până în anul 2020. Dezvoltarea serviciilor sociale trebuie integrată într-o politică coerentă incluzivă şi proiectată să sprijine persoanele în cadrul familiilor şi al comunităţilor, cu atât mai mult în contextul procesului de regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară. Principalele obiective şi acţiuni de dezvoltare legate de serviciile sociale, organizate în funcţie de grupurile vulnerabile, sunt:  Dezvoltarea şi finanţarea serviciilor adresate copiilor lipsiţi de îngrijire parentală în vederea: – reducerii ratei de abandon în unităţile medicale, în principal prin consolidarea mecanismelor de prevenţie la nivelul comunităţii; – reducerii numărului de copii din sistemul de protecţie specială, în special prin reconsiderarea căilor şi instrumentelor (inclusiv a beneficiilor) de a oferi sprijin pentru familii în vederea  prevenirii separării copiilor de familii şi prin revizuirea serviciilor existente de protecţie a copilului pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii acordate; – reducerii numărului de copii fără adăpost, în principal prin evaluarea şi cartografierea situaţiei reale a copiilor străzii la nivel naţional şi prin dezvoltarea serviciilor preventive şi specializate conform nevoilor identificate; – identificării categoriilor de copii cu părinţi care lucrează în străinătate aflate în situaţii de risc social şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă pentru aceştia şi pentru adulţii care îi îngrijesc.  Dezvoltarea şi finanţarea serviciilor pentru persoanele cu dizabilităţi, care, în conformitate cu Strategia naţională pentru persoane cu dizabilităţi 2015-2020, va pune accent pe: – extinderea gamei de servicii pentru persoanele cu dizabilităţi, cu accent pe serviciile de sprijin din comunitate care trebuie să devină mai multe, mai bune şi mai accesibile pentru persoanele cu venituri mici; – asigurarea finanţării şi a dezvoltării continue a serviciilor de asistenţă pentru tinerii cu dizabilităţi care trăiesc în comunităţi; – accelerarea şi creşterea eficienţei tranziţiei de la îngrijirea rezidenţială la serviciile bazate pe comunitate pentru adulţii cu dizabilităţi; – regândirea îngrijirii pe termen lung şi a serviciilor de reabilitare pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală; – accesibilizarea spaţiului public.  Dezvoltarea şi finanţarea unei game de servicii personalizate care să răspundă nevoilor specifice ale persoanelor vârstnice, în special ale celor cu nevoi complexe, cu accent deosebit pe serviciile de proximitate de îngrijire la domiciliu, în acord cu măsurile prevăzute în Strategia naţională privind persoanele vârstnice şi îmbătrânirea activă. Dezvoltarea şi finanţarea serviciilor sociale personalizate pentru alte grupuri vulnerabile, acolo unde este cazul, inclusiv mamele adolescente, adulţii lipsiţi de libertate sau aflaţi sub control judiciar, persoanele fără adăpost, persoanele dependente de droguri, alcool şi alte substanţe nocive, victimele traficului de fiinţe umane şi victimele violenţei. Alte politici orientate către persoane sunt cele referitoare la educaţie, locuire, participare socială, muncă. În România, de-a lungul timpului, parteneriatul dintre autorităţi şi furnizorii privaţi de servicii sociale a evoluat spre implicarea reală a autorităţilor în asigurarea sustenabilităţii serviciilor prin cofinanţarea acestora în baza unui acord de parteneriat, prin acordarea de subvenţii în baza unei legi speciale sau prin achiziție de servicii sociale. La nivelul municipiului Alba Iulia începând cu anul 2006 și până în prezent au fost acordate servicii sociale atât prin centre aflate în subordinea Direcției de Asistență Socială cât și cofinanțate prin furnizorii privați de servicii în cadrul contractelor de asociere/parteneriat. Deşi se discută foarte mult de necesitatea schimbării mecanismelor de finanţare pentru a asigura sustenabilitatea acestora pe termen lung, în fapt iniţiativele de contractare a serviciilor sociale către furnizorii privaţi sunt puţine datorită unor piedici, cum ar fi numărul insuficient de furnizori privaţi care să acopere nevoile de pe piaţă. Scopul Strategiei îl reprezintă stabilirea cadrului general al direcţiilor de acţiune pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile în vederea prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, depășirii situațiilor de dificultate și creșterii calității vieții, prin crearea unui sistem real şi eficient de servicii sociale. Valori şi principii La baza elaborării Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul Municipiului Alba Iulia au stat următoarele valori şi principii: a) solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie; b) universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege; c) respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic; d) abordarea individuală, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui individ; e) parteneriatul, potrivit căruia autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice şi private, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile; f) participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea şi implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social şi se implică activ în viaţa comunităţii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activităţi voluntare desfăşurate în folosul persoanelor vulnerabile; g) transparenţa, potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei publice centrale şi locale faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor; h) nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată; i) eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu; j) proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viaţă; k) complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural etc; l) concurenţa şi competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să beneficieze de tratament egal pe piaţa serviciilor sociale; m) egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acţiunile de protecţie socială; n) confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află. II. Prezentarea generală a Municipiului Alba Iulia Prezentarea particularităților fizico-geografice ale municipiului Alba Iulia sunt descrise succint în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2014-2023. Municipiul Alba Iulia este situat în centrul județului Alba, în vestul Regiunii Centru și în partea central-vestică a teritoriului României. Este situat în Podişului Transilvaniei, la contactul dintre două mari unități de relief: Munții Apuseni (în vest) și Podișul Târnavelor (în est). Situat la o altitudine medie de 235 m, municipiul Alba Iulia se află într-o zonă de interferenţă a dealurilor ce coboară din Munţii Trascăului cu şesurile din valea cursului mijlociu al râului Mureş. Mai exact, forma majoră de relief ce defineşte municipiul Alba Iulia este aceea de culoar depresionar, diviziunea de relief fiind cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Culoarul Depresionar Alba Iulia – Turda. Oraşul propriu-zis este așezat pe prima terasă a râului Mureș, care formează spre est un șes lung de 8-10 km și lat de 2-4 km. Partea de vest a orașului este străjuită de înălțimile împădurite ale Munților Metaliferi cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste râul Mureș, se disting dealurile argiloase de culoare roșiatică ale podișului ardelean, erodate de râurile Mureș, Sebeș și Secaș. Spre partea de sud se pot observa culmile Munților Sebeșului cu Vârful Șurianu (2245 m) și cu Vârful Pătru (2130 m).  Raportat la sistemul urban din România, conform Legii Nr.351/2001, municipiul Alba Iulia este o localitate urbană de rang II, de mărime medie. De asemenea, şi judeţul Alba, cu reşedinţa de judeţ Alba Iulia, este considerat un judeţ de mărime mijlocie, ocupând locul al 16-lea în ierarhia judeţelor la nivel naţional (reprezentând 2,6% din suprafaţa ţării). Sistemul de localităţi al judeţului Alba este format din 11 oraşe, din care 4 municipii (Alba Iulia (reşedinţă de judeţ), Aiud, Blaj şi Sebeş) şi 7 oraşe (Abrud, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Zlatna, Teiuş şi Baia de Arieş). În judeţ mai sunt încă 67 de comune şi 656 de sate. Municipiul Alba Iulia realizează un intens raport de cooperare teritorială şi socioeconomică cu zona AIDA, teritoriu format din 11 unităţi administrativ – teritoriale grupate în jurul reşedinţei de judeţ (două municipii (Alba Iulia şi Sebeş), un oraş (Teiuş) şi 8 comune: Berghin, Ciugud, Cricău, Galda de Jos, Ighiu, Meteş, Sântimbru şi Vinţu de Jos). Acest teritoriu este cuprins şi în zona de influenţă a municipiului Alba Iulia, alături şi de alte localităţi. Situația socio-economică În prima perioadă de programare financiară de când ţara noastră a devenit membru cu drepturi depline a Uniunii Europene, 2007–2013, judeţul Alba face parte din Regiunea de dezvoltare Centru alături de judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. În anul 2014, potrivit Eurostat, Regiunea Centru, din care face parte şi Alba, a ajuns la un PIB pe cap de locuitor de 52% din media UE (7.100 de euro/locuitor; PIB-ul regional a fost în 2014 de 73,81 mld lei, adică 11,07 din totalul PIB pe ţară. Regiunea Centru s-a situat pe locul 3 între regiunile din ţară, după Regiunea Bucureşti-Ilfov şi Regiunea Sud Muntenia). Celelalte regiuni româneşti cu PIB pe cap de locuitor de până la 50% din media UE sunt Sud-Vest Oltenia (41%), Sud-Muntenia (43%), Nord- Vest (48%) şi Sud-Est (50%). Politica de dezvoltare regională condusă la nivelul Regiunii Centru urmăreşte crearea unui mediu economic regional competitiv la nivel naţional şi european care să conducă la reducerea disparităţilor intra şi interregionale şi la creşterea standardului de viaţă al locuitorilor regiunii. Unul dintre indicatorii macroeconomici care surprinde nivelul de dezvoltare la nivel regional şi asigură comparabilitatea datelor la nivel internaţional este PIB/locuitor. Analizând evoluţia acestui indicator la nivelul Regiunii Centru observăm că, în perioada 1995-2004, PIB/loc. la nivelul Regiunii Centru a fost superior mediei naţionale, însă în perioada 2005-2014 (pentru care INS oferă date electronice) a variat între 95% şi 100%, fiind în uşoară scădere în anul 2014. Concluzia care se desprinde din analiza acestui indicator arată că nivelul de dezvoltare al regiunii este similar cu cel naţional. Câştigul salarial mediu net înregistrat în judeţ în luna iunie 2018 poziţionează judeţul pe locul 17 în ierarhia judeţelor ordonate descrescător.  În luna iunie 2018, câştigul salarial mediu brut înregistrat în judeţ a fost de 3988 lei. Câştigul salarial mediu net în iunie 2018 a fost de 2400 lei, mai mic cu 1 leu (-0,04%) decât în luna anterioară și mai mare cu 384 lei (+19,0%) față de luna iunie 2017. Faţă de câştigul salarial mediu realizat pe ţară, în judeţul Alba, în luna iunie 2018 câştigul salarial a fost mai mic: câştigul salarial mediu brut cu 539 lei, respectiv cu 11,9%, iar câştigul salarial mediu net cu 321 lei, respectiv cu 11,8%. Conform datelor furnizate de AJOFM Alba la data de 30.06.2018 numărul total al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în municipiul Alba Iulia este de 332 din care 178 femei. Numărul șomerilor indemnizați este de 215 din care 125 femei; neindemnizați sunt 117 din care 53 sunt femei. După nivelul de instruire situația celor 215 șomeri indemnizați se prezintă astfel: 3 persoane sunt absolvente de învățământ primar, 18 persoane sunt absolvente de învățământ gimnazial, [...]