HCL 74/2024 Agăș adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL BACĂU CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI AGĂȘ HOTĂRÂRE nr. 74 din 26.09.2024 Privind aprobarea Structurii organizatorice de funcționare pe timp de război a UAT Comuna Agăș, județul Bacău Consiliul local al Comunei Agăș, județul Bacău, întrunit în ședința ordinară din data de 26.09.2024, la care participă un nr. de 14 consilieri din nr. total de 15 consilieri în funcție, Văzând : - Referatul de aprobare al Primarului Comunei Agăș, inregistrat la nr. 6531 din 19.09.2024, , - Raportul de specialitate al Comparimentului Protecție Civilă nr. 6532 din 19.09.2024, - Avizul Comisiei pentru administrație publică, juridică, apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor cetățenilor; - Avizul Comisiei pentru program de dezvoltare economico socială, buget, finanțe, administrația domeniului public și privat al comunei, agricultură, gospodărire comunală, protecția mediului, servicii și comerț; - Avizul Comisiei pentru învățământ, sănătate, cultură, protecție socială, activități sportive și agrement; Având în vedere: - Prevederile art. 5 alin.(1) din HG nr. 1207/2007 privind asigurarea forţei de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi pe timpul stării de război; - art. 7 alin. 2 Cod civil; - Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. În temeiul prevederilor art.129 alin. (7) lit. e), art. 139 alin. (1), art. 196 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Hotărăște: Art. 1.- (1) Se aprobă Organizarea protecției civile la nivelul UAT Comuna Agăș, județul Bacău, conform anexei nr. 1. (2) Se aprobă Structura organizatorică de funcționare pe timp de război a UAT Comuna Agăș, județul Bacău, conform anexei nr. 2. Art. 2 - (1) Prezenta hotărâre poate fi contestată în termen de 30 de zile la Tribunalul Bacău – Secția a IIa de Contencios Administrativ și Fiscal, potrivit prevederilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectându-se procedura prealabilă.  (2) La data intrării în vigoare a prezentei, orice alte dispoziții contrare se abrogă. Art. 3 - Pentru ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se desemnează Primarul comunei Agăș prin Compartimentul protecție civilă, PSI, SVSU. Art. 4 – Prezenta hotarare va fi comunicată Instituției Prefectului – Județul Bacău, Primarului comunei Agăș, Compartimentului protecție civilă, PSI, SVSU si va fi afisata pe site- ul institutiei. Președinte de ședință, Consilier local, Nicodim Ioan-Marian Contrasemnează pentru legalitate, Secretar general al comunei Agăș, Gabriel Nicodim Prezenta hotarare a fost adoptata cu 14 voturi pentru 0 voturi impotriva, 0 voturi abtineri.La lucrarile sedintei ordinare participa 14 consilieri locali din cei 15 consilieri alesi. PROCEDURI OBLIGATORII ULTERIOARE ADOPTĂRII HOTĂRÂRII CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI AGĂȘ NR. 74/2024 Nr. OPERAȚIUNI EFECTUATE Data Semnătura crt. ZZ/LL/AN persoanei responsabile să efectueze procedura 0 1 2 3 1. Adoptarea hotărârii1) 2. Comunicarea către primarul comunei2) 26.09.2024 3. Comunicarea către prefectul județului3) 4. Aducerea la cunoștință publică4+5) 26.09.2024 5. Comunicarea, numai în cazul celei cu caracter individual4+5) 6. Hotărârea devine obligatorie6) sau produce efecte juridice7), după caz Ordonanața de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 1)art. 139 alin. 1: „În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz”; 2)art. 197 alin. 2: „Hotărârirle consiliului local se comunică primarului”; 3)art. 197 alin. 1: secretarul general al comunei comunică hotârările consiliului local al comunei prefectului în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării…; 4)art. 197 alin. 4: Hotărârile … se aduc la cunoștință publică și se comunică, în condițiile legii, prin grija secretarului general al comunei; 5)art. 199 alin. 1: „Comunicarea hotărârilor … cu caracter individual către persoanele cărora li se adresează se face în cel mult 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect”; 6)art. 198 alin. 1: „Hotărârile … cu caracter normativ devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoștință publică”; 7)art. 199 alin. 2: „Hotărârile … cu caracter individual produc efecte juridice de la data comunicării către persoanele cărora li se adresează”.  Anexa nr. 1 la HCl nr. 74 din 26.09.2024 Organizarea protecției civile la nivelul unității administrativ-teritoriale al comunei AGĂȘ, județul BACĂU 1. Scurt istoric al protecției civile În România, protecția civilă a luat ființă prin Decretul regal din 28 februarie 1933 sub denumirea de „Apărare pasivă”, având ca scop „să limiteze bombardamentele aeriene asupra populației sau resurselor teritoriului, prin protecție directă sau micșorând eficacitatea atacurilor aeriene”. Apărarea pasivă în România, realizează un plan superior de activitate în anul 1939 când este promulgată „Legea pentru apărarea antiaeriană activă și pasivă a teritoriului” în baza acestei legi și a altor decrete ale Guvernului, apărarea pasivă și-a făcut prezența în timpul celui de-al doilea război mondial, atât pentru alarmarea populației despre pericolele aeriene cât și pentru intervenția de salvare a oamenilor surpinși sub dărâmături, ca urmare a bombardamentelor aeriene. Apărarea pasivă cunoaște o dezvoltare după anul 1952 când se înființează „Apărarea Locală Antiaeriană” și care în anul 1978, în baza „Legii privind apărarea civilă în România” devine „Apărarea Civilă”. Sunt emise în această perioadă decrete Guvernamentale privind: - protecția și intervenția firmațiunilor de apărare civilă în cazul atacurilor aeriene; - protecția și intervenția firmațiunilor de apărare civilă în caz de dezastre; - asigurarea intervenției în caz de accident nuclear; - se întocmesc planuri de protecție și intervenție în cazul atacurilor aeriene și dezastrelor. Legea privind apărarea civilă din România din anul 1978, a scos în evidență pentru prima dată rolul și locul apărării civile în cadrul sistemului național de apărare a țării. Se stabilește astfel că apărarea civilă este parte componentă a sistemului national de apărare și trebuie să asigure pregătirea populației, teritoriului și economiei pentru protecția cetățenilor și bunurilor materiale de orice natură, în timp de război sau în alte situații speciale. Conform acestei legi se stabilesc măsurile apărării civile, se constituie state majore și comisii de specialitate, precum și formațiuni de protecție civilă. Sunt stabilite formele și metodele de pregătire a populației și formațiunilor de protecție prin: convocări, antrenamente, ședințe practice și în final prin exerciții și aplicații cu agenții economici, orașe, județe, grupuri de județe. Revoluția din decembrie 1989 a creat condiții noi perfecționării activității de apărare civilă și în anul 1996, Parlamentul României adoptă „Legea protecției civile”. Prin această lege se schimbă din denumirea de „apărare civilă” în „protecție civilă” și se fac precizări privind atribuțiile protecției civile și ansamblurile măsurilor în caz de război sau dezastre. Schimbările politice, economice și militare din perioada anilor 1996-2004, au dus și la schimbări în domeniul protecției civile. La 24.112004, Parlamentul României a adoptat o nouă lege denumită „Legea privind Protecția Civilă”. Conform acestei noi legi, la elaborarea strategiei naționale a protecției civile, se au în vedere principiile, scopurile și obiectivele pevăzute în Strategia Internațională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, precum și cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu. Conform legii protecției civile, organizarea și coordonarea unitară a activităților de intensificare a măsurilor de protecție civilă, în situații speciale se hotărăsc de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. 2. Necesitatea organizării protecției civile Protecția civilă a apărut odată cu creșterea pericolelor pe care le-au generat războaiele împotriva populației civile care nu era implicate în desfășurarea ostitlităților militare. În ultimul timp, necesitatea existenței protecției civile este determinată și de numărul mare de dezastre care apar pe teritoriul unei țări sau a unor acțiuni teroriste. În aceste condiții fiecare țară și-a mărit grija pentru protecție populației, prin pregătirea ei și informarea sistematică despre pericolele pe care le reprezintă dezastrele și acțiunile teroriste. În funcție de conceptul de securitate națională a fiecărei țări, sunt elaborate acte normative care stabilesc rolul și locul protecției civile în ansamblul măsurilor de apărare națională. Este evidentă aprecierea generală că protecția civilă trebuie reconsiderată în contextul cerințelor impuse de un eventual război modern dar și de dezvoltarea economică actuală, cu multe riscuri de dezastre. Protocolul de la Geneva din 1949 și la care a aderat și România, în anul 1990 arată că, prin protecția civilă, se înțelege îndeplinirea sarcinilor umanitare, destinate să procedeze populația civilă împotriva ostilităților sau dezastrelor și să o ajute să depășescă efectelor lor imediate, asigurând condițiile necesare de supraviețuire. 3. Rolul și locul protecției civile în cadrul sistemului securității naționale Rolul și locul protecției civile în cadrul sistemului securității naționale este prevăzut în Legea privind protecția civilă nr. 481/2004, care la art. 1 prevede: „Protecția civilă este o componentă a sistemului securității naționale și reprezintă un ansamblu integrat de activități specifice, măsuri și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar și informare publică, planificate, organizate și realizate potrivit legii privind protecția civilă, în scopul prevenirii și reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populației, bunurilor și mediului împotriva efectelor negative ale situațiilor de urgență, conflictelor armate și înlăturarea operative a urmărilor acestora și asigurarea condițiilor necesare supraviețuirii persoanelor afectate”. În vederea îndeplinirii scopului prevăzut în art. 1 din Legea nr. 481/2004, protecției civile îi revin următoarele atribuții: - Identificarea și gestionarea tipurilor de riscuri generate de dezastre naturale și tehnologice de pe teritoriul comunei Agăș; - Culegerea, prelucrarea, studierea și analizarea datelor și informațiilor referitoare la protecția civilă; - Informarea și pregătirea preventivă a populației cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecție ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecție puse la dispoziție, obligațiile ce îi revin și modul de acțiune pe timpul de urgențe;  - Organizarea și asigurarea stării de operativitate și a capacității de intervenție optime a serviciilor pentru situații de urgență; - Înștiințarea autorităților publice și alarmarea populației în situații de urgență; - Protecția populației și a bunurilor materiale, a valorilor culturale și arhivistice, precum și a mediului împotriva efectelor dezastrelor și ale conflictelor armate; - Asigurarea condițiilor minime de supraviețuire a populației în situații de urgență sau de conflict armat; - Organizarea și executarea intervenției operative pentru reducerea pierderilor de vieți omenești, limitarea și înlătuarrea efectelor situațiilorde urgență civilă și pentru reabilitarea unităilor publice afectate; - Limitarea și înlăturarea efectelor dezastrelor și efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate; - Asanarea și neutralizarea teritoriului de muniția rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare; - Participarea la misiuni internaționale specifice; - Constituirea rezervelor de resurse financiare și tehnico-materiale specifice în situații de urgență sau conflict armat; Pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice de protecție civilă sunt constituite servicii de urgență profesioniste și voluntare. Autoritățile administrației publice locale răspund de aplicarea măsurilor de protecție civilă, potrivit domeniului lor de competență. Măsurile organizatorice și de pregătire pe liniile de protecție civilă au caracter permanent și se identifică ca instituirea stărilor excepționale și la declararea mobilizării sau pe timp de război. Ele se aplică gradual, în funcție de amploarea și intensitatea situației de urgență. Coordonarea, controlul și acordarea asistenței tehnice de specialitate în domeniul protecției civile se asigură, la nivel central de către Ministerul Administrației și Internelor, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivel local, de către Inspectoratele județene și Inspectoratul Municipiului București pentru Situații de Urgență. 4. Organizarea protecției civile în comuna Agăș Organizarea protecției civile la nivelul unității administrativ-teritoriale comuna Agăș se realizează în raport cu clasificarea acesteia din punct de vedere al protecției civile și constă în: a) constituirea organismelor și structurilor pentru managementul situațiilor de urgență, inclusiv al protecției civile; b) constituirea serviciilor pentru situații de urgență; c) încadrarea inspectorilor și/sau a personalului de specialitate în domeniul protecției civile; d) întocmirea planurilor de analiză și de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competență sau în domeniul de activitate; e) planificarea și organizarea activităților de pregătire a populației și a salariaților privind protecția civilă; f) organizarea evacuării în caz de urgență civilă;  g) organizarea cooperării și a colaborării privind protecția civilă; h) planificarea resuselor pentru funcționarea structurilor prevăzute la alin. a) – c), precum și pentru realizarea măsurilor stabilite în planurile prevăzute la alin. d). Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să asigure capacități de intervenție specializate, corespunzător titpurilor de riscuri la care este expus teritoriul și populația din comuna Agăș în timpi de răspuns optimi, indiferent de locul și momentul în care se produce situația de urgență. Măsurile organizatorice și de pregătire pe linia protecției civile au caracter permanent și se intensifică la instituirea stărilor excepționale și la declararea mobilizării sau pe timp de război. Măsurile de protecție civilă se aplică gradual, în funcție de amploarea și intensitatea situației de urgență. La nivel local, activitatea de protecție civilă este condusă de către primar care este președintele comitetului pentru situații de urgență, consituit conform Dispoziției Primarului comunei Agăș nr. 250/2023. Inspectorul de protecție civilă se încadrează la consiliile locale ale unităților administrative- teritoriale în care, potrivit schemelor cu riscuri teritoriale întocmite conform legii de către inspectoratele pentru situații de rugență, există pericolul potential de producer a dezastrelor natural provocate de cutremure, inundații și incendii de pădure. Calitatea de inspector de protecție civilă este atribuită prin dispoziție scrisă a angajatorului. 5. Atribuții și obligații privind protecția civilă ale autorităților administrației publice Consiliul local al comunei Agăș are următoarele atribuții principale: a) aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; b) aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă; c) participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu; d) stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile; e) înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă; f) gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă, prin serviciile specializate din subordine; g) asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie. Primarul are următoarele atribuții principale: a) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă; b) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile; c) aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;  d) propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă; e) conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă; f) coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare; g) aprobă planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele neguvernamentale; h) dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora; i) urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă; j) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă; k) solicită asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă; l) exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local; m) asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite; n) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă; o) stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie şi apă a populaţiei [...]