HCL 307/2010 Zalău adoptată

ED MUNICIPIUL ZALĂU CONSILIUL LOCAL 450016 - Zalău, Piaţa Iuliu Maniu nr.3, Judeţul Sălaj Telefon: (40)/260/610550 Faz.(40)7260/66 18639 http :/faruzwz. zalausj.ro e-mail: primaria(Bzalausj.ro HOTĂRÂREA NR.307 din 13 decembrie 2010 privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor în municipiul Zalău- editia a II-a (PAAR) Consiliul Local al Municipiului Zalău; Având în vedere Referatul nr.54.776 din 29.11.2010 întocmit de Compartimentul Protecţie civilă; -Rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului local al municipiului Zalău În conformitate cu prevederile art.6 ale Ordinului nr.132/2007 al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor,. În temeiul art. 36 alin.(6) pct.8 si 19 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală,republicata ; În baza art. 45 alin. 1 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală,republicata ; HOTĂRÂŞTE Art.1. Se aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în municipiul Zalău — ediția a II-a „ce constituie parte integrantă din prezenta hotărâre. Odată cu adoptarea prezentei hotărâri se abrogă prevederile Hotarârii Consiliului local al municipiului Zalău nr.58/10.03.2008. Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Compartimentul Protecţie civilă. Art.3. Prezenta hotărâre se comunică cu: - Primarul municipiului Zalău -Institutia Prefectului judetului Salaj - Compartimentul Protecţie civilă - ISU Porolissum Sălaj. -afişare la sediul Primăriei municipiului Zalău. PREŞE,] Ea DE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ, Euge SECRETAR: "i „uk EX. ROMÂNIA APROB J UDEŢUL SĂLAJ PREŞEDINTELE DE ŞEDINŢĂ AL PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ZALĂU CONSILIULUI LO, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă CONTRASEMNEAZĂ | E, ai POTROVIȚĂ STELIANI PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR _PE RAZA MUNICIPIULUI ZALĂU EDIȚIA A II-A A fost discutat în şedinţa Consiliului Local al cip Zalău şi aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr. doi. din 4h-18..2010 1 II. ss <7 CUPRINS DISPOZIŢII GENERALE CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV- TERITORIALE ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ ACOPERIREA RISCURILOR RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE LOGISTICA ACȚIUNILOR ANEXE 1-7 CAPITOLUL 1 -— DISPOZIŢII GENERALE SECŢIUNEA 1. Definiţie, scop, obiective Planul de analiză şi acoperire a piscurilor din municipiu, denumit PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivel local, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul PAAR este acela de a permite autorităților publice locale şi celorlalți factori de decizie să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la: - prevenirea riscurilor; - amplasarea şi dimensionarea unităților operative; _ stabilirea concepției şi elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență; - alocarea resurselor (forțelor şi mijloacelor) necesare. Obiectivele PAAR sunt: _ crearea unui cadru unitar şi coerent de acțiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc; - cunoaşterea, de către toți factorii implicaţi şi de către populaţie a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariția unei situaţii de urgență; - optimizarea resurselor (forțelor şi mijloacelor) necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgență. Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informaţional care să integreze toate informațiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum. SECȚIUNEA a 2-a. Responsabilități privind analiza şi acoperirea riscurilor Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorități ale administraţiei publice locale, inspectoratul județean pentru situaţii de urgenţă, CLSU alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu). Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de către comitetul local pentru situaţii de urgență şi se aprobă de către consiliul local. Primarul asigură condiţiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor şi alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii. Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic şi /sau instituţie în parte, corespunzător sarcinilor şi atribuţiilor ce-i revin. 3 Planul de analiză şi acoperire & riscurilor se întocmeşte într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziţia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Porolissm” al judetului. AI Personalul din inspectoratul județean pentru situaţii de urgență, precum şi cel al celorlalte forţe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situații. de urgență are obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conținutul planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situațiilor de urgență specifice. Responsabilitățile cetăţenilor Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgență trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecărui cetăţean. Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcția ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunității şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgență. Obligaţia primordială a cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgență în cadrul comunității locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetățeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijențelor. Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanță, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanța este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea în balanță a gravității şi probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării. “Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetățeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viaţa şi proprietatea şi a concetăţenilor; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea /reducerea neglijenţelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea; - respectarea, cunoașterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuții şi responsabilități in gestionarea situaţiilor de urgență privind protecția, intervenţia, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgență; - participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgență, precum şi la acţiunile de intervenție şi de refacere ; _ încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; 4 - cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă. Consiliul local şi primaria să Autorităţile administrației publice” locale trebuie sa fie pregătite să facă faţă gestionării. situațiilor de urgență prin comitetele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorități şi structuri. Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualității, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacității de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esențială. Principalele lor responsabilităţi, pe fazele dezastrului, sunt: a) în faza pre — dezastru: _ instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de urgență, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; - aprobă organizarea activității de apărare împotriva situaţiilor de urgență la nivelul unităţii administrativ- teritoriale; _ hotărăsc înființarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgență, aprobă regulamentul de organizare şi funcționare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanțarea cheltuielilor de întreţinere şi funcționarea acestuia în condiţii de operativitate şi eficiență în conformitate cu criteriile minime de performanță; - aprobă planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgență; - elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărțile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentații; - determină necesitățile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi financiare in caz de dezastre; - asigură mobilizarea populaţiei la acțiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă şi organizează exerciţii şi aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenției operative; - asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare-evacuare a populaţiei afectate de dezastre. b) pe timpul dezastrului: - desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgență; - menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate; - coordonează acțiunile de ajutor; - înființează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească şi funcția de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgență; - asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenței medicale; - asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite şi condiţiile corespunzătoare de trai, evidența populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuați, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate; 5 - coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau comunităților izolate. Li c) post dezastru: ; - participă la acţiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuințelor şi gospodăriilor afectate de dezastre; - coordonează acțiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru căzarea în locuinţe temporare; - asigură condiţiile pentru asistența Sanitară; -coordonează activitățile de reconstrucție şi restaurare a activității normale; - organizează activități de ajutor financiar. Instituţii şi operatori economici = Instituţiile publice şi operatorii economici au un rol important în ceea ce priveşte prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgență. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc şi punctul de declanşare a unei situaţii de urgență. Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanțe periculoase, operatorii economici au următoarele obligații: | _ să notifice autorităţilor competente inventarul de substanțe; - să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate; - să elaboreze un plan de urgență internă; _ să informeze imediat autorităţile competente în cazul producerii unui accident major; _ să informeze corect şi complet populaţia din zonele de planificare la urgență; - să desfăşoare exerciţii de verificare a planurilor şi pregătire a forțelor proprii de intervenție; - să permită inspecția autorităţilor competente; _ să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor şi pentru a limita, în cazul producerii, consecințele acestora asupra sănătății populației şi a calității mediului. Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituţiile publice şi operatorii economici au următoarele obligaţii principale: _ monitorizarea radioactivităţii mediului; - întocmirea prognozelor şi predicțiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare şi a populaţiei din zonele potenţial contaminate; _ notificarea autorităților asupra accidentului; - elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear / radiologic; - desfăşurarea de exerciții de urgenţă pe şi în afara amplasamentului. Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituţiile publice şi operatorii economici trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute în legislația specifică şi în Normele generale de apărare împotriva incendiilor. Acte normative de referință JL nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecția civilă. -L nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor . 6 - -Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor pa Ordinul MAI ar. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgență. -Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. - H.G nr. 1489/2004 privind orgânizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgență. : _ H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea și atribuţiile serviciilor de urgență profesioniste. - H.G nr. 2288/2004 pentru aprobărea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgență. „Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 peritru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. - H.G nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcționarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre -Legea apelor nr. 107/1996. _Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administrației şi Internelor şi al Ministerului şi Gospodăririi Apelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi „poluări accidentale. - H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor. L nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural. - H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren . | - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgență specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic. - H.G nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. - Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidența, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaționale destinate populaţiei în situaţii de urgență CAPITOLUL II - CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRĂ'TIV-TERITORIALE SECŢIUNEA. 1. Amplasare geografică şi relief Suprafaţa: 9.009 ha, din care intravilan 1.264 ha. Aşezări:municipiul Zalău, localităţile Stîna şi-Ortelee. Aşezarea geografică i Municipiul Zalău este reşedinţa județului Sălaj, şi este situat în nord-vestul Romaniei. Ca aşezare omenească, există încă din jurul anului 900, dar prima atestarea documentară apare doar în anul 1200. Este amplasat în apropierea graniţei fostului Inperiu Roman, mai precis ia 8 km de Castrul Roman de la Porolissum — cea mai puternică fortificaţie cu rol de apărare din partea de nord-vest a Provinciei Dacia Romana. Azi , municipiul Zalău, situat pe axa Cluj — Satu Mare — Petea Vama, DN 1F —E81, este conectat la rețeaua rutieră cu acces spre Europa de vest . Municipiul Zalău este aşezat în partea central-sudică a depresiunii Zalăului, la poalele nord-vestice ale Munţilor Meseş. Relieful Relieful colinar al municipiului are o altitudine cuprinsă între 200-500 m. SECŢIUNEA a 2-a. Caracteristici climatice Predomină un climat temperat submontan, cu precipitaţii bogate şi oscilații mai mici de temperatură decât în Podişul Transilvaniei . Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2,5 *C, iar a lunii iulie de +19,3*C. SECŢIUNEA 'a 3-a. Reţea hidrografică Cele mai importante văi ale municipiului sunt: - Valea Zalăului - 13 km; - Valea Sărmaşului - 5 km; - Valea Miţei - 6 km . SECȚIUNEA. a 4-a. Populaţie Populaţia: 70015 locuitori cu următoarea componență etnică:- români 80,85%, maghiari 17,51%, germani 0,07%, rromi 1,37%, alte naționalități 0,02%. SECŢIUNEA a 5-a. Căi de transport Lungimea totală a străzilor din municipiul Zalău este de 96,19 km din care: - străzi asfaltate 54,53 km - străzi betonate 10,23 - străzi pavate 0,48 km - străzi pietruite 9,92 km străzi de pământ 21,03 km. SECŢIUNEA a 6-a. Dezvoltare econoinică Municipiul Zalău are o economie âgrar-industrială, bazată pe prelucrarea materiilor prime din zonă. Industria Activitatea economică de bază a municipiului Zalău este industria: Agricultura Industria alimentara: S.C. PRODPAN SA Industria cauciucului: S.C. SILVANIA S.A.; Industria metalurgica: S.C. SILCOTUB S.A., S.C. SALIMET S.A.; Industria de maşini si echipamente: S.C. IAIFO S.A., CUPROM ELCOND S.A; : Industria uşoara: S.C. UNIVERSAL S.A., S.C. FORTRANS S.A.; Industria lemnului si a mobilei: S.C. SALIMOB S.A., S.C. SALICO S.A.,S.C. MULTIPROD S.A., S.C. MOBILA TAPITERIE S.R.L..; „= Datorita configurației terenului agricol al municipiului, pomicultura si viticultura sunt sectoarele care s-au dezvoltat din vechi timpuri si au tradiţie în zonă. Plantaţiile pomicole şi viticole sunt organizate în ferme specializate ale Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Zalău şi ale S.C. Complex Agricol S.A. - Suprafaţa agricolă este de 4907 ha, din care 1855 ha teren arabil, 773 ha livezi, 135 ha vii, 1680 ha păşuni şi 464 ha fânețe. Silvicultura Fondul forestier este de 1576 ha, şi este form [...]