HCL 3/2015 Zalău adoptată

MLUNICIPIUL ZALĂU CONSILIUL LOCAL 450016 - Zalău, Piaţa Iuliu Maniu nr.3, Judeţul Sălaj Telefon: (40)7250/6 10550 Fax (40)/260/65 1869 http ffsararae. zalausi.ro e-mail: primaria zalausj. ro HOTĂRÂREA NR.3 din 26 ianuarie 2015 Privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor pe raza municipiului Zalău Consiliul local al municipiului Zalău; Având în vedere Referatul 1712/13.01.2015 intocmit de Serviciul resurse umane-Inspector protectie civilă ; În conformitate cu prevederile art.6 al Ordinului MAI nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor Văzând dispozitiile art. 4 din Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor, În temeiul art.36 alin.6 lit.a pet.8 si 19 „art.36 alin.9 si art.45 alin 1 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată cu modificarile ulterioare, HOTĂRĂŞTE: Art.].Se aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor pe raza municipiului Zalău contorm Anexei nr.] care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2.La data adoptării prezentei hotărâri se abrogă HCL nr.307/13.12.2010 privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor în municipiul Zalău editia a Il-a (PAAR). Art.3.Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Serviciul resurse umane- Inspector protectie civilă. Art.4.Prezenta hotărâre se comunică cu : -Institutia Prefectului judeţului Sălaj -Primarul municipiului Zalău -Serviciului resurse umane , -Directia administraţie publică locală -Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta” POROLISSUM" Salaj. CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR: Potreyită-Stelian DAPL/AC/5 EX ROMÂNIA APROB JUDEŢUL SĂLAJ PREȘEDINTELE DE ŞEDINŢĂ AL PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ZALĂU CONSILIULUI LOCAL Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă ANEXA la HCL3BEo4204 PREŞEDINTE DE ȘEDINȚĂ fOP__fuGe | PLANUL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR PE RAZA MUNICIPIULUI ZALAU CONTRASEMNEAZĂ SEOREYAR POTROVIȚĂ STELIAN | A fost discutat în şedinţa Consiliului Local al Municipiului Zalău şi aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr. ...... Cit ss sea 2015 CUPRINS [. DISPOZIŢII GENERALE II. CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV- TERITORIALE II. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ IV. ACOPERIREA RISCURILOR V. RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE VI. LOGISTICA ACȚIUNILOR VII. ANEXE 1-7 CAPITOLUL 1 — DISPOZIŢII GENERALE SECȚIUNEA 1. Definiţie, scop, obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din municipiu, denumit PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivel local, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul PAAR este acela de a permite autorităţilor publice locale şi celorlalţi factori de decizie să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la: - prevenirea riscurilor, - amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative; - stabilirea concepției şi elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență; - alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare. Obiectivele PAAR sunt: _ crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc; - cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi şi de către populaţie a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă; - optimizarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informaţional care să integreze toate informaţiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum. SECŢIUNEA a 2-a. Responsabilități privind analiza şi acoperirea riscurilor Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, CLSU alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu). Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de către comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către consiliul local. Primarul asigură condiţiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor şi alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii. Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic şi /sau instituţie în parte, corespunzător sarcinilor şi atribuţiilor ce-i revin. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmește într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziţia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţi „Porolissm” al judetului. Personalul din inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, precum şi cel a celorlalte forțe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situații di urgenţă are obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conţinutul planului de analiză ş acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. Responsabilităţile cetăţenilor Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie s: se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecăru cetăţean. Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datori de a contribui activ la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ ş responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care est supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea $ gestionarea situaţiilor de urgenţă. Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea ui comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor d urgență în cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitate acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea d evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportamer este eliminarea neglijenţelor. Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată p redundanţă, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi contro Întrucât redundanţa este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prism eficienţei, respectiv prin punerea în balanță a gravităţii şi probabilității producer evenimentului alături de costurile implementării. Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebui să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută c ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pc afecta viaţa şi proprietatea și a concetăţenilor; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate : eliminarea /reducerea neglijenţelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilo locuinţei şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea locuirea; - respectarea, cunoaşterea și aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii : responsabilităţi in gestionarea situaţiilor de urgență privind protecţia, intervenţii evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazi producerii unor situaţii de urgenţă; - participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţii afectate de situaţiile de urgenţă, precum şi la acţiunile de intervenţie şi de refacere ; - încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; - cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă. Consiliul local şi primaria Autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa fie pregătite să facă faţă gestionării situaţiilor de urgenţă prin comitetele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorităţi şi structuri. Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esenţială. Principalele lor responsabilităţi, pe fazele dezastrului, sunt: a) în faza pre — dezastru: - instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; - aprobă organizarea activităţii de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii administrativ- teritoriale; - hotărăsc înființarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, aprobă regulamentul de organizare şi funcționare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionarea acestuia în condiţii de operativitate şi eficienţă în conformitate cu criteriile minime de performanţă; - aprobă planurile anuale și de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă; - elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentaţii; - determină necesităţile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi financiare in caz de dezastre; - asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă şi organizează exerciţii şi aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenţiei operative; - asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare-evacuare a populaţiei afectate de dezastre. b) pe timpul dezastrului: - desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă; - menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate; - coordonează acţiunile de ajutor; - înființează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească şi funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgenţă; - asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenţei medicale; - asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite şi condiţiile corespunzătoare de trai, evidenţa populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate; _ coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau comunităţilor izolate. c) post dezastru: - participă la acţiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuinţelo; şi gospodăriilor afectate de dezastre; _ coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare; - asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară; coordonează activităţile de reconstrucţie şi restaurare a activităţii normale; - organizează activităţi de ajutor financiar. Instituţii şi operatori economici Instituţiile publice şi operatorii economici au un rol important în ceea ce priveşti prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Pe de o parte, pot suferi un impact direc ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri reprezintă chiar sursa de risc şi punctul de declanşare a unei situaţii de urgenţă. Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanţi periculoase, operatorii economici au următoarele obligaţii: _ să notifice autorităţilor competente inventarul de substanţe; - să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul d securitate; - să elaboreze un plan de urgenţă internă; _ să informeze imediat autorităţile competente în cazul producerii unui acciden major; _ să informeze corect şi complet populaţia din zonele de planificare la urgenţă; - să desfăşoare exerciţii de verificare a planurilor şi pregătire a forţelor proprii d intervenţie; - să permită inspecția autorităţilor competente; _ să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor şi pentru limita, în cazul producerii, consecinţele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi a calităţi mediului. Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituţiile publice operatorii economici au următoarele obligaţii principale: - monitorizarea radioactivităţii mediului; - întocmirea prognozelor şi predicţiilor cu privire la contaminarea radioactivă mediului, a produselor agroalimentare și a populaţiei din zonele potenţial contaminate; - notificarea autorităţilor asupra accidentului; - elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear radiologic; - desfăşurarea de exerciţii de urgenţă pe şi în afara amplasamentului. Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituţiile publice şi operator economici trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute în legislaţia specifică şi î Normele generale de apărare împotriva incendiilor. Acte normative de referinţă -L nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecţi civilă. -L nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor . -Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor -Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea Şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă. -Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. - H.G nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. - H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste. - H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. -Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. - H.G nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre -Legea apelor nr. 107/1996. -Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului şi Gospodăririi Apelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale. - H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor. -L nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural. - H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren _ H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic. - H.G nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. - Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă CAPITOLUL II - CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE SECŢIUNEA 1. Amplasare geografică şi relief Suprafața: 9.009 ha, din care intravilan 1.264 ha. Aşezări:municipiul Zalău şi localitatea Stîna. Aşezarea geografică Municipiul Zalău este reşedinţa judeţului Sălaj, şi este situat în nord-vestu Romaniei. Ca aşezare omenească, există încă din jurul anului 900, dar prima atestare documentară apare doar în anul 1200. Este amplasat în apropierea graniţei fostulu Inperiu Roman, mai precis la 8 km de Castrul Roman de la Porolissum — cea ma puternică fortificaţie cu rol de apărare din partea de nord-vest a Provinciei Daci Romana. Azi , municipiul Zalău, situat pe axa Cluj — Satu Mare — Petea Vama DN 1F — E81, este conectat la reţeaua rutieră cu acces spre Europa de vest . Municipiul Zalău este aşezat în partea central-sudică a depresiunii Zalăulu la poalele nord-vestice ale Munţilor Meseş. Relieful Relieful colinar al municipiului are o altitudine cuprinsă între 200-500 m. SECŢIUNEA a 2-a. Caracteristici climatice Predomină un climat temperat submontan, cu precipitaţii bogate şi oscilații ms mici de temperatură decât în Podişul Transilvaniei . Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2,5 *C, iar a lunii iulie de +19,3*C. SECŢIUNEA a 3-a. Reţea hidrografică Cele mai importante văi ale municipiului sunt: - Valea Zalăului - 13 km; - Valea Sărmaşului - 5 km; - Valea Miţei - 6 km. SECŢIUNEA a 4-a. Populaţie Populaţia: 56202 locuitori, cu următoarea componenţă etnică:- români 80,85%, maghiari 17,51%, germani 0,07%, rromi 1,37%, alte naţionalităţi 0,02%. SECŢIUNEA a S-a. Căi de transport Lungimea totală a străzilor din municipiul Zalău este de 96,19 km din care: - străzi asfaltate 54,53 km - străzi betonate 10,23 - străzi pavate 0,48 km - străzi pietruite 9,92 km - străzi de pământ 21,03 km. SECȚIUNEA a 6-a. Dezvoltare economică Municipiul Zalău are o economie agrar-industrială, bazată pe prelucrarea materiilor prime din zonă. Industria Activitatea economică de baza a municipiului Zalău este industria: - Industria alimentara: S.C. ABOMILL S.A.; - Industria cauciucului: S.C. SILVANIA S.A.; - Industria metalurgica: S.C. TENARIS SILCOTUB S.A.; - Industria de maşini si echipamente: S.C. IAIFO S.A. - Industria uşoara: S.C. UNICONE S.A.; Industria lemnului si a mobilei: S.C. SALIMOB SA, S.C. SALICO S.A.,S.C. MULTIPROD S.A., S.C. MOBILA TAPITERIE S.R.L.; Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare ] Capacitate de Nr. Denumirea (felul materialelor de Natură mat; ge depozitare (pe tip de . construcţie, felul crt. depozitare) trucției produs) construejie tone, tone/ m? ! a. DEPOZITE ] Depozit acid sulfuric S.C. Zalău, B-dul M. Neprotejat, GUzie i TENARIS SILCOTUB S.A. Viteazul, nr. 93 neîngropat Depozit alimente S.C. TOTAL AS Zalău, str. C. a 6 2: |pGsRL Maximilian, nr. 8 Casiunuittă + betop ă a Depozit anvelope S.C. MICHELIN Zalău, B-dul M. x 10602 MP 5- | [...]