HCL 195/2019 Zalău adoptată

MUNICIPIUL ZALĂU CONSILIUL LOCAL 450016 - Zalău, Piaţa Iuliu Maniu nr.3, Judeţul Sălaj Telefon: (40)/26016 10550 Faz. ([CNP] http iara. zalaus.ro e-mail: primaria zalaus). rd HOTĂRÂREA NR.195 din 27 iunie 2019 privind actualizarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pe raza municipiului Zalău Consiliul Local al Municipiului Zalău; Având în vedere: - Referatul nr.47565 din 25.06.2019 al Direcţiei Resurse umane, monitorizare unităţi învăţământ, CFG - Serviciul Resurse umane, salarizare; - Adresa nr.4604727 din 07.06.2019 al Inspectoratului General Pentru Situaţii de Urgenţă Inspectoratul Pentru Situaţii de Urgenţă ”Porolissum” al Judeţului Sălaj, înregistrată la Primăria municipiului Zalău cu nr.43815 din 07.06.2019; - Prevederile art.4, alin.(1), (2) şi (4) din Legea nr.307/2006 - privind apărarea împotr incendiilor şi ale art.6 alin.(2) din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.132/2007 pen aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structuri cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - În temeiul art.36 alin. (6) lit.a), pet.8 şi pet.19 şi art.45, alin.(1) din Legea 215/2001 privind administraţia public locală, republicată; HOTĂRĂȘTE: Art.1 Se actualizează Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în municipiul Zalău confo Anexei nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. La data adoptării prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Consiliului Lod nr.248/24.08.2017 privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor pe raza municipiu Zalău. Art.3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Primarul municipiu Zalău, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi Serviciul Resurse umane, salarizare Art.4. Prezenta hotărâre se comunică cu: -Instituţia prefectului Judeţului Sălaj -Primarul Municipiului Zalău -Direcţia Administraţie Publică -Membrii Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă -Direcţia Resurse umane, monitorizare unităţi de învăţământ, CFG — Serviciul resuri umane, salarizare -Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Porolissum” Sălaj PREŞEDINTE BDINȚA, CONTRASEMNEAZĂ, Bălăjel Ted foc SECRETAR: Claudia Ardele SRU/RR/ 2 ex z 5 li hi PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR ROMÂNIA JUDEŢUL SĂLAJ PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ZALĂU Comitetul Local pentru Situaţii de Urgență PREŞEDINTE 0010 CONTRASEMNEAZĂ, Bălăjel Teodor 7 ia/ Ardelean A_— PLANUL DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor a fost aprobat în şedinţa Consiliului Local al municipiului Zalău din data de 27.06.2019 prin Hotărârea nr.195/2019 PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR CAPITOLUL I Dispozitii generale SECTIUNEA l-a DEFINIŢIE, SCOPURI, OBIECTIVE Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din municipiul Zalău, denumit PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivel local, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul PAAR este acela de a permite autorităţilor publice locale şi celorlalți factori de decizie să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la: - prevenirea riscurilor, - amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative; - stabilirea concepției şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă; - alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare. Obiectivele PAAR sunt: - crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc; - cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi şi de către populaţie a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgență; - optimizarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgență. Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informaţional care să integreze toate informaţiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum. PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR SECTIUNEA a 2-a RESPONSABILITĂȚI PRIVIND ANALIZA ŞI ACOPERIREA RISCURILOR Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, CLSU alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu). Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de către comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către consiliul local. Primarul asigură condiţiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor şi alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii. Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic şi /sau instituţie în parte, corespunzător sarcinilor şi atribuţiilor ce-i revin. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziţia Inspeotntatuiuă pentru Situaţii de Urgenţă „Porolissm” al judetului Sălaj. Personalul din Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi cel al celorlalte forțe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă are obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conţinutul planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgență specifice. RESPONSABILITĂȚILE CETĂŢENILOR Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecărui cetăţean. Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situațiilor de urgență în cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea 4 PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPE acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor. Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanță, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanţa este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea în balanţă a gravităţii şi probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării. Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viața şi proprietatea a concetățenilor; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea /reducerea neglijenţelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea; - respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă; - participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgenţă, precum şi la acţiunile de intervenţie şi de refacere ; - încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; - cunoașterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă. CONSILIUL LOCAL ŞI PRIMĂRIA Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie pregătite să facă faţă gestionării situaţiilor de urgenţă prin comitetele, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorităţi şi structuri. PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns constituie prioritatea esenţială. Principalele lor responsabilităţi, pe fazele dezastrului, sunt: a) în faza pre — dezastru: - instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de urgență, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; - aprobă organizarea activităţii de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii administrativ- teritoriale; - aprobă planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă; - elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentaţii; - determină necesităţile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi financiare în caz de dezastre; - asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă şi organizează exerciţii şi aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenţiei operative; b) pe timpul dezastrului: - desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă; - menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate; - coordonează acţiunile de ajutor; - înființează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească şi funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgenţă; - asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenţei medicale; - asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite şi condiţiile corespunzătoare de trai, evidența populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate; - coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau comunităţilor izolate. c) post dezastru: - participă la acţiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi gospodăriilor afectate de dezastre; PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare; - asigură condiţiile pentru asistența sanitară; -coordonează activităţile de reconstrucţie şi restaurare a activității normale; - organizează activităţi de ajutor financiar. INSTITUȚII ŞI OPERATORI ECONOMICI Instituţiile publice şi operatorii economici au un rol important în ceea ce priveşte prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc şi punctul de declanşare a unei situaţii de urgenţă. Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanţe periculoase, operatorii economici au următoarele obligaţii: - să notifice autorităţilor competente inventarul de substanţe; - să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate; - să elaboreze un plan de urgenţă internă; - să informeze imediat autorităţile competente în cazul producerii unui accident major; - să informeze corect şi complet populaţia din zonele de planificare la urgenţă; - să desfășoare exerciţii de verificare a planurilor şi pregătire a forțelor proprii de intervenţie; - să permită inspecția autorităţilor competente; - să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor şi pentru a limita, în cazul producerii, consecințele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi a calității mediului. Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituţiile publice şi operatorii economici au următoarele obligaţii principale: - monitorizarea radioactivităţii mediului; - întocmirea prognozelor şi predicţiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare şi a populaţiei din zonele potenţial contaminate; - notificarea autorităţilor asupra accidentului; - elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear/ radiologic; - desfăşurarea de exerciţii de urgență pe şi în afara amplasamentului. PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituţiile publice şi operatorii economici trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute în legislația specifică şi în Normele generale de apărare împotriva incendiilor. ACTE NORMATIVE DE REFERINȚĂ -Legea nr.481 din 2004 — Republicată — privind protecţia civilă; -Legea nr.307/2006 din 2006 — Republicată — privind apărarea împotriva incendiilor; -Ordinul nr.132 din 2007 — pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; -Ordinul nr.1184 din 2006 — pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă; -Ordonanţă de Urgenţă nr.21 din 2004 — privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; -Hotărârea nr.121 din 2014 — privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru intemperii şi calamități; -Hotărârea nr.1492 din 2004 — privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste; -Hotărârea nr.557 din 2016 — privind managementul tipurilor de risc; -Ordinul nr.886 din 2005 — pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei; -Hotărârea nr.1669 din 2005 -— privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre; -Legea nr.107 din 1996 — Legea apelor; -Ordinul nr.1422/192 din 2012 — pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgență generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră; -Hotărârea nr.1286 din 2004 — privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor; -Legea nr.575 din 2001 — privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural; -Hotărârea nr.372 din 2004 — pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic; PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR -Ordinul nr.1995/1160 din 2005 — pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgență specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren; -Hotărârea nr.372 din 2004 — pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic; -Legea nr.59/2016 din 2016 — privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase; -Ordinul nr.735 din 2005 — privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă. PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR CAPITOLUL II CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV —TERITORIALE SECŢIUNEA 1-a AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF Municipiul Zalău, reşedinţa județului Sălaj, este situat în zona centrală a judeţului, în bazinul hidrografic al văii Zalău, la contactul depresiunii cu același nume şi Culmea Meseșului. Suprafața totală este de 90,09 km2 din care intravilanul reprezintă 26,3925 km2. Singura localitate componentă, Stâna, este situată la o distanță de aproximativ 13 km SE de municipiu, pe lângă ea mai existând două cartiere cu specific predominant rural: Ortelec - poziţie NE, la o distanță de 2 km de Zalău, și Valea Miţii - poziţie NV, la o distanță de 3 km de Zalău. Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200 - 500 m. Municipiul Zalău, de-a lungul evoluţiei sale, a trecut prin fazele de sat medieval (din a doua jumătate a secolului al XII-lea până în secolul al XIV-lea), târg medieval (din anul 1370 până în anul 1473), oraş (din anul 1473 până în anul 1979), ajungând la rangul de municipiu (din anul 1979 până în prezent). Oraşul Zalău prezintă o zonă centrală care 10 PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR include şi centrul istoric, în jurul căreia se dispun concentric o serie de cartiere construite în epoca socialistă, urmată de al doilea cerc concentric construit din cartiere de case noi, iar un alt cerc, situat spre exteriorul oraşului este creat de ariile suburbane: Ortelec, zona spre Aghireş Referitor la numele Zalăului s-au emis de-a lungul timpului diverse ipoteze: că ar însemna brâu, cingătoare (silaj), în limba vorbită de către avari, că ar însemna "patul cu ulmi" (Sil es Agz) în limba maghiară sau că de fapt, vechea denumire Zalău, nu a putut fi transcrisă în limba maghiară decât sub forma Zil şi Lak, asemănător cu denumirea germană a orașului: Zillenmarkt - loc de târg. Numele aşezării a cunoscut variaţii, de la "Ziloc" - în 1220, "Zylah" - în 1282, "Opidum Zylah" - în 1443, "Zila" - în 1601, iar în sec. al XIX-lea - "Zilahu" şi "Zalahu", ori formele de toponomie de origine germană: "Waltemberg" şi "Zillennmarkt”. Azi, municipiul Zalău, situat pe axa Cluj - Satu-Mare - Petea Vama, DN IF -E 81, este conectat la o reţea rutieră cu acces spre Europa de vest. Municipiul Zalău, pe lângă importanţa sa economică, constituie şi un puternic centru cultural, de învătământ, şi nu în ultimul rând, un atractiv areal turistic. De curând, municipiul Zalău, pe lângă renumele şcolilor și liceelor existente, se poate mândri cu prezența a două colegii universitare acreditate. IN! PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR Stema Municipiului Zalău a fost aprobată prin H.G. nr. 685/30 septembrie 1998 şi a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 390/15 octombrie 1998. Cea mai veche reprezentare a stemei Zalăului datează din anul 15609 şi se află în actual Biserică Refomată din Zalău iniţial cu hramul Sfântului Mihail. Stema Municipiului Zalău se compune dintr-un scut roşu, încărcat cu un tânăr înaripat, aurit - Arhanghelul Mihail, care ţine în mâna dreaptă o sabie din acelaşi metal, cu care loveşte un balaur negru, pe care îl calcă cu picioarele. În mâna stângă, Arhanghelul Mihail ţine o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; în sef, pe fond roşu, un brâu crenelat, de argint. Scutul est [...]