HCL 73/2019 Suceava adoptată

ANEXA la HCL nr. : 42. din 8:03; Studiu de oportunitate în vederea stabilirii formei optime de gestiune a serviciului de iluminat public în municipiul Suceava Atom Consulting Studiu de oportunitate în vederea stabilirii formei optime de gestiune a serviciului de iluminat public în municipiul Suceava Sumar Sumar. mec neenenee nene enano aan nea eee neneaa en eanen ana eeanenee neam nana ana aenaaanaaa aan nea nnenen 2 1. Prezentarea ariei teritoriale UAT Suceava........nee enma nenea enaneaenananenenaanenenanenena atat 3 2 Generalităţi... nano eneea anna ne noanena ana eneaneaaate ee enenaeneneuenenanana ea ananaenaeaearaenae nene 5 3. Descrierea serviciului de iluminat public 14 4. Fezabilitatea Tehnica a Proiectului de Concesiune a Iluminatului Public din municipiul Suceava 18 5. Situaţia economico-financiară actuală a serviciului de iluminat public 20 6. Analiza SWOT serviciu de iluminat public. ...ne nenea en neneneeee en enaeananeneee nenea eee emana 21 7. Investiţii necesare pentru modernizarea, îmbunătățirea cantitativă, calitativă şi extinderea sistemului de iluminat public... neeneeeaenene nea enenenaeennenee mananca nenea enenanen nana emana nana 2 8. Motivele care justifică delegarea gestiunii... aannaenaneeneneeeeaneaneanneenenneaaaazenenane 28 9. Durata concesiunii. nenea aan ea pene nana pananana nenea enaanea nenea enenenenenenenenenane nenea acnee 35 10. Nivelul redevenţei 11. Aspecte de Mediu, Aspecte Sociale și Aspecte Institutionale ale Proiectului ............... 38 12. Concluzii şi Recomandări... ceea eee ennenere nenea unea ea 47 Anexa 1 — Matricea riscurilor de exploatare pentru concesiunea serviciului de iluminat public... aaa Anexa 2 — Estimarea cheltuielilor necesare pentru inființarea unui serviciu de operare a sistemului de iluminat public... enanenanenee ea anna nenea aeanan aaa ananenaaaane 53 Anexa 3 — Indicatori de performanță generali şi garantați pentru Serviciul de Iluminat Public... nenea pence en enma nea eaana nenea enenenenanananana aan an anna ana aneaananena anna 55 Anexa 4 — Legislaţie în domeniu... cnc eee aanaaananene nene anno ee 60 Anexa 5 — Harta municipiului Suceava — posturi de transformare iluminat public.............. 61 2/61 Atom Consulting Studiu de oportunitate în vederea stabilirii formei optime de gestiune a serviciului de iluminat public în municipiul Suceava ]. Prezentarea ariei teritoriale UAT Orașul Suceava este situat în partea de NE a României, 47%40'38" latitudine nordică şi 261927" longitudine estică, aproximativ în centrul Podişului Sucevei - pe două trepte de relief: un platou a cărui altitudine maximă atinge 385 m pe Dealul Zamca și lunca și terasele râului Suceava, cu altitudine sub 330 m. Suprafaţa: 5210 ha. Populaţia: 105.865 locuitori (după ultimul recensământ din 2002). Descoperirile arheologice atestă, pe locul actualului oraș, existenta unor aşezări ale dacilor liberi. Ele au fost locuite începand cu cea mai veche perioadă a societății omenești, paleoliticul. Săpăturile din preajma Cetăţii de Scaun au confirmat o veche aşezare din perioada neoliticului timpuriu, de acum 7000 de ani, de tipul culturii Criş. Transformarea aşezării rurale în așezare urbană îşi atinge apogeul în sec. XIV-lea, fapt ce l-a determinat pe Petru 1 Muşat (1375-1391) să-şi schimbe reşedinţa sa domnească de la Siret la Suceava care devine astfel pentru mai bine de două secole, capitala Moldovei (din 1388 - 1566). Atunci s-au ridicat curțile domnești şi biserica Mirăuţi (prima catedrală mitropolitană) şi Cetățile Şcheia și Cetatea de Scaun. Timp de dovă secole XV - XVI, Suceava a ocupat un loc de prim plan în istoria oraşelor Moldovei, fiind cel mai important centru al producției de mărfuri si al schimbului intern si extern, aici aflându-se vama principală a tării, pe unde erau obligate să treacă toate caravanele de negustori. Apogeul strălucirii Sucevei este atins însă în vremea marelui domnitor Ştefan cel Mare (1457-1504), acesta acordandu-i o atenţie sporită, consolidând Cetatea de Scaun, Curtea Domnească, adăugând noi şi importante construcţii în oraș, îngrijindu-se de dezvoltarea sa economică şi culturală. În 1775, Nordul Moldovei intră sub stăpânirea Habsburgică a Austriei, acest teritoriu e denumit Bucovina. Aparţinând mai întâi provinciei Galiţia, spre 1849 devine provincie autonomă şi depinde direct de coroana imperială austriacă. Bucovina era împărţită în două ținuturi - Suceava şi Cernauţi. Din anul 1868 Suceava devine reşedinţă de judeţ. La începutul sec.XX se construieşte uzina electrică, se introduce rețeaua de apă și canalizare, iau ființă mai multe bănci de credit. La 6 noiembrie 1918, Suceava este eliberată de sub stăpânirea străină, la acea dată numărând 1.424 case cu 10.200 locuitori. În perioada interbelică, Suceava - reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, se dezvoltă lent din punct de vedere economic. Suceava era mai mult un centru negustoresc, unde se făcea schimbul produselor din zona de munte şi de câmpie, în ajunul celui de-al doilea război mondial, industria orașului fiind reprezentată doar de două mori, o fabrică de mezeluri, una de zahăr, una de culori de pământ, o presă de ulei, două tăbăcării şi mai multe ateliere meşteşugăreşti. După cel de-al doilea război mondial, Suceava cunoaşte o dezvoltare economico- socială sub regimul comunist. Astfel, în partea de Nord-Est a oraşului, pe malul râului Suceava, cât şi în vest, în zona Şcheia, s-au concentrat cele mai importante obiective industriale ce prelucrau materii prime din această parte a țării (fabrici de hârtie, prelucrare a lemnului, piese mașini si utilaje, sticlă, industrie alimentară, industria uşoară). Industrializarea rapidă a Sucevei, începând cu anii "60, a determinat construirea de noi cartiere de locuinţe cât 3/61 Atom Consulting Studiu de oportunitate în vederea stabilirii formei optime de gestiune a serviciului de iluminat public în municipiul Suceava şi clădiri de utilitate publică, un nou spital cu peste 700 de locuri, casă de cultură, Institutul de învățământ superior, hoteluri, parcuri şi pieţe noi. Ca o altă consecință a dezvoltării industriale transportul ia amploare, astfel amintim aeroportul Salcea (la 12 km de oraş), modernizarea celor trei gări şi transportul în comun. Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) şi dealuri, separate de văile râurilor Suceava, Şcheia, Tirguluţ (Cacaina), Bogdana şi Morii. Clima este temperat continentală. Temperatura medie anuală este de 8.2 grade C. Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna şi ploi reci primăvara şi toamna. Din est - influenţe climatice continentale cu secetă vara, cu cer senin, ger şi viscole iarna. Căi de acces: e rutiere: E85, Suceava - Bucureşti, Suceava - Siret; E576 Suceava - Vatra Dornei; DN29 Suceava - Botoşani; DN29A Suceava - Dorohoi; feroviare: Gara Burdujeni, Gara Iţcani, gara Şcheia. e aeriene: aeroportul internațional Salcea. Printre prioritățile și oportunitățile pe termen mediu şi lung ale orașului Suceava, putem enumera: e Asigurarea unor condiţii avantajoase pentru investiţii şi atragerea de investitori, în vederea dezvoltării economice a orașului + Reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă și canalizare + Reabilitarea reţelelor de transport a energiei termice e Reabilitarea şi moderizarea sistemului de iluminat public e Modernizarea infrastructurii e Implementarea unui management performant pentru deşeurile menajere e Amenajarea unui depozit ecologic pentru deșeurile menajere municipale e Finalizarea extinderii reţelelor de gaz natural în întregul oraş. Legea nr. 230/2006 nu cuprinde prevederi speciale în privința teritoriului în reglementarea celor două modalități de gestiune a serviciului de iluminat public. Cu toate acestea, subliniem faptul că în privința gestiunii directe a serviciului de către autoritatea administrativă publică toate sarcinile și obligaţiile acesteia sunt impuse prin referire la întreg teritoriul comunităţii, fiind obligatoriu să fie respectate în mod constant și uniform principiile de funcționare a serviciului, precum şi a tuturor celorlalte exigenţe din lege şi din Ordinul nr. 86/2007 al ANRSC. Pe de altă parte, în privinţa delegării de gestiune a serviciului de iluminat public, Legea nr.230/2006 prevede posibilitatea ca prin acordul de voință dintre autoritatea publică locală şi persoana juridică delegată, obiectul contractului să facă referire la un anumit teritoriu. În ipoteza aceasta, în funcţie de specificul serviciului de la nivelul comunităţii locale se impune ca pentru buna gestionare a acestuia, implicit pentru a avea posibilitatea reală de a atinge indicii de performanță şi obiectivele stabilite prin Regulamentul Cadru al ANRSC nr. 86/2007, să fie luată în calcul posibilitatea ca prin delegarea de gestiune către diferiți operatori 4/61 Atom Consulting Studiu de oportunitate în vederea stabilirii formei optime de gestiune a serviciului de iluminat public în municipiul Suceava să se ajungă la o soluţie de eficiență sporită în asigurarea serviciului pentru beneficiari. 2. Generalităţi 3.1. Autoritatea contractantă Autoritatea contractantă este Unitatea Administrativ Teritorială Suceava. 3.2. Obiectul studiului de fundamentare Prezentul studiu de fundamentare are ca obiect stabilirea oportunității și a soluțiilor privind delegarea gestiunii prin concesiune a serviciul de iluminat public din municipiul Suceava. Serviciul de iluminat public cuprinde: Iluminatul stradal-rutier Iluminatul stradal-pietonal e Iluminatul arhitectural care se referă la punerea în evidenţă a unor monumente istorice sau de artă, a unor obiective de importanță publică sau culturală pentru comunitatea locală; e Iluminatul ornamental destinat parcurilor, spaţiilor de agrement, pieţelor, târgurilor şi al altor zone de acest gen e Iluminatul ornamental-festiv cu ocazia diferitelor sărbători sau evenimente Delimitarea instalaţiei de iluminat public o constituie punctele de aprindere din incinta posturilor de transformare. Serviciul de iluminat public, care constituie subiectul oportunității de delegare a gestiunii are ca obiect de activitate instalaţiile de iluminat existente în municipiul Suceava, precum şi lucrările de îmbunătăţire şi extindere a acestuia, altele decât lucrările de investiţii prin proiecte europene. Serviciul de iluminat public, care constituie subiectul oportunității de delegare a gestiunii nu are ca obiect de activitate eventualele lucrări şi proiecte de investiții realizate prin fonduri europene. Conform unui studiu al A.N.R.S.C., în anul 2011 în România, serviciul de iluminat public era organizat la nivelul mediului urban î în peste 250 de localități, iar în mediul rural în 1370 de localităţi. În aceste condiţii existau un număr de 86 de agenţi economici care aveau licenţă de operare în domeniul iluminatului public. În acord cu dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public, sistemul reprezintă o componentă a infrastructurii tehnico-edilitare a fiecărei unități administrativ-teritoriale, care în conformitate cu Legea serviciilor comunitare de utilități public nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea |, nr. 254 din 12 martie 2006, aparţine proprietăţii publice a acesteia. Organizarea și desfășurarea serviciului de iluminat public trebuie să asigure satisfacerea unor cerinţe şi nevoi de utilitate publică ale comunităţii locale, după cum urmează: * îmbunătăţirea calității iluminatului public; * optimizarea consumului de energie; garantarea permanenței în funcționarea iluminatului public; e realizarea unui raport optim calitate/cost pentru perioada de derulare a contractului de cooperare şi un echilibru între riscurile şi beneficiile asumate prin contract (structura şi nivelul tarifelor practicate vor reflecta costul efectiv al prestaţiei şi vor fi în conformitate cu prevederile legale); * administrarea corectă şi eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi a banilor publici; 5/61 Atom Consulting Studiu de oportunitate în vederea stabilirii formei optime de gestiune a serviciului de iluminat public în municipiul Suceava * ridicarea gradului de civilizaţie, a confortului și a calității vieţii, . creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă în cadrul comunităţilor locale e creşterea gradului de siguranţă a circulației rutiere şi pietonale; * susţinerea şi stimularea dezvoltării economico-sociale a localităţilor; * punerea în valoare, printr-un iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice şi peisapistice ale locatităţilor, precum și marcarea evenimentelor festive, a sărbătorilor naţionale, locale sau religioase; . funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranță, rentabilitate şi eficienţă economică a infrastructurii aferente serviciului; * nediscriminarea și egalitatea tuturor consumatorilor prin asigurarea unui standard unitar calitativ și uniform răspândit teritorial în comunitate; + dezvoltarea durabilă a sistemului de iluminat public; e liberul acces la informaţii privind aceste servicii publice; * transparenţă, consultarea şi antrenarea în decizii a cetăţenilor. Eficienţa serviciului de iluminat public influențează în mod direct mediul economic și social al unităţii administrativ-teritoriale. Calitatea iluminatului ca și serviciu comunitar poate determina în mod cert creşterea nivelului de siguranță la nivel local, descurajând săvârşirea de infracţiuni şi contravenţii în spațiul public. La nivelul întregii țări s-a manifestat în ultimii ani o preocupare deosebită în privința optimizării acestui serviciu, fiind verificate constant opţiunile autorităţilor locale pentru implementarea unor sisteme complexe de gestiune a iluminatului public, în paralel cu dezvoltarea unei infrastructuri pentru supravegherea video din municipiile reședințe de judeţ. Infrastructura iluminatului public poate fi utilizată și în scopul implementării structurilor pentru supraveghere video a zonelor comunitare cu risc ridicat pentru producerea de infracţiuni sau contravenţii. În asemenea condiţii, prima etapă pentru atingerea climatului de siguranță specific unei comunităţi europene îl reprezintă îmbunătăţirea calității iluminatului public. În acord cu cele expuse, un sistem de iluminat public deficitar impietează elementele de securitate ce activează zilnic în comunitate (poliţie, jandarmerie, agenţi de securitate ai companiilor private), afectând chiar şi eficacitatea unei soluţii de supraveghere video. Din perspectiva securității comunităţii, efectul imediat al unui iluminat public ineficient este suprasolicitarea personalului disponibil însărcinat cu activitatea de prevenţie a faptelor antisociale, fie ele infracționale sau contravenţionale. Iuminatul public poate conduce aşadar la creşterea gradului de monitorizare activă sau pasivă a spaţiilor publice din cadrul comunității, ajutând la prevenirea şi combaterea infracțiunilor si criminalităţii, sporind eficienţa intervențiilor operative în cazul unor amenințări la adresa integrității persoanelor sau a bunurilor proprietate publică sau privată. Numărul de infracţiuni de furt, de tâlhărie, de distrugere, de loviri și alte violențe creşte în cadrul acelor comunități care nu beneficiază de un iluminat corespunzător pe timpul nopții, astfel încât fenomenele antisociale să fie descurajate. Administrarea eficientă a acestui serviciu apare ca o necesitate pentru creşterea gradului de securitate de la nivelul comunităţii locale, impunându-se ca resursele investite să fie în acord cu gradul de uzură al sistemului, iar extinderea sistemului să fie proporţională cu evoluţia ariei ce include spaţiile publice pe care trebuie să le deservească. Legea nr. 230/2006 privind iluminatul public stabileşte în cuprinsul art. 8 alin. (1) o competență exclusivă a autorităţilor administrației publice locale în privința înființării, 6/61 Atom Consulting Studiu de oportunitate în vederea stabilirii formei optime de gestiune a serviciului de iluminat public în municipiul Suceava organizării, coordonării, monitorizării şi controlului funcționării serviciului de iluminat public de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Totodată, în sarcina autorităților publice locale legea impune și atributul dezvoltării, modernizării, administrării şi exploatării serviciului de iluminat public astfel încât parametrii reali ai acestui serviciu să fie în acord cu principiile enunțate în art. 9 şi art. 10 din cuprinsul Ordinului nr. 86 din 2007 al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile de [luminat Public. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate așadar ope legis să asigure gestiunea serviciului de iluminat public pe criterii de competitivitate şi eficiență economică şi managerială, având ca obiectiv atingerea şi respectarea indicatorilor de performanță a serviciului. Aceeaşi competență exclusivă în domeniul iluminatului public este stabilită și prin prevederile Regulamentului cadru al Serviciului de iluminat public din Ordinul nr. 86 din 20/03/2007 al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală, respectiv, în art. 4 alin. (1): “înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcționării serviciului de iluminat public la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi înființarea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea și exploatarea sistemelor de iluminat public intră în competența exclusivă a autorităților administrației publice locale”. În conformitate cu prevederile art. 10, lit. d din Legea 230/2006 a serviciului de iluminat public, în sarcina autorităţilor administrației publice locale intră adoptarea/emiterea hotărârilor/dispoziţiilor privind darea în administrare sau delegarea gestiunii serviciului de iluminat public, precum și încredințarea exploatării bunurilor aparținând patrimoniului public sau privat al localităţilor, aferente serviciului, conform prevederilor legale în vigoare. Dispoziţiile art. 10 lit. d) din Lege sunt prevăzute în mod complementar celor de la lit. h) a aceluiaşi articol, unde se prevede o responsabilitate a autorităţii publice locale în privința gestionării contractului de delegare a gestiunii serviciului, astfel încât în ipoteza nerespectării obiectivelor stabilite prin convenția în cauză, prin regulament, caiet de sarcini sau chiar lege, autoritatea să aibă posibilitatea denunţării unilaterale. Totodată, autoritatea publică care adoptă soluţia delegării serviciului are obligația de a verifica respectarea permanentă a indicatorilor de performanţă ai serviciului de către persoana juridică care a preluat gestiunea. În mod similar, atribuţiile autorității publice locale în privința iluminatului public atunci când se optează pentru formula delegării gestiunii se regăsesc şi în art. 4 alin. 2 din Ordinul nr. 86 din 20/03/2007 al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală, evaluarea activităţii din domeniu fiind realizată pe criterii de competitivitate ş i eficiență economică şi managerială, “având ca obiectiv atingerea și respectarea indicatorilor de performanţă a serviciului, stabiliţi prin contractul de delegare a gestiunii, respectiv prin hotărârea de dare în administrare, în cazul gestiunii directe”. În definitiv, norma legală menţionată stabilește în art. 4 alin. 3 că în vederea asigurării criteriilor de performanță ale sistemului de iluminat așa cum au fost menționate anterior, indiferent de forma de gestiune, “autoritățile administraţiei publice locale vor urmări obținerea unui serviciu de iluminat public corespunzător interesului general al comunităţilor locale pe care le reprezintă, în conformitate cu legislaţia în vigoare și cu reglementările Cadrul legal de alegere a formei de gestiune a serviciului În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006 republicată, cu modificările şi com- pletările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 230/2006 republicată, cu modifică [...]