HCL 156/2018 Slobozia adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL IALOMIȚA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SLOBOZIA : ăi Adresa: Slobozia, Stratia Episcopiei nr. 1, 920023, Judeţul talomiţa $ ROMÂNIA Telefon: 0243/231401, Fax: 0243/212.149 . Website: hip:/Avww sloboziall.ro Emait: office municipiulstobozia.ro HOTĂRÂRE privind aprobarea „Strategiei de Informatizare a Municipiului Slobozia” Consiliul Local al Municipiului Slobozia, județul Ialomiţa, întrunit în ședință ordinară în data de 30august 2018, Având în vedere: m Expunerea de motivea domnului Primar Mocioniu Adrian-Nicolae; m Referatul de specialitate al Serviciului Informatică și Relaţii cu Publicul, înregistrat la Primăria Municipiului Slobozia sub nr. 59489/2018; m Raportul de avizare al Comisiei Juridice şi de Disciplină, din cadrul Consiliului Local al Municipiului Slobozia; m Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 245/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2020; ale Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările și compkletările ulterioare; ale art. (7) din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică; În conformitate cu prevederile art. 36 alin. alin. (2) lit. b), d) şi e), coroborat cu alin. (4) lit. £) şi alin. (6) lit. a) punctul 19, ale art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările şi completările ulterioare HOTĂRĂȘTE Art. 1 Se aprobă „Strategia de Informatizare a Municipiului Slobozia”, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 Prezenta hotărâre va fi adusă la cunoştinţa cetăţenilor prin afişare la sediul Primăriei Municipiului Slobozia şi pe site-ul www.sloboziail.ro Art. 3 Prezenta hotărâre va fi comunicată, prin grija Secretarului Municipiului Slobozia, Serviciului Digitalizare, Evidenţă, Stabilire, Urmărire, Încasare Impozite şi Taxe, în vederea aducerii la îndeplinire. ) Contrasemnează PREȘEDINTE ȘEpDH p.SECRETAR MUNICIPIU, Chesaru Alina Gabriela: BarbulEmilian i Nr. 156 Din 30.08.2018 Anexă la HCL Slobozia nr.156/30.08.2018 STRATEGIA DE INFORMATIZARE A MUNICIPIULUI SLOBOZIA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SLOBOZIA i lulie 2018 Autor: ing. Adrian Teacă Cuprins Introducere Capitolul | Contextul legislativ, tehnologic și socio-uman Capitolul II Concepte și modele Capitolul III Modelul propus Capitolul IV Analiza sistemului informatic existent Capitolul V Soluţii propuse Capitolul VI Etape de realizare Capitolul VII Bugetul estimat Capitolul IX Indicatori de performanţă Capitolul VIII Analiza SWOT Bibliografie Strategia de informatizare completează Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Slobozia 2014-2023 de modernizare a administraţiei locale a Municipiului Slobozia și Planul de Mobilitate Urbană, fiind elaborată în baza Agendei Digitale pentru România și Agendei digitale pentru Europa 2020. Strategia de informatizare a Municipiului Slobozia are ca scop îmbunătățirea confortului urban prin creșterea calității serviciilor electronice oferite cetăţenilor. Obiectivul general al strategiei este realizarea unui sistem informatic integrat eficient care, prin modernizarea administraţiei locale a Municipiului Slobozia, să ofere cetățenilor servicii electronice de calitate. In contextul legii 2015/2001 privind administraţia publică locala, consiliul local și primarul, ca autorităţi ale administraţiei publice locale, administrează în numele cetăţenilor pe care ii reprezintă resursele și activitaţile publice ale localităţii. Primarul, ca autoritate executivă, gestioneză o serie de activități din care se pot enumera: Activităţi juridice: - propune acte normative locale ; - propune strategii si planuri de dezvoltare ale localitații; - asigură desfașurarea activităţii consiliului local; - urmărește și controlează punerea in aplicare a legislaţiei; - asigură relaţia juridică intre administraţia locala si terțe părți. Activități economice: - propune bugetul local și programul de investiții în concordanță cu politica de dezvoltare a localității; - urmăreşte și controleză derularea exerciţiilor bugetare în concordanţă cu bugetele aprobate. Activităţi tehnice: - administrează și gestionează patrimoniul localităţii; - urmărește și controleză programul de investiții și reparații aprobate prin bugete. Activitaţi socio- economice: - pune la dispoziţia cetățenilor serviciile publice necesare cu scopul imbunătățirii confortului urban; - pune la dispoziţia cetățenilor serviciile necesare în relația cu administraţia locală; - asigură informarea publicului cu privire la deciziile administraţiei locale; - asigură comunicarea cu cetățenii, persoane juridice și instituții în procesul de derulare a activităților administraţiei locale; - asigură asistenţa socială necesară persoanelor defavorizate. Cea mai mare parte a acestor activități se regăsesc și în procesul deliberitiv al consiliului local care hotărăște asupra lor pe baza informaţiilor puse la dispoziție. 4 Având în vedere complexitatea activităţilor menţionate precum și volumul ufi de informații necesar a fi prelucrat, utilizarea unui sistem informatic eficient instrument de management este absolut necesar, atât la nivel executiv cât și la nivel deliberativ. Un sistem informatic este un dual informaţional care permite reprezentarea in format digital a acţiunilor dintr-o organizatie, cu scopul de a eficientiza activitatea acesteia. Un sistem informatic reprezintă un ansamblu de echipamente, aplicaţii și personal calificat care permite preluarea, stocarea, transportul și prelucrarea informaţiilor, având ca misiune eficentizarea serviciilor și asistarea în luarea deciziilor. Eficienţa si calitatea unui sistem informatic se manifestă la toate nivelurile de organizare astfel: - management - sprijin in luarea deciziilor prin rapoarte și/sau informaţii de sinteză, hărţi sau grafice; - executiv — accelerarea/simplificarea proceselor interne, prelucrarea informaţiilor; - clienți/beneficiari- creșterea calității și numărul serviciilor oferite . Un sistem informatic se construiește, este un proces de durată și se realizează pe baza unei strategii sau proiect, funcţie de mărimea acestuia. Strategia sau proiectul au la bază un set de reguli formate fie din reglementări legislative, fie din cerințe funcţionale sau ambele. Schimbarea sau inconsistenţa regulilor după care este construit sistemul poate conduce la eficiența scăzută sau chiar la nefuncţionarea acestuia. Pe de altă parte, un sistem funcțional se adaptează condiţiilor de mediu în care se află, în acest sens strategia și proiectele de informatizare urmând a fi actualizate periodic, în funcție de nevoile cetățenilor, ale organizației și progresul tehnologic. Strategia cuprinde propuneri pentru realizarea unui sistem informatic integrat, pe baza unor principii și modele promovate pe plan mondial și în literatura de specialitate, considerate a fi eficiente în majoritatea exemplelor de bună practică din administraţiile publice locale. Strategia este elaborată de serviciul de specialitate al primăriei Municipiului Slobozia, pentru o perioadă de 5 ani, cu o perioadă de sustenabilitate de 5 ani. Analiza s-a realizat pe baza legislaţiei din domeniu, a informaţiilor din literatura de specialitate, a exemplelor de bună practică ale unor localităţi din România și străinătate. a rapoartelor de specialitate ale Serviciului Informatică și Relaţii cu Publicul, și a Raportului Camerei de Conturi Ialomiţa privind auditul de performanţă al sistemului informatic. ITOLUL | - CONTEXTUL LEGISLATIV, TEHNOLOGIC și SOCIO-UMAN Contextul legislativ Comisia europeana a lansat in anul 2010 Agenda digitala pentru Europa, componentă a strategiei Europa 2020, cu scopul de a asigura redresarea economică cauzată de criza economica din 2008 și de a contribui la dezoltarea economiei. Agenda digitala pentru Europa are ca principal obiectiv crearea unei pieţe digitale unice pentru a asigura o creștere inteligentă, durabilă și incluziva. Pe plan national România s-a aliniat la Agenda digitala pentru Europa prin HG 245/2015, in concordanță cu stadiul de dezvoltare și actele normative anterioare din domeniu. Agenda digitala pentru Europa 2020 cuprinde 7 piloni: l. Pilonul | — Piaţa unică digitală — permite accesul transfrontalier la servicii electronice online II. Pilonul II - Interoperabilitate și Standarde — permite integrarea dispozitivelor, aplicaţiilor, datelor și serviciilor necesare pentru interacţionarea la nivel transfrontalier. III. Pilonul Ill-Încredere și Securitate-creșterea încrederii utilizatorilor de Internet în servicii electronice și tranzacţii online, în scopul de a stimula consumul de servicii TIC. IV. Pilonul IV-Acces rapid și ultrarapid lalnternet-vizează investiții pentru infrastructura în bandă largă,în scopul de a beneficia de cele mai recente tehnologii și servicii electronice. V, Pilonul V-Cercetare și Inovare în TIC-stimulează o finanțare adecvată pentru creșterea avantajului competitiv în domeniul TIC. VI. Pilonul VI-Creșterea nivelului de alfabetizare digitală, a competențelor și a incluziunii-creează o punte în privința decalajului digital pentru toţi consumatorii, pentru ca aceștia să beneficieze în mod egal și pe deplin de avantajele serviciilor TIC. VII. PilonulVIl-Benefticiile TIC pentru societatea UE-se concentrează pe capacitatea TIC de a reduce consumul de energie, de a susține asistarea populaţiei în vârstă, de a revoluţiona serviciile de sănătate și de a furniza servicii publice mai bune. Având în vedere pilonii definiți mai sus, România a adoptat 4 domenii majore de acţiune astfel: 1. Domeniul de acțiune 1- e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing, Open Data, Big Data și Media Sociale —creșterea eficienței și reducerea costurilor din sectorul public din România prin modernizarea administraţiei. 2. Domeniul de acţiune 2 — TIC în Educaţie, Sănătate, Cultură şi e- Inclusion intervine în provocările sociale la un nivel sectorial şi va asigura că investiţiile TIC vor crea un impact pozitiv în contextul social. 6 aniopap 2 3. Domeniul de acţiune 3 — e-Commerce, Cercetare, Dezvolta Inovare în TIC — se bazează pe avantajele comparative ale Români regionale și sprijină creșterea economică din sectorul privat. 4. Domeniul de acţiune 4 — Broadband și Infrastructura de Servicii Digitale - dezvoltarea infrastructurii digitale și a serviciilor electronice. După cum se poate observa prezentul document se inscrie cu precădere in Domeniul de acțiune 1 dar există mai multe legături și in celelalte domenii de acțiune. Dezoltarea și utilizarea tehnologiilor TIC avansate au condus la schimbări majore în societate, cu impact asupra modului de a gândi, a acţiona și a lucra, inclusiv în administrația publică. Apariția unor concepte noi bazate pe tehnologie, cum este este si conceptul de e-Guvernare, produc transformări rapide în societate și reprezintă provocări deosebite la capacitatea de adaptare a sistemelor. Conceptul de e-Guvernare cumuleaza mai multe categorii de servicii electronice, centrate pe nevoile cetățenilor, care are ca scop accelerarea și eficientizarea relației intre cetățeni și instituțiile guvernamentale și asigură o mai bună comunicare şi colaborare. Bunele practici în domeniu au dovedit în timp că o bună implementare a e-Guvernării trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: e Serviciile publice, legătura dintre ele si diseminarea informaţiilor necesare pentru asigurarea transparenţei; e Platforme şi interfeţe ale e-Guvernării; e Structurile locale si centrale, publice si private implicate în acest proces şi colaborarea dintre ele; e Proceduri de lucru pentru dezvoltarea soluţiilor de e-Guvernare şi pentru gestionarea activităţii ulterioare de e-Guvernare; e Sistem electronic centralizat de autentificare a utilizatorilor şi identificarea unică a utilizatorilor, pregătit astfel încât să integreze toate cerinţele identificării electronice rezultate din implementarea serviciilor publice online. Deși s-au facut pași importanți in dezvoltarea și utilizarea serviciilor electronice în administrația publică, rezultatele rămân incă modeste comparativ cu așteptările publicului. În funcţie de priorităţi, de deciziile luate și resursele alocate, la acest moment fiecare stat membru al Uniunii Europene se găsește la un anumit stadiu de dezvoltare care nu totdeauna permite integrarea serviciilor publice la nivel transfrontalier, deziderat al Agendei digitale. Cu toate că Uniunea Europeană face eforturi în a promova bunele practici, acestea nu sunt suficient de bine diseminate în țările membre, existând diferenţe majore în percepția autorităților și a publicului cu privire la calitatea acestor servicii. ia OSOZA că Provision of public services e [ IPL i 3 i | . | cred că . | | : | 3 i | 0% NU LU FI MT SE DE AT FE DK UK BE LV C7 FR ÎT SI HU IE PL SK PT ES CY HRROBG IT EL & & Ei i Good (very good or 'tather good) 8 Bad ('very bad or rather bad) 8 Den't know Sursa - Eurepean Comission — 2016 În România unul din pașii importanţi necesari pentru trecerea la societatea digitală este armonizarea legislaţiei la nivel național și european pentru asigurarea unui cadru legislativ modern care să permită promovarea unor proiecte de sistem(ex. cardul de identitate digital, registrul agricol, s.a.) Pe plan local Consilul Local al Municipiului Slobozia a adoptat o serie de măsuri pentru a se alinia la conceptele Agendei digitale, asigurând condiţiile legale și resursele necesare pentru dezvoltarea unui sistem informatic, atât pentru realizarea unor servicii electronice pentru cetațeni cât și pentru îmbunătăţirea activităţii interne, finanțarea fiind asigurată din resurse proprii, din surse de finanţare nerambursabilele sau prin colaborare cu alte instituții. e HCL 135/2009 pentru aprobarea proiectului Optimizarea si reducerea timpilor de livrare a serviciilor publice și analiza de procese e HCL 183/2009 pentru aprobarea proiectului e-Slobozia oraș digital e HCL 77/2011 — pentru aprobarea inregistrarii in portalul unic pentru plata taxelor SNEP(ghiseul.ro) e HCL 122/2011 pentru aprobarea protocolului de colaborare cu STS pentru furnizarea de servicii digitale inter-instituționale (SNEP, ANAF, DRPCIV, DEP) e HCL 178/2013 pentru aprobarea protocolului de colaborare cu centrul naţional România digitală. Contextul tehnologic Ca dual informaţional, la nivel conceptual sistemul informatic se construiește pe baza modelului de management și informaţional adoptate de organizaţie, ca ansamblu de măsuri luate pentru atingerea obiectivelor organizaţiei, in condiții 8 informațiile necesare. Indiferent de modelul de management adoptat, prin prisma metodei PDCA(PlanDoCheckAct), acesta indeplinește următoarele funcţii: Strategia 1. Stabilirea priorităţilor si obiectivelor pentru organizaţie; 2. Producerea planurilor operaţionale pentru realizarea acestor obiective. Managementul Componentelor Interne 1. Organizare, stabilirea structurilor, a fluxurilor de informații și atribuțiilor; 2. Dimensionarea, conducerea si sistemul de management al personalului; 3. Controlul performanţelor / Evaluarea. Utilizarea diferitelor rapoarte de sinteză pentru analiza și evaluarea indicatorilor de performanţă; 4. Măsuri corective aplicate activităților cu scopul fie de conformarea la planurile iniţiale, fie de ajustare a planurilor iniţiale la noile condiţii și/sau redefinirea unor obiective. Managementul Componentelor Externe 1. Cooperarea cu unităţile “externe" ale organizaţiei, de cele mai multe ori atingerea obiectivelor fiind dependentă de alte organizaţii; 2. Cooperarea cu presa si publicul, a căror colaborare este importantă (in cazul sistemelor administrative cetățenii fiind principalul beneficiar al actului administrativ). (Management public , prof.univ.ar.Călin Hinţea, Universitatea Babeș-Bolyai, 2014) Pe baza modelului de management se crează sistemul informaţional care asigură relația intre management și sistemul condus cu scopul de a corecta parcursul către atingerea obiectivelor propuse prin utilizarea indicatorilor de perfomanţă(KP!I - Key Performance Indicator). Sistemul informaţional reprezintă cadrul organizatoric prin intermediul căruia se materializează utilitatea informaţiilor. Sistemul informaţional, prin fluxurile informaționale, are rolul de a furniza informaţii corecte, complete și continue pentru luarea deciziilor. Datorită complexității activităţilor, realizarea unui sistem informaţional rațional și eficient a devenit o problemă esenţială pentru managementul unei instituții publice, formalizarea și respectarea regulilor după care funcționeză acesta constituind o provocare (prof.univ.dr. A. Stepan, Sisteme informatice in management și net economie,2009). Sistemul informaţional permite dezvoltarea unui sistem informatic la nivel conceptual, nivel care acoperă automatizarea funcţiilor de sistem și care definește relaţiile interne și externe ale sistemului împreună cu necesitățile de prelucrare. Există mai multe modele de sisteme informatice consacrate pe plan mondial care se pot adapta la cele mai diverse forme de organizații, cum ar fi ERP - Enterprise Resource Planning , CRM - Customer Relationship Management sau GIS — Geographical Information System, cu scopul de a oferi o imagine cât mai corectă a sistemului condus. e Ș "Din punct de vedere logic, soluţiile actuale de realizare a sistemelor informatice se axează pe baze de date relaționale(MS SQL, MySQL, PostgreSQL) sau non-relaţionale(CouchDB, MongoDB- ex.Facebook folosește Cassandra), accesibile prin internet sau intranet cu ajutorul aplicaţiilor de tip browser (browse based - Internet Explorer, Google Chrome, Firefox) de pe staţiile de lucru, sau aplicaţii specializate pe tablete sau telefone mobile. Deși proiectarea unei baze de date este o etapa complexă care necesită o analiză atentă, pentru bazele de date consacrate există soluții de interoperabilitate și portare a datelor astfel incât informaţiile stocate să poată fi preluate și refolosite, asigurându-se asftel flexibilitatea și scalabilitatea. Din punct de vedere fizic, piaţa dispune de o serie de tehnologii care pot fi modelate după necesităţile fiecărei organizaţii și care pot asigura comunicarea și accesul la resurse digitale în aproape orice locaţie. Dezvoltarea tehnologiilor noi de stocare în mediul virtual(cloud) și a tehnologiilor de comunicație(4G și 5G) oferă soluţii fizice de configurare, conectare și acces la informaţii in condiţii excelente (timp de disponibilitate a serviciilor de până la 99.99%) cu costuri rezonabile, astfel incât infrastructura nu mai constituie un obstacol dificil. Contextul socio-uman Societatea umană evoluează continuu, aflandu-se astăzi în etapa de societate informaţională, teremenul fiind acceptat și utilizat pe scară largă. Societatea informaţională se bazează pe circulația informației și tehnologia digitală, respectiv conectivitate și internet. Dezvoltarea internetului a depins evident de tehnologie, dar in egală măsură de factori sociali care s-au imbinat cu factorii tehnologici pentru ca internetul să ajungă ceea ce a devenit astăzi(acad. Mihai Dragănescu, Societatea informaţională și a cunoașterii, vectorii societații cunoașterii). Societatea globala interconectata 1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030 2040 2050 Sursa: Ce urmează dupa societatea informaţională, Fătu, Țugui, Univesitatea ALI.Cuza 10 are nevoie de cunoaștere tehnologică pentru a produce bunuri și servicii. Cunoașterea înseamnă educaţie iar educaţia(învățarea) reprezintă evoluția cunoașterii în timp (prof. R.Bohn, UC San Diego). De aceea, un factor cheie în dezvoltarea societăţii digitale il reprezintă cultura digitală. Pentru a folosi eficient tehnologiile digitale, este esenţial ca societatea să înveţe să le folosească. Este evident că explozia rețelelor sociale a constituit un pas important în dobândirea unor cunștințe tehnologice minimale însă acestea nu pot fi considerate un substitut al cunoașteri [...]