HCL 6/2015 Reșița adoptată

ROMANIA JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REŞIŢA CONSILIUL LOCAL Hotărârea Nr, 6 Din 14 IANUARIE 2015 privind aprobarea Pianului de Ordine şi Siguranţă Publică al Municipiului Reşiţa Consiliul Local al Municipiului Reşiţa întrunit în şedinţa extraordinară din data de 14.01.2015; Având în vedere expunerea de motive a Primarului Municipiului Reşiţa și raportul de specialitate al Direcţiei Poliţia Locală Reşiţa privind aprobarea Planului de Ordine şi Siguranţă Publică; Luând în considerare prevederile art. 30 lit. (e) din Legea Poliţiei Locale nr. 155/22.07.2010, cu modificările şi completările ulterioare; Ținând seama de prevederile O.M.A.1. 92/05,05,2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine și siguranţă publică al poliţiei locale; Având în vedere avizul Comisiei Locale de Ordine Publică întrunită în data de În temeiul art, 36 alin 2 lit. (b), alin. 4 lit, (e), art. 45 alin 2 lit. lit. (e), art. 49, art. 115 alin. 1 lit. (b) alin 3 şi alin. 6 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărăşte: Art, 1. Se aprobă Planul de Ordine şi Siguranţă Publică al Municipiului Reşiţa, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art, 2, Planul de Ordine şi Siguranţă Publică al Municipiului Reşiţa are caracter de uz intern în evidența Direcţiei Poliţia Locală Reşiţa. Art. 3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Direcţia Poliţiei Locale Reşiţa. Art. 4. Hotărârea se comunică; - Primarului Municipiului Reşiţa; - Prefectului şi Instituţiei Prefectului Judeţului Caraș-Severin; - Poliţiei Municipiului Reşiţa; - Direcţiei de Poliţie Locală Reșițare PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, LUPȘA VALENTIN DIRECŢIA POLIŢIA LOCALĂ REŞIŢA Anexa la HCL _G/ (4. 0.10(5 PLANUL 3 ORDIN: u: SIC URANȚĂ PUBLIUĂ îl ULEIULUI: PASA 1 din 52 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa STRUCTURA PLANULUI Cadrul legislativ Pag.3 Cap.] Analiza situației operative OC Pag.4 Cap.]l Dispozitivul de ordine şi siguranță publică, misiunile şi zonele de responsabilitate a Pag. 12 Cap.Ill Efective aflate la dispoziţie şi suportul logistic m Pag. 47 Cap.IV Instruirea efectivelor pentru executarea activităţilor şi controlul dispozitivelor Pag.50 Cap.V Dispoziţii finale _____ Pag.52 2 din 51 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa CADRUL LEGISLATIV Planul de ordine şi siguranță publică este documentul prin care se organizează anual activitatea structurilor de poliție locală pentru menţinerea ordinii şi siguranței publice pe teritoriul unității administrativ-teritoriale. Baza legală o constituie: - LEGE nr. 155 din 12 iulie 2010 a poliţiei locale - HOTARARE nr. 1332 din 23 decembrie 2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a politiei locale - ORDIN M.A.I. nr. 92 din 5 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranță publică al poliției locale - Regulamentul de organizare şi funcționare al Poliţiei Locale Reşiţa; - LEGE ar. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată; - LEGE nr. 7 din 18 februarie 2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici; - LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004 privind Regimul armelor şi muniției; - LEGE nr. 333 din 8 iulie 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecția persoanelor; - LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; 3 din 51 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa CAPITOLUL Î. ANALIZA SITUAȚIEI OPERATIVE A. Teritoriul Municipiul Reşiţa, este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord- vest a județului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, într-o zonă geografică de un pitoresc deosebit, înconjurat de dealuri şi munţi a căror altitudine este 600-800 metrii, acoperiți cu păşuni şi fânețe şi cu obiective turistice atrăgătoare, Este cel mai vechi centru siderurgic al României şi una din cele mai importante cetăți industriale din sud-estul Europei. Reşiţa are o suprafață de 199,25 Km? şi a fost considerat mult timp ca fiind unul din marile centre industriale ale României, având influenţe în industria siderurgică (fontă, oţel, laminate), a construcţiilor de maşini (electrice şi diesel, utilaj petrolier, siderurgic şi chimic, material rulant), chimică (chimizarea lemnului, cocs). Este un important centru industrial în prelucrarea oţelului şi construcția de maşini. C.S.R. (Combinatul Siderurgic Reşiţa) -în prezent TMK-Reşiţa şi U.C.M.R. (Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa) sunt uzinele care au susținut oraşul şi l-au ținut în viață mai bine de 300 de ani. Primele uzine au fost fondate în 1771, în timpul domniei împărătesei Maria Terezia. La 3 iulie 1771 au fost inaugurate primele furnale înalte de pe actuala vatră a furnalelor din cadrul SC TMK Reşiţa SA. În trecut au fost cunoscute sub denumirea de Uzinele şi Domeniile Reşiţa sau UDR, aşa cum se poate citi pe unele locomotive cu aburi fabricate aici, şi mai înainte se chemau St.E.G. Oraşul este considerat de locuitori ca fiind împărțit în două mari părți, Reşita de sus sau Oraşul vechi, respectiv Govândari zona construită după 1965. Oraşul vechi este format din mai multe cartiere: - Muncitoresc - Valea Domanului - Launca Pomostului - Moroasal - Moroasa II - Driglovățul Nou - Driglovăţul Vechi - Stavila - Minda - Başovăţ - Lend În partea nouă a oraşului, Govândari (denumirea oficială este Lunca Bârzavei) există patru Microraioane. La acestea se mai adaugă localităţiile componente, considerate şi ele cartiere: Câlnic, Țerova, Secu și Cuptoare, iar Moniom este sat aparținător Municipiului Reşiţa. Localităţiile care aparțin municipiului Reşiţa sunt menţionate în izvoare după cum urmează : + Ţerova — 1433 (Cherova), 1597 (duc Czerova), 1717 (Zerob), 1716-1723 (Zarnova), 1779 (Zerchova); e Doman - 1370; e Câlnic — 1597 (Kalnic); * Moniom - 1587 (Manihom); 4 din ŞI Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa * Secu - Cuptoare - 1673, 1690 — 1700 (Kuptora), 1851 (Kuptore). Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka și Rechycha. Cercetările arheologice au descoperit în acest spațiu urme de locuire din perioada neolitică, dacică şi romană. Este menţionată în 1673 cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către paşalâcul Timişoarei, iar în anii 1690 - 1700, izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocşei împreună cu alte localități din Valea Bârzavei. Conscripția din 1717 o menţionează cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi şi important centru metalurgic de pe continentul european. Odată cu naşterea uzinelor, se pun bazele Reşiţei industriale. Inițial, au existat două sate apropiate - Reşiţa Română (Reschiza Kamerală sau Olah Resitza) și Reşiţa Montană (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya). Uzinele au fost amplasate în Reşiţa Montană, locuită la început de cărbunari români. Mai târziu, în 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia și Austria de Sus, iar intre 1782 — 1787 cu familii germane din regiunea Rinului. Între anii 1910 - 1925 , Reşiţa a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarată oraş, consecinţă a recunoașterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice şi constructoare de maşini din România modernă. Din 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului i s-a oferit gradul de municipiu, reşedinţă a judeţului Caraş-Severin. Sub aspect urbanistic, Reşiţa a cunoscut de asemenea, importante realizări: cartiere întregi de locuinţe în lunca Pomostului, pe Moroasa şi lunca Bârzavei. La Reşiţa funcţionează un teatru, numit "George Augustin Petculescu” în Casa de Cultură a Sindicatelor un cinematograf Dacia, situat în oraşul nou, cinematograful "Cultural" fiind desființat, clădirea a fost trecută din patrimoniul Consiliului Local în patrimoniu privat, ea fiind retrocedată proprietarilor. Fiind monument istoric, imobilul este restaurat în perioada (2007-2010) şi a devenit sediul Teatrului „G. A. Petculescu”. În trecut a existat şi un al treilea cinematograf "Casa Muncitorească", clădire în care a funcționat clubul muncitoresc înainte de perioada comunistă, dar după 1989 autorităţile au închiriat o parte a clădiri (holul de acces) unei societăţi comerciale care a organizat discotecă. Din cauze necunoscute, în anul 2002 (14/15 august) clădirea a ars, în prezent ea fiind demolată. Municipiul Reşiţa aparţine în întregime sectorului cu climă temperat- continetală moderată cu nuanțe submediteraniene. Regimul climateric este variabil datorită altidudinii la care este situat. EI se caracterizează prin veri calde cu precipitaţii scăzute, ce cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni relativ reci cu frecvente perioade de încălzire. Temperatura medie anuală este de până la 32 grade Celsius vara şi până la -20 grade Celsius iarna, iar precipitațiile însumează 300 — 350 1/mp. anual. În ansamblul său, microregiunea Reşiţa beneficiază de un regim colian relativ calm, atât sub aspectul intensităților, cât şi sub cel al frecvenţelor. Demn de semnalat este faptul că specificul reliefului, prin prezența unor dealuri înalte în jur, direcționează vânturile în lungul văilor, precum şi aceea că la Reşiţa se resimte o variantă a Austrului numită Coşava, chiar dacă nu are aici intensitatea din alte localități ale Banatului de sud./după D.G. Perianu-Istoria Uzinelor din Reşiţa 1771-1996, Editura Timpul Reşiţa-1996] 5 din ŞI Planul de ordine și siguranță publică a! municipiului Reşiţa Reşiţa este traversată de râul Bârzava de la est la vestul municipiului pe o lungime de 15 Km, care izvorăşte din nordul hidrografic al Munţilor Semenicului, de sub Vârful Cracul Roşu (1241 m), şi după ce parcurge 158 km (din care 111 km pe teritoriul României) şi colectează apele dintr-un bazin hidrografic de 1159 km? , se varsă în Timiş, pe teritoriul Serbiei. Ca o caracteristică generală, pe cursul superior, Bârzava prezintă un curs de defileu cu pantă pronunțată, de la izvor până în localitatea Văliug este de 250/00 iar de acolo la confluența cu Gura Lişcovului-afluent de stânga-este de 14,90/00. Pe traseul de orientare est-vest, cuprins între Gura Lişcovului şi Valea Domanului (tot afluent de stânga), panta este de 4,220/00, scăzând treptat înspre cursul inferior. De menționat faptul că bazinul hidrografic prezintă o evidentă asimetrie, în prima parte afluenții de dreapta fiind mai importanţi decât cei de stânga, iar de la confluența cu Lişcovul crescând importanţa celor de stânga. Bazinul Bârzavei a fost primul din România ce a beneficiat de o sistematică amenajare hidrotehnică, prima amenajare fiind făcută din 1864, urmată de altele în sectorul nostru: barajul Breazova (1908-1909), barajul Văliug (1950-1952) şi barajul Secu (1961-1963) cursul râului fiind regularizat în sectorul care străbate municipiul. Infrastructura de transport este asigurată prin : Reţeaua rutieră Municipiul Reşiţa are o rețea rutieră însumând 120 km de străzi orăşeneşti fiind străbătut de drumuri naţionale, județene şi comunale după cum urmează: *DN 58 B pe direcția N-V spre Timişoara (110 Km); *DN 58 pe direcția N-E spre Caransebeş şi pe direcţia S spre Anina; *DJ 581 pe direcția V spre Oraviţa; “DJ 582 pe direcţia E spre muntele Semenic, stațiunile Văliug şi Trei Ape; *DC 92 spre stațiunea Secu. Reteaua de căi ferate “Linia electrificată Reşiţa Sud-Reşiţa Nord-Caransebeş. “Linia neelectrificată Reşiţa Nord-Berzovia-Gătaia-Voiteni-Timişoara Nord. Transportul aerian este asigurat prin aeroportul Timişoara (103 km față de Reşiţa) cel mai important aeroport internaţional din vestul României, iar aeroportul Caransebeş (45 km faţă de Reşiţa) asigură curse charter. Transportul naval este asigurat prin portul ia Dunăre Moldova Veche, aflat la 97 km față de Reşiţa. Puncte de trecere a frontierei de stat Pe teritoriul județului Caraş-Severin există două puncte de trecere a frontierei : - Punct de trecere a frontierei pe Dunăre pentru trafic fluvial, în incinta Portului Moldova Veche, la 97 km distanță de Municipiul Reşiţa - Punct de trecere a frontierei rutier Naidăş spre Republica Serbia, la 69 km distanță de Municipiul Reşiţa. Ieşirea spre celelalte țări ale Europei se efectuează prin judeţele învecinate: - Judeţul Timiş prin punctele rutiere Moraviţa şi Cenad; - Județul Arad prin punctul Nădlac pentru trafic rutier şi punctul Curtici pentru trafic feroviar. Municipiul Reşiţa este renumit pentru împrejurimile sale, principalele zone de agrement fiind: + Secu - lacul de acumulare cel mai apropiat de Reşiţa, care alimentează Reşiţa cu apă potabilă; 6 din 51 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa * Văliug - aşezare creată după 1780 de oamenii care pregăteau cărbune de lemn pentru uzinele din Reşiţa. În 1908 - 1909 a fost construit aici un lac de acumulare (Lacul Vechi) de circa 12 ha, pentru necesităţile uzinelor siderurgice, după înființarea unor noi furnale şi oțelării s-a realizat un al doilea lac (56 ha), lung de peste 3 km şi având un debit de 10 milioane mc apă; + Crivaia - de la Văliug încă 5 km, la extremitatea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană străbătută de apa Bârzavei; + Semenic - 10 km de la Văliug, stațiune turistică cu pârtii de schi pentru începători; + Gărâna, denumirea în germană - sat cu folclor interesant, deşi în momentul de faţă populaţia de origine germană a emigrat aproape în totalitate, satul s-a transformat într-o zonă turistică şi începând cu 1993, anual, aici are loc la mijlocul lunii iulie Festivalul de Jazz de la Gărâna în Poiana Lupului; + Trei Ape - Stațiune turistică cu lac de acumulare situat la sud le satul Brebu Nou. De la baza acestui lac izvorăşte râul Timiş. Adună apele pâraielor Brebu, Grădişte şi Semenic, iar apa de deversare din lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează râul ce a fost amintit mai devreme; e Peştera Comarnic - cea mai lungă peşteră din Banat. De asemenea putem amintii o serie de zone, preferate de cetățenii municipiului, adevărate oaze de verdeață folosite, în special în timpul anotimpului cald pentru recreere: Grădina Zoologică „lon Crişan”, Parcul Cărăşana, Parcul Copilului Micro 1, Parcul Copilului Micro IV, Parcul Victoria. Obiective turistice, cultură şi patrimoniu cultural Muzeul de Istorie al Banatului Montan înființat în 1959; Muzeul de Locomotive cu Aburi care înfăţişează 16 modele de locomotive "produse la Reşiţa în decursul a peste 100 de ani (1872-1959), printre care şi prima locomotivă din România datând din 1872 dar care a purtat de la data fabricației şi până la data puneri ei pe soclu în muzeu, numărul 2. Este amenajat în aer liber şi este singurul muzeu de acest gen din România. Este monument istoric şi datează din anul 1972; Grădina Zoologică „lon Crişan” Casa de Cultură a Sindicatelor Teatrul G.A. Petculescu Palatul Cultural (Cinematograful Cultural) 1928 Biblioteca Judeţeană Paul lorgovici,Biblioteca Engleză, Biblioteca Franceză, Biblioteca Germană Cazinoul Român, (Cazina), Biserica Evanghelică, sec. XIX /1901 Casa Neff I cu baia publică, sec. XIX Sinagoga, sec. XIX Uzina hidroelectrică Grebla şi Castelul de apă din amonte, 1903-1909 Catedrala Ortodoxă Română Reșița Montană,” Adormirea Maicii Domnului”, 1936 Gara Reșița Sud, 1932/1914 Podul de la vamă, 1931, primul pod nituit şi sudat din ţară Ansamblu de clădiri muncitoreşti şi de raport din secolul XIX Biserica tip sală şi necropolă medievală, sec. XIV — XV 7 din 51 Planul de ordine şi siguranţă publică a! municipiului Reşiţa e Atracţii botanice - printre acestea se numără unele specii de arbori foarte rari în Europa: Mimosa (arbore de mătase) Tulipul (arbore de lalea) Gingko (arborele pagodelor, arborele memoriei) Chiparos (chiparosul de baltă) Sakura (cireş japonez) În municipiul Reşiţa funcționează 14 şcoli, 6 licee, 4 instituţii de învățământ profesional şi o universitate (Universitatea „Eftimie Murgu”). Universitatea pregăteşte studenţi în domeniile: economie, teologie, istorie, administraţie publică, asistență socială, inginerie. B. Populaţia Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Reşiţa se ridică la 73.282 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 84.026 de locuitori, din care 35111 bărbaţi şi 38171 femei. De aici reiese că populația municipiului este în scădere datorită regresului industriei grele, ceea ce a condus la mutarea unei părți a locuitorilor în zone rurale, dar şi datorită emigrării masive a forței de muncă. Evolutia populatiei municipiului Resita 120000 100000 98916 80900 60000 40000 -| E] 2002 | 02011 20000 + 1 Anul recenzarii Majoritatea locuitorilor sunt români (81,65%). Principalele minorităţi sunt cele de maghiari (2,12%), germani (1,71%) şi romi (1,42%). Pentru 11,57% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,43%), dar există şi minorităţi de romano- catolici (5,41%), penticostali (2,02%) şi baptişti (1,65%). Pentru 11,69% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională. Cornponenţa etnică a municipiului Cprnponu Rasiţa rmuniciziuluii Ri Zită einis (1.53%; [Sursa: http://ro.wikipedia, org] Densitatea populaţiei în municipiul Reşiţa este de 367,78 locuitori pe km2, 8 din 51 Planul de ordine şi siguranţă publică al municipiului Reşiţa i Clasificarea populatiei dupa limba materna | unora mecisporntai [ITITEITA aaa i | alea Lira Chineza cena Halia Craata Biugara Seaca Sartoa Rusa Turca Germana IEI roza werainiana Romani Maghiara Romana [să 10000 20000 socaao 40000 Ta Cc. Evenimente social-economice, politice sau religioase Ținând seama de interesul purtat de conducerea Primăriei în vederea dezvoltării municipiului pe toate domeniile, acesta este frecvent vizitat de personalități din țară sau de peste hotare cu diferite ocazii. Conform unei Hotărâri a Consiliului Local, adunările publice pot fi organizate în următoarele locuri: - platoul din fața Casei de Cultură; - Stadionul „Mircea Chivu”; - Platoul Sălii Polivalente; - Piaţa 1 Decembrie 1918 — în faţa instituţiei Prefectului; - Piața Tricolorului, Aglomerări de persoane se formează cu ocazia unor manifestări tradiționale cum sunt: Ziua Naţională a României, Ziua Eroilor, manifestări organizate de Revoluţia din Decembrie 1989. Primăria municipiului Reşiţa şi Consiliul Local organizează şi Ruga în Moniom şi Țerova, cu ocazia Sfintelor sărbători de Rusalii. Ruga Bănăţeană şi Zilele municipiului Reşiţa, sărbătoare locală ocazionată de prăznuirea Sfinților Apostoli Petru şi Pavel, la 29 iunie, se desfăşoară pe stadionul de atletism aparținând Clubului Sportiv Municipal Reşiţa precum şi la Căminul cultural de la Câlnic. De asemenea se organizează Festivalul Berii, precum şi diferite manifestații sportive sau culturale susținute de cluburi sau asociații partenere primăriei resițene. D. Starea infracțională şi contravenţională Transformările structurale înregistrate de societatea românească pe toate planurile vieții economice, sociale, spirituale şi morale pe direcţia consolidării statului de drept, a unei comunităţi civile şi democratice, sunt însoţite de uneori de fenomene negative concretizate în săvârşirea de fapte antisociale. Din analiza privind infracțiunile stradale constatate, rezultă că în 2014 s-a menţinut numărul acestor cazuri şi nu au fost înregistrate infracțiuni deosebit de grave. Putem menţiona de asemenea că a scăzut numărul furturilor din auto. 9 din 51 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa În cursul anului 2014 au fost organizate 318 acţiuni de preven [...]