HCL 29/2016 Reșița adoptată

— > ai i Lă Ri : Ă . ROMANIA E JUDEȚUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REŞIŢA CONSILIUL LOCAL Hotărâre 29 din 26.01.2016 privind aprobarea Planului de Ordine şi Siguranță Publică al Municipiului Reşiţa Consiliul Local al Municipiului. Reşiţa întrunit în şedinţa ordinară din data de 26.01.2016; Având în vedere prevederile H.C.L. nr.303/23,11.2015 privind desemnarea domnului Viceprimar Crina loan să exercite atribuţiile funcţiei de Primar al municipiului Reşiţa; Văzând expunerea de motive a Primarului Municipiului Reşiţa şi raportul de specialitate al Direcţiei Poliţia Locală Reşiţa privind aprobarea Planului de Ordine şi Siguranță Publică, precum şi rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului Local; Luând în considerare prevederile art, 30 lit. (g) din Legea Poliţiei Locale nr. 155/22.07,2010, cu modificările și completările ulterioare; Ținând seama de prevederile O.M.A.1. 92/05.05.2011 pentru aprobarea - Metodologiei de ” elaborare a planului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale; Având în. vedere avizul Comisiei Locale. de Ordine Publică întrunită în data de În temeiul art. 36 alin 2 lit, (b), alin. 4 lit: (0), art. 45 alin 2 lit. it. (0), art. 49, art. 115 alin, 1 lit. (b) alin 3 şi alin. 6 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu: modificările şi completările ulterioare. Hotărăşte: Art. 1. Se aprobă Planul de Ordine şi Siguranţă Publică al Municipiului Reşiţa, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Planul de Ordine şi Siguranţă Publică. al Municipiului Reşiţa are caracter de uz intern în evidenţa Direcţiei Poliţia Locală Reşiţa. Art. 3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Direcţia Poliţiei Locale Reşiţa. . : | Art. 4. Hotărârea se comunică: i -. Primarului Municipiului: Reşiţa; - i - . Prefectului şi Instituţiei Prefectului Judeţului Caraş-Severin; Poliţiei Municipiului Reşiţa; IN Direcţiei de Poliţie Locălă Reşiţa. + , Preşedinte de ședință TURĂU ION-DORIN + | DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ REŞIŢA Anexa la HCL 29 / 24-04. 204 PLANUL PE A Al MUNIULPIULUI UDE a Li d din 54 Cadrul legislativ STRUCTURA PLANULUI Cap] Analiza situației operative Cap.]l Dispozitivul de ordine gi siguranță publică, misiunile şi zonele de responsabilitate Cap.lll Efective aflate la dispoziție şi suportul logistic Cap.IV Instruirea efectivelor pentru. executarea activităţilor şi controlul dispozitivelor Cap.Y Dispoziţii Anale Pag..3 Pag, 4 Pag.11 Pag.46 Pag.49 Pag,51 2 din 81 şi siguranță puihiieă at muntolplulul CADRUL LEGISLATIV. |... “Planul de ordine şi siguranță publică este documentul prin care se orgahizează anual activitatea structurilor de poliție locală pentru menţinerea ordinii şi siguranței. publice pe teritoriul unității administrativ-teritoriale. Baza legală o constituie: - "UVEGE nr. 155 din 12 iulie 2010 a poliţiei locale - „HOTARARE ar, 1332 din 23 decembrie 2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi functionare a politiei locale -: ORDIN M.A.I, ar, 92 din 5 mnai 2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranță publică al poliţiei locale -- Regulamentul de organizare şi funcționare al Poliţiei Locale Reşiţa; - LEGE nr, 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată; -. LEGE nr. 7 din 18 februarie 2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici; - LEGE nm 295 din 28 iunie 2004 privind Regimul armelor şi muniției, - LEGE nr. 3383 din 8 iulie 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecția persoanelor; LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; 9 din 51 APITOLUL IL. ANALIZA SITUAȚIEI OPERATIVE ici ai se i bată RU UD 0 OT A. Teritoriul Municipiul Reşiţa, este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord- vest a județului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, într-o zonă geografică de un pitoresc deosebit, înconjurat de dealuri şi munţi a căror altitudine este 600-800 metrii, acoperiţi cu păşuni şi fânețe şi cu obiective turistice atrăgătoare, Este cel mai vechi centru siderurgic al României şi. una din cele mai importante cetăți industriale din sud-estul Europei. Ea Reşiţa are o suprafață de 199,25 Kmă şi a fost considerat mult timp ca fiind unul din marile centre industriale ale României, având: influențe în industria - siderurgică (fontă, oțel, laminate), a construcțiilor de maşini (electrice şi diesel, utilaj. petrolier, - siderurgic. şi chimic, material rulanț), chimică (chimizarea lemnului, cocs); Este un important centru industrial în prelucrarea oțelului gi construcția de maşini. C.S.R. (Combinatul Siderurgic Reşiţa) -în prezent TMK-Reşiţa şi U.C.M.R. (Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa) sunt uzinele care au susținut oraşul şi l-au ținut în viaţă mai bine de 300 de ani. | | Primele uzine au fost fondate în 177 1, în timpul domniei împărătesei Maria Terezia. La 3 iulie 1771 au fost inaugurate primele furnale înalte de pe actuala vatră a furnalelor din cadrul SC TMK Reşiţa SA. În trecut au fost cunoscute sub denumirea de Uzinele şi Domeniile Reşiţa sau UDR, aşa cum se poate citi pe unele locornotive cu aburi fabricate aici, şi mai înainte se chemau St.E.C, Oraşul este considerat de locuitori ca fiind împărțit în două mari părți, Reşita de sus sau Qragul vechi, respectiv Govândari zona construită după 1965, Oraşul vechi este format din mai multe cartiere: - Muncitoresc - Valea Domanului - Lunca Pomostului -- MoroasaI - Moroasa Il - Driglovățul Nou - . Driglovăţul Vechi - Stavila - Minda - Bagovăţ -. Lend ! În partea nouă a oraşului, Govândari (denumirea oficială este Lunca „ Bârzavei) există patru Microraioane, . .. , La acestea se mai adaugă localităţile componente, considerate şi ele cartiere: Câlnic, Țerova, Secu şi Cuptoare, iar Moniom este sat aparținător Municipiului Reşiţa. i i Localitățile care aparțin municipiului Reşiţa sunt menționate în izvoare după cum urmează : + 'Țerova - 1433 (Cherova), 1597 (duc Czerova), 1717 (Zerob), 1716-1723 (Zarnova), 1779 (Zerchova); * Doman — 1370 ; + Câlnic - 1597 (Kalnic); + Moniom — 1587 (Manihom); 4 din 51 Pianul de eriitne şi siguranță pultluă at munitetoivinil Regii e Secu Cuptoare = 1678, 1690 - 1700 (Kuptoza), 1851 (Kuptore), . .. şi Rechycha., Cercetările arheologice au descoperit-in acest spaţiu urme de locuire din. perioada. neolitică, dacică și romană. Este menționată în 1673 cu numele „Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către pașalâcul Timişoarei, iar în anii 1690 - 1700, izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocşei împreună cu alte localităţi din Valea Bârzavei, Conscripția din 1717 o menționează cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse, de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici, Ea devine din 3 iulie 1771: locul de întemeiere a celui mai vechi şi important centru metalurgic de pe continentul: european. Odată cu naşterea uzinelor, se pun bazele Reşiţei industriale, . Iniţial, au existat două sate apropiate - Reşiţa Română (Reschiza Kamerală sau Olah Resiiza) și Reşiţa Montană. (Bisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya). A i Uzinele au fost amplasate în Reşiţa Montană, locuită la început de cărbunari români. Mai târziu, în 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia și Austria de Sus, iar intre 1782 - 1787 cu farnilii germane din regiunea Rinului. Între anii 1910 - 1925, Reşiţa a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarată oraş, consecință a recunbașterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice şi constructoare de maşini din România modernă. Din 1968, prin Legea nr, 2 privind organizarea „administrativă a teritoriului i s-a oferit gradul de municipiu, reşedinţă a județului Caraş-Severin, Sub aspect urbanistic, Reşiţa a cunoscut de agemeriea, importante realizări: „cartiere întregi de locuinţe în iunca Pornostului, pe Motoasa şi lunca Bârzavei, La Reşiţa funcționează un teatru, numit "George Augustin Petculescu" în Casa de Cultură a Sindicatelor un cinematograf Dacia, situat în oraşul nou, cinematograful "Cultural" fiind desființat, clădirea a fost trecută din patrimoniul Consiliului Local în patrimoniu privat, ea fiind retrocedată proprietarilor, Fiind monument istoric, imobilul este restaurat în perioada. (2007 -2010) şi a devenit, sediul Teatruhui „G. A. Petculescu”. În trecut a existat şi un al treilea cinematograt "Casa Muncitorească”, clădire în care a funcționat clubul muncitoresc înainte de perioada comunistă, dar după 1989 autorităţile au închiriat o parte a clădiri (holul de acces) unei societăți comerciale care. a organizat discotecă. Din cauze necunoscute, în anul 2002 (14/15 august) clădirea a ars, în prezent ea fiind demolată, Municipiul Reşiţa aparţine în întregime sectorului cu climă termperat- continetală moderată cu nuanţe submediteraniene. Regimul climateric este variabil datorită attidudinii la care este situat. EI se caracterizează prin veri calde cu precipitații scăzute, ce cad mai ales,sub formă de averse şi prin ierni relativ reci cu frecvente perioade de încălzire, -! | Temperatura medie anuală este tie până la 32 grade Celsius vara şi până la -20 grade Celsius iarna, iar precipitaţiile însumează 300 — 350 ] /mp. anual, În ansamblul său, microregiunea Reşiţa beneficiază de un regim eolian relativ calm, atât sub aspectul intensităților, cât şi sub cel al frecvențelor. Demn de semnalat este faptul că specificul reliefului, prin prezenţa unor dealuri înalte în jur, direcționează vânturile în tungul văilor, precum şi aceea că la Reşiţa se - resimte o variantă a Austrului numită Coşava, chiar dacă. nu are aici intensitatea „din alte localități ale Banatului de sud. [după D.G. Perianu-Istoria, Uzinelor din Reşiţa 1771-1996, Editura Timpul Reşiţa-1998) Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu riuzriele de Rechyoka. 8 din 5i Reşiţa este traversată. de râul Bârzava de la est la vestul municipiului pe o lungime de 15 Km, care izvorăşte din nordul hidrografic al Munţilor Semenicului, de sub Vârtul Cracui Roşu (1241 'ma), şi după ce parcurge 158 km (din care 111 km pe teritoriul României) şi colectează apele dintr-un bazin hidrografic de 1159 km2, se varsă în Timiş, pe teritoriul Serbiei, Ca o caracteristică generală, pe cursul superior, Bârzava prezintă un curs de defileu cu pantă pronunțată, de Ia izvor până în localitatea Văliug este de 250/00 iar de acolo la confluența cu Gura Lişcovului-afluent de stângar-este de 14,99%/00. Pe traseul de orientare est-vest, cuprins între Gura Lişcovuliui şi Valea Domanului (tot afluent de stânga), panta este de 4,220/00, gcăzând treptat înspre cursul inferior, De menţionat faptul că bazinul hidrografic prezintă o evidentă asimetrie, în prima. parte afluenții de dreapta fiind mai importanți decât cei de stânga, iar de la confluența cu Lişcovul crescând importanța celor de stânga. .. Bazinul Bârzavei a fost-primul din România ce a beneficiat de o sistematică amenajare hidrotehnică, prima amenajare fiind făcută din 1864, urmată de altele în sectorul nostru: barajul Breazova [ 1908-1909), barajul Văliug (1950-1952) şi barajul Secu (1961-1963) cursul răului fiind regularizat în sectorul care străbate municipiul, - Infrastructura de transport este asigurată prin : Rețeaua rutieră | Municipiul Reşiţa are o reţea rutieră însumând 120 ka de străzi orăşeneşti fiind străbătut de drumuri naţionale, judeţene şi comunale după cum urmează: *DN 58.B pe direcția N-V spre Timişoara ( 110 Km); *DN 58 pe direcția N-E spre Caransebeş şi pe direcția S spre Anina; “Du 581 pe direcția V spre Oravița; ia “DJ 582 pe direcția E spre muntele Semenic, stațiunile Văliug şi Trei Ape; *DC 92 spre staţiunea Secu, 3 i Reţeaua de căi ferate *Lănia electrificată Reşiţa. Sud-Reşiţa Nord-Caransebeş. “Linia neelectrificată Reşiţa Nord-Berzovia-CGătaia-Voiteni-Timişoara Nord, Transportul aerian este asigurat prin aeroportul Timişoara (103 km faţă de Reşiţa) cel mai important aeroport internațional din vestul României, iar aeroportul Caransebeş (45 km față de Reşiţa) asigură curse charter. Transportul naval este asigurat prin portul la Dunăre Moldova Veche, aflat la 97 ka faţă de Reşiţa. iau Puncte de trecere a frontierei. de stat Pe teritoriul județului Caraş-Severin există două puncte de trecere a frontierei : ! - Punct de trecere a frontierei pe Dunăre pentru trafic fluvial, în incinta Portului Moldova Veche,-la 97 km distanţă de Municipiul Reşiţa - Punct. de trecere a frontierei rutieri Naidăş spre Republica Serbia, la 69 km distanţă de Municipiul Reşiţa. Ea : leşirea spre celelalte țări ale Eurapei se efectuează prin județele învecinate: - Județul Timiş prin punctele rutiere Moraviţa şi Cenad; - Județul Arad prin punctul Nădlac pentru trafic rutier şi punctul Curtici pentru trafic feroviar, Municipiul Reşiţa este renumit pențru împrejurimile sale, principalele zone de agrement fiind: * Secu - lacul de acumulare cel mai apropiat. de Reşiţa, care alimentează Reşiţa cu apă potabilă; 6 din 51 „Văliug - aşezare creată după 1780 de oamenii care pregăteau cărbune. : i... un lac de acumulare (Lacul Vechi) de circa 12 ha, pentru necesităţile ; uzinelor siderurgice, după înființarea unor noi furnale şi oțelării s-a „realizat un al doilea lac (56 ha), lung de. peste.3 km şi având un debit de 10 milioane mc apă; 'e Crivaia - de la Văliug încă 5 km, la extremitatea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană. străbătută de apa Bârzavei; *. Semenic - 10 km de la Văliug, staţiune turistică cu pârtii de schi pentru începători; « - Gărâna, denumirea, în germană - sat cu folclor interesant, deşi în momentul de față populaţia de origine germană a emigrat aproape în totalitate, satul s-a transformat într-o zonă turistică şi începând cu 1993, anual, aici are loc la mijlocul lunii iulie Festivalul de Jazz de la "Gărâne în Poiana Lupului; i : - i +. Trei Ape - Stațiune turistică cu lac de acumulare situat la sud le satul Brebu. Nau. De la baza acestui lac îzvorăşte. râul Timiş. Adună apele pâraielor Brebu, Grădigte şi Semenic, iar apa de deversare din lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează râul ce a fost amintit mai devreme; *. Peştera Comarnic - cea mai lungă peşteră din Banat. De asemenea putem amintii o serie de zone, preferate de cetăţenii „Tnunicipiului, adevărate oaze de verdeață folosite, în special în timpul anotimpului “cald pentru recreere: Grădina: Zoologică, „on Crişan”, Parcul Cărăşana, Parcul *Copilului Micro 1, Parcul Copilului Micro IV, Parcul Victoria. Obiective turistice, cultură şi patrimoniu cultural + + + o... . + -. . . . . «» .-. . . Muzeul de Istorie:al Banatului Montan înfiițaţ în 1959; Muzeul de Locomotive eu. Aburi care înfăţişează 16 modele de locomotive produse la Reşiţa în decursul a peste 100 de ani (1872-1959), printre care şi prima locomotivă din România datând din. 1879 dar care a. purtat de la data fabricaţiei şi până la data puneri ei pe soclu în muzeu, numărul 2, Este amenajat în aer liber şi este singurul muzeu de acest gen din România. Este monument istoric şi datează din anul 1972; Grădina Zoologică „lon Crişan” Casa de Cultură a Sindicatelor Teatrul G.A, Petoulescu Palatul Cultural (Cinematograful Cultural) 1928 Biblioteca Județeană Paul Iorgovici, Biblioteca Engleză, Biblioteca Franceză, Biblioteca Germană i Cazinoul Român, (Cazina), N Biserica Evanghelică, sec. XIX 71904 Casa Netf 1 cu baia publică, sec, XIX Sinagoga, sec. XIX ' Uzina hidroelectrică, Grebla şi Castelul de apă din amonte, 1903-1909 Catedrala Ortodoxă Română Reşiţa Montană,” Adormirea Maicii Domnului”, 1936 Gara Reșița Sud, 1932/1914 Podul de la vamă, 1931, primul pod nituit şi sudat din țară Ansamblu. de clădiri muncitoreşti şi de raport din secolul XIX Biserica tip sală şi necropolă medievală, sec. XIV = XV 7 din 51 de lemn pentru uzinele din Reşiţa. În 1908 --1909 a fost construit aici î În di ia i 3 E BE 0 E Planul de ordine şi sigiraiță pubtică al municipiului Reyiha “rari în Europa;, -. Mimosa (arbore de mătase) i : Tulipul (arbore de lalea) i . -Gingko (arborele pagodelor, arborele mernoriei) Chiparos (echiparosul de baltă) Sakura (cireş japonez) În municipiul Reşiţa funcționează 14 şcoli, 6 licee, 4 instituții de învățământ profesional şi o universitate (Universitatea „Eftimie Murgu”)... Universitatea pregăteşte studenți în domeniile: economie, teologie, istorie, administrație publică, asistență socială, inginerie. B, Populaţia „Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Reşiţa se ridică la 73.282. de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 84.026 de locuitori, din care 35111 bărbaţi şi 38171 femei. De aici reiese că populația municipiului este în scădere datorită regresului industriei grele, ceea ce a condus la mutarea unei părți a. locuitorilor în zone rurale, dar şi datoriță emigrării masive a forței de muncă, * tvolutia populatiei nauaioipiului Reaito * 1 Anu) renestzauii Majoritatea locuitorilor sunt români (81,65%), Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,12%), germani (1,71%) şi romi (1,42%). Pentru 11,57% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută, Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,43%), dar există şi minorităţi de romano- catolici (5,41%), penticostali (2,02%) şi baptişti (1,65%). Pentru 11,69% din populaţie, nu este cunoscută apar ţa confesională, ! i orapanania etpiiciă:a ununiriptitul. + oipanența conieatonslă a „Raşila . i“ muntelpludu Moșia Români 81,434) ț Nacimoacută (1.9953) : BF Attă religie (2.78%) - ? 4 Macuutaseută (14,59% - PA bile 11.63%) /Sursa: http://ro.wikipedia, org] E Densitatea populației în municipiul Reşiţa este de 367,78 locuitori pe km2, 8 din Si » . Atracţii botanice - printre acestea se numără unele specii de arbori foarte... : : a. Planul de orâine și siguranță pubiică at muntoiplului Regiţi i Clastticarea Pohulatiei dupa limba rnaterna Unita hose Ana Linia ehihaza Caha italia croata Bulgara Siovaca Sarba tusa Tursa <iormana uerainiana Ramai Maabiara Romana o acono '20000 zoaco 29500 5an0N 40000 70000 G, ... Evenimente social-economice, politice sau religioase Ținând seama de interesul purtat de conducerea Primăriei în vederea dezvoltării municipiului pe toate domeniile, acesta este frecvent vizitat de personalități din țară sau de peste hotare cu diferite ocazii. Contorm unei Hotărâri a Consiliului Local, adunările publice pot fi 4 organizate în următoarele locuri: -- platoul din fața Casei de Cultură; - Stadionul „Mircea Chivu; - Platoul Sălii Polivalente; Piaţa 1 Decembrie 1918 - în faţa instituţiei Prefectului; -.. Piaţa Tricolorului, Agiomerări de persoane se formează cu ocazia unor manifestări [i tradiționale cum sunt: Ziua Naţională a României, Ziua Eroilor, manifestări organizate de Revoluţia din Decembrie 1989, Primăria municipiului Reşiţa şi Consiliul Local organizează şi Ruga în. Moniom şi Țerova, cu ocazia Sfintelor sărbători de Rusalii, Ruga Bănăţeană şi Zilele municipiului Reşiţa, sărbătoare locală ocazionată de prăznuirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, la 29 iunie, se desfăşoară pe stadionul de atletism aparținând Clubului Sportiv Municipal Reşiţa precum, şi la. . Căminul cultural de la Câlnic. De asemenea se organizează Pestivalul - Berii, precum şi diferite manifestații sportive sau culturale susținute de cluburi sau asociaţii partenere primăriei resițene. D. Starea infracțională şi contravențională 7 Transformările structurale înregistrate de societatea românească pe toate pianurile vieții economice, sociale, spirituale şi morale pe direcția consolidării statului de drept, a unei comunități civile şi democratice, sunt însoţite de uneori de fenomene negative concretizate în săvârşirea de fapte antisociale, Din analiza pr [...]