HCL 39/2019 Reșița adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REŞITA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR.39 Din 26.02.2019 privind aprobarea Planului de Ordine și Siguranță Publică al Municipiului Reșița Consiliul Local al Municipiului Reșița întrunit în ședința ordinară din data de 26.02.2019; Văzând expunerea de motive a Primarului Municipiului Reșița și raportul de specialitate al Direcţiei Poliţia Locală Reșița privind aprobarea Planului de Ordine și Siguranță Publică, precum și rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului Local; | Luând în considerare prevederile art.30 lit. (9) din Legea Poliei Locale nr.155/22.07.2010, cu modificările și completările ulterioare; Ținând seama de prevederile O.MA.I. 92/05.05.2011 pentru : “aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine și siguranţă publică al poliţiei locale; Având în vedere avizul Comisiei Locale de Ordine Publică întrunită în data de 18.02.2019; În temeiul art.36 alin.2 lit. (b), alin.4 lit. (c), art.45 alin.1, art.49, art.115 alin.1 lit. (b) alin.3 şi alin.6 din Legea 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Hotărăște: Art.1. Se aprobă Planul de Ordine și Siguranță Publică al Municipiului Reșița, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Planul de Ordine și Siguranță Publică al Municipiului Reșița are caracter de uz intern în evidenţa Direcţiei Poliţia Locală Reșița; __Art.3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri 'se încredințează Direcţia - Poliţiei Locale Reșița. Art.4. Hotărârea se comunică: - Primarului Municipiului Reșița; - Prefectului și Instituţiei Prefectului Judeţului Caraș-Severin; - Poliţiei Municipiului Reşiţa; - Direcţiei Poliția Locală Reșița. CONTRA SEM ZA AR BUCI! IAN CORNEL MUNICIPIUL REȘIȚA x Ia DIRECȚIA POLIŢIA LOCALĂ — Anexa la HCL 29 _/26.03. 2/9 romania20!9.eu PLANUL | Dă DRDIME ŞI SIGURANȚA PUBLICĂ 1 din 56 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa AVIZAT CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI REŞIŢ, COMISIA LOCALĂ DE ORDINE PUBLICĂ Popa toan Primar Duruţ Gabriel Viceprimar Municipiul Reşiţa Jr. Bucur Lucian-Cornel Secretar Borobar Ion-Aurică Consilier local Mutu Viorel Consilier local Da LPP Cms.Şef Sava Nicolae Şeful Poliţiei Municipiului Reşiţa Ciati Alexandru Şeful Poliţiei Locale Reşiţa 2 din 56 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa Cap.I Cap. I1 Cap. III Cap. 1V Cap.V STRUCTURA PLANULUI Cadrul legislativ Analiza situaţiei operative Dispozitivul de ordine şi siguranţă publică, misiunile şi zonele de responsabilitate Efective aflate la dispoziţie şi suportul logistic Instruirea efectivelor pentru executarea activităţilor şi controlul dispozitivelor Dispoziţii finale Pag. 4 Pag. 5 Pag.13 Pag. 51 Pag. 54 Pag. 56 3 din 56 Planul de ordine şi siguranţă publică al municiptutui Reşiţa CADRUL LEGISLATIV Planul de ordine şi siguranţă publică este documentul prin care se organizează anual activitatea structurilor de poliţie locală pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale. Baza legală o constituie: - LEGE nr. 155 din 12 iulie 2010 a poliţiei locale - HOTARARE nr. 1332 din 23 decembrie 2010 privind aprobarea Regulamentului -cadru de organizare si functionare a politiei locale - ORDIN M.A.I. nr. 92 din 5 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale - Regulamentul de organizare şi funcţionare al Poliţiei Locale Reşiţa; - LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată; - LEGE nr. 7 din 18 februarie 2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici; - LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004 privind Regimul armelor şi muniției; - LEGE nr. 333 din 8 iulie 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor; - LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; 4 din 56 re Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa AGITE 3 PESTE CAPITOLUL I. ANALIZA SITUAȚIEI OPERATIVE A. Teritoriul Municipiul Reşiţa, este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord-vest a judeţului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, într-o zonă geografică de un pitoresc deosebit, înconjurat de dealuri şi munţi a căror altitudine este 600-800 metri, acoperiţi cu păşuni şi fânețe şi cu obiective turistice Este cel mai vechi centru siderurgic al României şi: atrăgătoare. una din cele mai importante cetăţi industriale din sud-estul Europei. Reşiţa are o suprafaţă de 197,65 km? (19,94 km? intravilan si 177,71 km? extravilan) [Sursa: https://www.ghidulprimariilor.ro] şi a fost considerat mult timp ca fiind unul din marile centre industriale ale României, având influenţe în industria siderurgică (fontă, oţel, laminate), a construcţiilor de maşini (electrice şi diesel, utilaj petrolier, siderurgic şi chimic, material rulant) , chimică (chimizarea lemnului, cocs). Este un important centru industrial în prelucrarea oţelului şi construcţia de maşini. C.S8.R. (Combinatul Siderurgic Reşiţa) - în prezent TMK-Reşiţa şi U.C.M.R. (Uzina Constructoare de Maşini Reșița) sunt uzinele care au susținut oraşul şi l-au ţinut în viaţă mai bine de 300 de an. Primele uzine au fost fondate în 1771, în timpul domniei împărătesei Maria Terezia. La 3 iulie 1771 au fost inaugurate primele furnale înalte de pe actuala vatră a furnalelor din cadrul SC TMK Reşiţa SA. în trecut au fost cunoscute sub denumirea de Uzinele și Domeniile Reşiţa sau UDR, aşa cum se poate citi pe unele locomotive cu aburi fabricate aici, şi mai înainte se chemau St.E.G. Oraşul este considerat de locuitori ca fiind împărţit în două mari părţi, Reşita de sus sau Oraşul vechi, respectiv Govândari zona construită după 1965. Oraşul vechi este format din mai multe cartiere: - Muncitoresc - Valea Domanului - Lunca Pomostului - Moroasa I - Moroasa II - Driglovăţul Nou - Driglovăţul Vechi - Stavila - Minda - Başovăţ - Lend în partea nouă a oraşului, Govândari (denumirea oficială este Lunca Bârzavei) există patru Microraioane. La acestea se mai adaugă localităţiile componente, considerate şi ele cartiere: Cîlnic, Ţerova, Secu și Cuptoare, iar Moniom este sat aparținător Municipiului Reşiţa. 5 din 56 II Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa localităţiile care aparţin municipiului Reşiţa sunt menţionate în izvoare după cum urmează e Ţerova - 1433 (Cherova), 1597 (duc Czerova), 1717 (Zerob), 1716-1723 (zarnova) , 1779 (zerchova) ; e Doman - 1370; e Câlnic - 1597 (Kalnic); e Moniom - 1587 (Manihom); e Secu - Cuptoare - 1673, 1690 — 1700 (Kuptora), 1851 (Kuptore) . Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka şi Rechycha. Cercetările arheologice au descoperit în acest spaţiu urme de locuire din perioada neolitică, dacică şi romană. Este menţionată în 1673 cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către paşalâcul Timişoarei, iar în anii 1690 - 1700, izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocşei împreună cu alte localităţi din valea Bârzavei. Conscripția din 1717 o menţionează cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi şi important centru metalurgic de pe continentul european. Odată cu naşterea uzinelor, se pun bazele Reşiţei industriale. Iniţial, au existat două sate apropiate - Reşiţa Română (Reschiza Kamerală sau Olah Resitza) şi Reşiţa Montană (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya) . Uzinele au fost amplasate în Reşiţa Montană, locuită la început de cărbunari români. Mai târziu, în 1776, au fost colonizațe 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia şi Austria de Sus, iar intre 1782 - 1787 cu familii germane din regiunea Rinului. între anii 1910 - 1925 , Reşiţa a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarată oraş, consecință a recunoaşterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice şi constructoare de mașini din România modernă. Din 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului i s-a oferit gradul de municipiu, reşedinţă a judeţului Caraș-Severin. Sub aspect urbanistic, Reşiţa a cunoscut de asemenea, importante realizări: cartiere întregi de locuinţe în lunca Pomostului, pe Moroasa şi lunca Bârzavei. La Reşiţa funcţionează un teatru, numit "George Augustin Petculescu" în Casa de Cultură a Sindicatelor un cinematograf Dacia, situat în oraşul nou, cinematograful "Cultural" fiind desfiinţat, clădirea a fost trecută din patrimoniul Consiliului local în patrimoniu privat, ea fiind retrocedată proprietarilor. Fiind monument istoric, imobilul este restaurat în perioada (2007- 2010) şi a devenit sediul Teatrului „G. A. Petculescu”. în trecut a existat şi un al treilea cinematograf "Casa Muncitorească”, clădire în care a funcţionat clubul muncitoresc înainte de perioada comunistă, dar după 1989 autorităţile au închiriat o parte a clădiri (holul de acces) unei societăţi comerciale care a organizat discotecă. Din cauze necunoscute, în anul 2002 (14/15 august) clădirea a ars, în prezent ea fiind demolată. 6 din 56 Planul de ordine şi siguranță publică al municiptutui Reşiţa Municipiul Reşiţa aparţine în întregime sectorului cu climă temperat-continetală moderată cu nuanţe submediteraniene. Regimul climateric este variabil datorită altidudinii la care este situat. El se caracterizează prin veri calde cu precipitaţii scăzute, ce cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni relativ reci cu frecvente perioade de încălzire. Temperatura medie anuală este de până la 32 grade Celsius vara şi până la -20 grade Celsius iarna, iar precipitaţiile însumează 300 — 350 1/mp. anual. În ansamblul său, microregiunea Reşiţa beneficiază de un regim eolian relativ calm, atât sub aspectul intensităţilor, cât şi sub cel al frecvenţelor. Demn de semnalat este faptul că specificul reliefului, prin prezenţa unor dealuri înalte în jur, direcţionează vânturile în lungul văilor, precum şi aceea că la Reşiţa se resimte o variantă a Austrului numită Coşava, chiar dacă nu are aici intensitatea din alte localităţi ale Banatului de sud. [după D.G. Perianu-Istoria Uzinelor din Reşiţa 1771-1996, Editura Timpul Reşiţța-1996] Reşiţa este traversată de râul Bârzava de la est la vestul municipiului pe o lungime de 15 km, care izvorăşte din nordul hidrografic al Munţilor Semenicului, de sub Vârful Cracul Roşu (1241 m), şi după ce parcurge 158 km (din care 111 km pe teritoriul României) şi colectează apele dintr-un bazin hidrografic de 1159 km2, se varsă în Timiş, pe teritoriul Serbiei. Ca o caracteristică generală, pe cursul superior, Bârzava prezintă un curs de defileu cu pantă pronunţată, de la izvor până în localitatea Văliug este de 250/0 iar de acolo la confluenţa cu Gura Lişcovului-afluent de stânga-este de 14,9%/9. Pe traseul de orientare est-vest, cuprins între Gura Lişcovului şi Valea Domanului (tot afluent de stânga), panta este de 4,220%/0, scăzând treptat înspre cursul inferior. De menţionat faptul că bazinul hidrografic prezintă o evidentă asimetrie, în prima parte afluenții de dreapta fiind mai importanţi decât cei de stânga, iar de la confluenţa cu Lişcovul crescând importanţa celor de stânga. Bazinul Bârzavei a fost primul din România ce a beneficiat de o sistematică amenajare hidrotehnică, prima amenajare fiind făcută din 1864, urmată de altele în sectorul nostru: barajul Breazova (1908-1909), barajul Văliug (1950-1952) şi barajul Secu (1961-1963) cursul râului fiind regularizat în sectorul care străbate municipiul. Infrastructura de transport este asigurată prin Reţeaua rutieră Municipiul Reşiţa are o reţea rutieră însumând 120 km de străzi orăşeneşti fiind străbătut de drumuri naţionale, judeţene şi comunale după cum urmează: “DN 58 B pe direcţia N-V spre Timişoara ( 110 km); *-DN 58 pe direcţia N-E spre Caransebeş şi pe direcţia S spre Anina; *DJ 581 pe direcţia V spre Oraviţa; *DJ 582 pe direcţia E spre muntele Semenic, staţiunile Văliug şi Trei Ape; “DC 92 spre staţiunea Secu. 7 din 56 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa Reţeaua de căi ferate “Linia electrificată Reşiţa Sud-Reşiţa Nord-Caransebeş. “Linia neelectrificată Reşiţa Nord-Berzovia-Gătaia-voiteni- Timişoara Nord. Transportul aerian este asigurat prin aeroportul Timişoara (103 km faţă de Reşiţa) cel mai important aeroport internaţional din vestul României, iar aeroportul Caransebeş (45 km faţă de Reşiţa) - este în conservare. Transportul naval este asigurat prin portul la Dunăre Moldova Veche, aflat la 97 km faţă de Reşiţa. Puncte de trecere a frontierei de stat Pe teritoriul judeţului Caraş-Severin există două puncte de trecere a frontierei _ punct de trecere a frontierei pe Dunăre pentru trafic fluvial, în incinta Portului Moldova Veche, la 97 km distanţă de Municipiul Reşiţa - Punct de trecere a frontierei rutier Naidăş spre Republica serbia, la 69 km distanţă de Municipiul Reşiţa. Ieşirea spre celelalte ţări ale Europei se efectuează prin judeţele învecinate: - Judeţul Timiş prin punctele rutiere Moraviţa şi Cenad; - Judeţul Mehedinți prin punctele Portile de Fier I, Ostrovul Mare-Porţțile de Fier II pentru trafic rutier şi punctele Orșova si Drobeta Turnu-Severin pentru trafic fluvial. Municipiul Reşiţa este renumit pentru împrejurimile sale, principalele zone de agrement fiind: Secu - lacul de acumulare cel mai apropiat de Reşiţa, care alimentează Reşiţa cu apă potabilă; văliug - aşezare creată după 1780 de oamenii care pregăteau cărbune de lemn pentru uzinele din Reşiţa. în 1908 - 1909 a fost construit aici un lac de acumulare (Lacul vechi) de circa 12 ha, pentru necesităţile uzinelor siderurgice; după înfiinţarea unor noi furnale şi oţelării s-a realizat un al doilea lac (56 ha), lung de peste 3 km şi având un debit de 10 milioane mc apă; Crivaia - de la Văliug încă 5 km, la extremitatea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană străbătută de apa Bârzavei; Semenic - 10 km de la Văliug, staţiune turistică cu pârtii de schi pentru începători; Gărâna, denumirea în germană Wolfsberg - sat cu folclor interesant, deşi în momentul de faţă populaţia de origine germană a emigrat aproape în totalitate, satul s-a transformat într-o zonă turistică şi începând cu 1993, anual, aici are loc la mijlocul lunii iulie Festivalul de Jazz de la Gărâna în Poiana Lupului; Trei Ape - Stațiune turistică cu lac de acumulare situat la sud le satul Brebu Nou. De la baza acestui lac îzvorăşte râul Timiş. Adună apele pâraielor Brebu, Grădişte şi Semenic, iar apa de deversare din lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează râul ce a fost amintit mai devreme; Peştera Comarnic - cea mai lungă peşteră din Banat. 8 din s6 sr Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa De asemenea putem amintii o serie de zone, preferate de cetăţenii municipiului, adevărate oaze de verdeață folosite, în special in timpul anotimpului cald pentru recreere: Grădina Zoologică „Ion Crişan”, Parcul Cărăşana, Parcul Copilului Micro I, Parcul Copilului Micro IV, Parcul Victoria, Obiective turistice, cultură şi patrimoniu cultural e Muzeul de Istorie al Banatului Montan înfiinţat în 1959; e Muzeul de Locomotive cu Aburi care înfăţişează 16 modele de locomotive produse la Reşiţa în decursul a peste 100 de ani (1872-1959), printre care şi prima locomotivă din România datând din 1872 dar care a purtat de la data fabricaţiei şi până la data puneri ei pe soclu în muzeu, numărul 2, Este amenajat în aer liber şi este singurul muzeu de acest gen din România. Este monument istoric şi datează din anul 1972; Grădina Zoologică „Ion Crişan” Casa de Cultură a Sindicatelor Teatrul G.A. Petculescu Palatul Cultural (Cinematograful Cultural) 1928 Biblioteca Judeţeană Paul Iorgovici, Biblioteca Engleză, Biblioteca Franceză, Biblioteca Germană Cazinoul Român, (Cazina), Biserica Evanghelică, sec. XIX /1901 Casa Neff 1 cu baia publică, sec. XIX Sinagoga, sec. XIX Uzina hidroelectrică Grebla şi Castelul de apă din amonte, 1903-1909 Catedrala Ortodoxă Română Reșița Montană,” Adormirea Maicii Domnului“, 1936 Gara Reșița Sud, 1932/1914 Podul de la vamă, 1931, primul pod nituit şi sudat din ţară Ansamblu de clădiri muncitoreşti şi de raport din secolul XIX Biserica tip sală şi necropolă medievală, sec. XIV - XV Atracţii botanice - printre acestea se numără unele specii de arbori foarte rari în Europa: Mimosa (arbore de mătase) Tulipul (arbore de lalea) Gingko (arborele pagodelor, arborele memoriei) Chiparos (chiparosul de baltă) Sakura (cireş japonez) În municipiul Reşiţa funcţionează 11 şcoli, 9 licee şi o universitate (Universitatea „Eftimie Murgu”) . Universitatea pregăteşte studenţi . în domeniile: economie, teologie, istorie, administraţie publică, asistenţă socială, inginerie. B. Populaţia Conform unui studiu demografic realizat în anul 2017 de Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa şi Biroul de Cercetări Sociale Bucureşti, se estimează că populaţia municipiului Reşiţa se ridică la 73.795 de locuitori. [Cercetarea a fost efectuată în perioada noiembrie 2016-februarie 2017 la comanda Primăriei Reşiţa] 9 din 56 <a Planul de ordine şt siguranță pubtică al municipiului Reșița Din totalul reşiţenilor identificaţi 51,2% sunt bărbaţi (35073 persoane) şi 48,8% sunt femei (33489 persoane). Populatia Reşiţei - după sex « Barbati « Femei vârsta medie a celor 68562 locuitori identificaţi este de 42,58 ani, Cartierele cu populaţia cea mai tânără sunt Ţerova, Reşiţa Montană-Uzine şi Calea Caransebeşului, iar cele cu populaţia cea mai îmbătrânită sunt Cuptoare, bunca şi Centru. În Reşiţa aproape jumătate din locuitori sunt căsătoriţi, o treime sunt necăsătoriți, iar 10% sunt văduvi, 55,2% din locuitori s-au născut în oraşul Reşiţa, 16,7% în altă localitate din judeţ, 21,4% în alt judeţ din ţară, iar 0,8% în altă tară. în ceea ce priveşte etnia, 95,5$ din cetăţeni s-au declarat de etnie română, 1,9% de etnie maghiară, 1,5% germană, 0,9% rromă, iar 0,3% de altă etnie. Dar 383 din cetăţeni au refuzat să-şi declare etnia. Din punct de vedere confesional, 89% din reşiţeni s-au declarat ortodocşi, 5,4% romano-catolici, 1,2% neo-protestanţi, 0,9% protestanți, 0,7% greco-catolici, 2,5% de altă religie, iar 0,3% atei. Reşiţenii declară că trăiesc aproape exclusiv din salarii (563) şi pensii (44,83). Puţini sunt cei care menţionează şi alte surse de venit (16,3%). Densitatea medie a populaţiei în municipiul Reşiţa este de 346,88 locuitori pe km?. [Sursa: https://stirilecs.ro]. Cc. Evenimente social-economice, politice sau religioase Ţinând seama de interesul purtat de conducerea Primăriei în vederea dezvoltării municipiului pe toate domeniile, acesta este frecvent vizitat de personalităţi din ţară sau de peste hotare cu diferite ocazii. Conform unei Hotărâri a Consiliului Local, adunările publice pot fi organizate în următoarele locuri: - Platoul din faţa Casei de Cultură; - Stadionul „Mircea Chivu“; - Platoul Sălii Polivalente; - Piaţa 1 Decembrie 1918 - în faţa instituţiei Prefectului; - Piaţa Tricolorului. 10 din 56 Planul de ordine şi siguranţă publică al municipiului Reşiţa Aglomerări de persoane se formează cu ocazia unor manifestări tradiţionale cum sunt: Ziua Naţională a României, Ziua Eroilor, manifestări organizate de Revoluţia din Decembrie 1989. Primăria municipiului Reşiţa şi Consiliul Local organizează şi Ruga în Moniom şi Ţerova, cu ocazia Sfintelor sărbători de Rusalii. Ruga Bănăţeană şi Zilele municipiului Reşiţa, sărbătoare locală ocazionată de prăznuirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, la 29 iunie, se desfăşoară pe stadionul de atletism aparţinând Clubului Sportiv Municipal Reşiţa precum şi la Căminul cultural de la Câlnic. De asemenea se organizează Festivalul Berii, precum şi [...]