HCL 11/2014 Reșița adoptată

“ ROMANIA JUDEȚUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REȘIȚA CONSILIUL LOCAL Hotărârea Nr. 11 Din 28 IANUARIE 2014 privind aprobarea Planului de Ordine şi Siguranţă Publică al Municipiului Reşiţa Consiliul Local al Municipiului Reşiţa întrunit în şedinţa ordinară din data de 28.01.2014; Având în vedere expunerea de motive a Primarului Municipiului Reşiţa şi raportul de specialitate al Direcţiei Poliţia Locală Reşiţa privind aprobarea Planului de Ordine şi Siguranță Publică, precum și rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului Local; Văzând prevederile H.C.L nr. 23/2011 privind înființarea Direcţiei Poliţia Locală Reșița, cu modificările și completările ulterioare; Luând în considerare prevederile art, 30 lit. (e) din Legea Poliţiei Locale nr. 155/22.07.2010, cu modificările şi completările ulterioare: Conform prevederilor H.G nr. 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului- cadru de organizare şi funcționare a poliţiei locale; Ținând seama de prevederile O.MAL. 92/05.05.2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine și siguranță publică al poliţiei locale; Având în vedere avizul Comisiei Locale de Ordine Publică întrunită în data de 21.01.2014; În temeiul art. 36 alin 2 lit. (d), alin. 6 lit. (a) pet.7, art. 45 alin.1, art. 49, art. 115 alin. 1 lit. (b) alin 3 şi alin. 6 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărăşte: Art. 1. Se aprobă Planul de Ordine și Siguranţă Publică al Municipiului Reşiţa, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, Art. 2. Planul de Ordine şi Siguranță Publică al Municipiului Reşiţa are caracter de uz inter în evidenţa Direcţiei Poliţia Locală Reşiţa. Art. 3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia Poliţiei Locale Reşiţa, Art. 4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data aducerii la cunoștiință publică. Art. $. Hotărârea se comunică: - Primarului Municipiului Reșița; - Prefectului şi Instituţiei Prefectului Judeţului Caraş-Severin; - Poliţiei Municipiului Reşiţa; - Direcţiei de Poliţie Locală Reșița. PREȘEDINTE DE ŞEDINŢĂ, BĂLEAN MARIUS MIHAI , DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ REȘIȚA Anexa la HCL / PLANUL Di DIDI: ŞI SIGURANȚA PUBLICĂ AL UI UIICIPIULUI IA 1 din 52 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa STRUCTURA PLANULUI Cadrul legislativ Cap Analiza situaţiei operative Cap.Il Dispozitivul de ordine şi siguranță publică, misiunile şi zonele de responsabilitate Cap.IlI Efective aflate la dispoziție şi suportul logistic Cap.IV Instruirea efectivelor pentru executarea activităților şi controlul dispozitivelor Cap.V Dispoziţii finale Pag.3 __Pag.4 _ Pag.12 _ Pag. 47 _ Pag.50 Pag.52 2 din 52 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa CADRUL LEGISLATIV Planul de ordine şi siguranță publică este documentul prin care se organizează anual activitatea structurilor de poliţie locală pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice pe teritoriul unității administrativ-teritoriale. Baza legală o constituie: - LEGE nr. 155 din 12 iulie 2010 a poliţiei locale - HOTARARE nr. 1332 din 23 decembrie 2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a politiei locale - ORDIN M.A.I, nr. 92 din 5 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranță publică al poliţiei locale - Regulamentul de organizare şi funcționare al Poliţiei Locale Reşiţa; - LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată; - LEGE nr. 7 din 18 februarie 2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici; - LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004 privind Regimul armelor şi muniției; - LEGE nr. 333 din 8 iulie 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor; - LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public; 3 din 52 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa CAPITOLUL 1. ANALIZA SITUAȚIEI OPERATIVE A. Teritoriul Municipiul Reşiţa, este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord- vest a județului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, într-o zonă geografică de un pitoresc deosebit, înconjurat de dealuri şi munţi a căror altitudine este 600-800 metrii, acoperiți cu păşuni şi fânețe şi cu obiective turistice atrăgătoare. Este cel mai vechi centru siderurgic al României şi una din cele mai importante cetăți industriale din sud-estul Europei. Reşiţa are o suprafață de 199,25 Km2 şi a fost considerat mult timp ca fiind unul din marile centre industriale ale României, având influențe în industria siderurgică (fontă, oțel, laminate), a construcțiilor de maşini (electrice şi diesel, utilaj petrolier, siderurgic şi chimic, material rulant), chimică (chimizarea lemnului, cocs). Este un important centru industrial în prelucrarea oțelului şi construcția de maşini. C.S.R. (Combinatul Siderurgic Reşiţa) -în prezent TMK-Reşiţa şi U.C.M.R. (Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa) sunt uzinele care au susținut oraşul şi l-au ţinut în viață mai bine de 300 de ani. Primele uzine au fost fondate în 1771, în timpul domniei împărătesei Maria Terezia. La 3 iulie 1771 au fost inaugurate primele furnale înalte de pe actuala vatră a furnalelor din cadrul SC TMK Reşiţa SA. În trecut au fost cunoscute sub denumirea de Uzinele și Domeniile Reşiţa sau UDR, aşa cum se poate citi pe unele locomotive cu aburi fabricate aici, şi mai înainte se chemau St.E.G. Oraşul este considerat de locuitori ca fiind împărțit în două mari părţi, Reşita de sus sau Oraşul vechi, respectiv Govândari zona construită după 1965. Oraşul vechi este format din mai multe cartiere: - Muncitoresc - Valea Domanului - Lunca Pomostului - Moroasa ll - Moroasa II - Driglovăţul Nou - Driglovăţul Vechi - Stavila - Minda - Başovăţ - Lend În partea nouă a oraşului, Govândari (denumirea oficială este Lunca Bârzavei) există patru Microraioane. La acestea se mai adaugă localităţiile componente, considerate şi ele cartiere: Câlnic, Țerova, Secu și Cuptoare, iar Moniom este sat aparținător Municipiului Reşiţa. Localităţiile care aparțin municipiului Reşiţa sunt menționate în izvoare după cum urmează : + 'Țerova - 1433 (Cherova), 1597 (duc Czerova), 1717 (Zerob), 1716-1723 (Zarnova), 1779 (Zerchova); e Doman —- 1370; » Câlnic — 1597 (Kalnic); * Moniom - 1587 (Manihom); 4 din 52 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa e Secu — Cuptoare — 1673, 1690 — 1700 (Kuptora), 1851 (Kuptore). Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka și Rechycha. Cercetările arheologice au descoperit în acest spațiu urme de locuire din perioada neolitică, dacică şi romană. Este menționată în 1673 cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către paşalâcul Timişoarei, iar în anii 1690 — 1700, izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocşei împreună cu alte localități din Valea Bârzavei. Conscripția din 1717 o menţionează cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi şi important centru metalurgic de pe continentul european. Odată cu naşterea uzinelor, se pun bazele Reşiţei industriale. Iniţial, au existat două sate apropiate - Reşiţa Română (Reschiza Kamerală sau Olah Resitza) şi Reşiţa Montană (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya). Uzinele au fost amplasate în Reşiţa Montană, locuită la început de cărbunari români. Mai târziu, în 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia şi Austria de Sus, iar intre 1782 — 1787 cu familii germane din regiunea Rinului. Între anii 1910 - 1925 , Reşiţa a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarată oraş, consecință a recunoașterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice şi constructoare de maşini din România modernă. Din 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului i s-a oferit gradul de municipiu, reşedinţă a județului Caraş-Severin. Sub aspect urbanistic, Reşiţa a cunoscut de asemenea, importante realizări: cartiere întregi de locuinţe în lunca Pomostului, pe Moroasa şi lunca Bârzavei. La Reşiţa funcționează un teatru, numit "George Augustin Petculescu” în Casa de Cultură a Sindicatelor un cinematograf Dacia, situat în oraşul nou, cinematograful "Cultural!" fiind desfiinţat, clădirea a fost trecută din patrimoniul Consiliului Local în patrimoniu privat, ea fiind retrocedată proprietarilor. Fiind monument istoric, imobilul este restaurat în perioada (2007-2010) şi a devenit sediul Teatrului „G. A. Petculescu”. În trecut a existat şi un al treilea cinematograf "Casa Muncitorească”, clădire în care a funcţionat clubul muncitoresc înainte de perioada comunistă, dar după 1989 autorităţile au închiriat o parte a clădiri (holul de acces) unei societăți comerciale care a organizat discotecă. Din cauze necunoscute, în anul 2002 (14/15 august) clădirea a ars, în prezent ea fiind demolată. Municipiul Reşiţa aparține în întregime sectorului cu climă temperat- continetală moderată cu nuanţe submediteraniene. Regimul climateric este variabil datorită altidudinii la care este situat. EI se caracterizează prin veri calde cu precipitații scăzute, ce cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni relativ reci cu frecvente perioade de încălzire. Temperatura medie anuală este de până la 32 grade Celsius vara şi până la -20 grade Celsius iarna, iar precipitațiile însumează 300 — 350 l/mp. anual. În ansamblul său, microregiunea Reşiţa beneficiază de un regim eolian relativ calm, atât sub aspectul intensităților, cât şi sub cel al frecvențelor. Demn de semnalat este faptul că specificul reliefului, prin prezența unor dealuri înalte în jur, direcţionează vânturile în lungul văilor, precum şi aceea că la Reşiţa se resimte o variantă a Austrului numită Coşava, chiar dacă nu are aici intensitatea din alte localităţi ale Banatului de sud./după D.G. Perianu-Istoria Uzinelor din Reşiţa 1771-1996, Editura Timpul Reşiţa-1996] 5 din 52 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa Reşiţa este traversată de râul Bârzava de la est la vestul municipiului pe o lungime de 15 Km, care izvorăşte din nordul hidrografic al Munţilor Semenicului, de sub Vârful Cracul Roşu (1241 m), şi după ce parcurge 158 km (din care 111 km pe teritoriul României) şi colectează apele dintr-un bazin hidrografic de 1159 km? , se varsă în Timiş, pe teritoriul Serbiei. Ca o caracteristică generală, pe cursul superior, Bârzava prezintă un curs de defileu cu pantă pronunțată, de la izvor până în localitatea Văliug este de 25%/00 iar de acolo la confluenţa cu Gura Lişcovului-afluent de stânga-este de 14,90/00. Pe traseul de orientare est-vest, cuprins între Gura Lişcovului şi Valea Domanului (tot afluent de stânga), panta este de 4,220/00, scăzând treptat înspre cursul inferior. De menţionat faptul că bazinul hidrografic prezintă o evidentă asimetrie, în prima parte afluenții de dreapta fiind mai importanți decât cei de stânga, iar de la confluența cu Lişcovul crescând importanţa celor de stânga. Bazinul Bârzavei a fost primul din România ce a beneficiat de o sistematică amenajare hidrotehnică, prima amenajare fiind făcută din 1864, urmată de altele în sectorul nostru: barajul Breazova (1908-1909), barajul Văliug (1950-1952) şi barajul Secu (1961-1963) cursul râului fiind regularizat în sectorul care străbate municipiul. Infrastructura de transport este asigurată prin : Reţeaua rutieră Municipiul Reşiţa are o reţea rutieră însumând 120 km de străzi orăşeneşti fiind străbătut de drumuri naţionale, judeţene şi comunale după cum urmează: *DN 58 B pe direcția N-V spre Timişoara (110 Km); *DN 58 pe direcția N-E spre Caransebeş şi pe direcţia S spre Anina; *DJ 581 pe direcția V spre Oravița; *DJ 582 pe direcția E spre muntele Semenic, stațiunile Văliug şi Trei Ape; DC 92 spre stațiunea Secu. Reţeaua de căi ferate “Linia electrificată Reşiţa Sud-Reşiţa Nord-Caransebeş. “Linia neelectrificată Reşiţa Nord-Berzovia-Gătaia-Voiteni-Timişoara Nord. Transportul aerian este asigurat prin aeroportul Timişoara (110 km față de Reşiţa) cel mai important aeroport internaţional din vestul României, iar aeroportul Caransebeş (40 km faţă de Reşiţa) asigură curse charter. Transportul naval este asigurat prin portul la Dunăre Moldova Veche, aflat la 97 km faţă de Reşiţa. Puncte de trecere a frontierei de stat Pe teritoriul județului Caraş-Severin există două puncte de trecere a frontierei : - Punct de trecere a frontierei pe Dunăre pentru trafic fluvial, în incinta Portului Moldova Veche, la 97 km distanță de Municipiul Reşiţa - Punct de trecere a frontierei rutier Naidăş spre Republica Serbia, la 69 km distanță de Municipiul Reşiţa. leşirea spre celelalte țări ale Europei se efectuează prin judeţele învecinate: - Judeţul Timiş prin punctele rutiere Moravița şi Cenad; - Judeţul Arad prin punctul Nădlac pentru trafic rutier şi punctul Curtici pentru trafic feroviar. Municipiul Reşiţa este renumit pentru împrejurimile sale, principalele zone de agrement fiind: » Secu - lacul de acumulare cel mai apropiat de Reşiţa, care alimentează Reşiţa cu apă potabilă; 6 din 52 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa * Văliug - aşezare creată după 1780 de oamenii care pregăteau cărbune de lemn pentru uzinele din Reşiţa. În 1908 - 1909 a fost construit aici un lac de acumulare (Lacul Vechi) de circa 12 ha, pentru necesitățile uzinelor siderurgice; după înființarea unor noi furnale şi oțelării s-a realizat un al doilea lac (56 ha), lung de peste 3 km şi având un debit de 10 milioane mc apă; e Crivaia - de la Văliug încă 5 km, la extremitatea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană străbătută de apa Bârzavei; e Semenic - 10 km de la Văliug, stațiune turistică cu pârtii de schi pentru începători; e Gărâna, denumirea în germană - sat cu folclor interesant, deşi în momentul de față populaţia de origine germană a emigrat aproape în totalitate, satul s-a transformat într-o zonă turistică şi începând cu 1993, anual, aici are loc la mijlocul lunii iulie Festivalul de Jazz de la Gărâna în Poiana Lupului; + Trei Ape - Stațiune turistică cu lac de acumulare situat la sud le satul Brebu Nou. De la baza acestui lac izvorăşte râul Timiş. Adună apele pâraielor Brebu, Grădişte şi Semenic, iar apa de deversare din lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează râul ce a fost amintit mai devreme; e Peştera Comarnic - cea mai lungă peşteră din Banat. De asemenea putem amintii o serie de zone, preferate de cetăţenii municipiului, adevărate oaze de verdeață folosite, în special in timpul anotimpului cald pentru recreere: Grădina Zoologică „lon Crişan”, Parcul Cărăşana, Parcul Copilului Micro I, Parcul Copilului Micro IV, Parcul Victoria. Obiective turistice, cultură şi patrimoniu cultural Muzeul de Istorie al Banatului Montan înființat în 1959; Muzeul de Locomotive cu Aburi care înfăţişează 16 modele de locomotive produse la Reşiţa în decursul a peste 100 de ani (1872-1959), printre care şi prima locomotivă din România datând din 1872 dar care a purtat de la data fabricaţiei şi până la data puneri ei pe soclu în muzeu, numărul 2. Este amenajat în aer liber şi este singurul muzeu de acest gen din România. Este monument istoric şi datează din anul 1972; Grădina Zoologică „Ion Crişan” Casa de Cultură a Sindicatelor Teatrul G.A. Petculescu Palatul Cultural (Cinematograful Cultural) 1928 Biblioteca Județeană Paul Iorgovici, Biblioteca Engleză, Biblioteca Franceză, Biblioteca Germană Cazinoul Român, (Cazina), Biserica Evanghelică, sec. XIX /1901 Casa Neff 1 cu baia publică, sec. XIX Sinagoga, sec. XIX Uzina hidroelectrică Grebla şi Castelul de apă din amonte, 1903-1909 Catedrala Ortodoxă Română Reşiţa Montană,” Adormirea Maicii Domnului”, 1936 Gara Reșița Sud, 1932/1914 Podul de la vamă, 1931, primul pod nituit şi sudat din ţară Ansamblu de clădiri muncitoreşti şi de raport din secolul XIX Biserica tip sală şi necropolă medievală, sec. XIV - XV 7 din 52 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa e Atracții botanice - printre acestea se numără unele specii de arbori foarte rari în Europa: Mimosa (arbore de mătase) Tulipul (arbore de lalea) Gingko (arborele pagodelor, arborele memoriei) Chiparos (chiparosul de baltă) Sakura (cireş japonez) În municipiul Reşiţa funcționează 14 şcoli, 6 licee, 4 instituţii de învățământ profesional şi o universitate (Universitatea „Eftimie Murgu”). Universitatea pregăteşte studenți în domeniile: economie, teologie, istorie, administraţie publică, asistență socială, inginerie. B. Populaţia Populația municipiului la data de 1 iulie 2010 totalizează 82.458 locuitori din care 39515 bărbaţi şi 42943 femei [conform site-ului Primăriei Reşiţa]. De menţionat că în anul 1992 Reşiţa avea 96.918 locuitori, din care 47.820 bărbați şi 49.098 femei. După recensământul din 2011 s-a inregistrat de asemenea, o scădere a populaţiei, față de recensământul din 2002, când in municipiul au fost recenzate 84026 de persoane. Astfel în 2011 au fost recenzate 73282 persoane, din care 35111 bărbați şi 38171 femei./sursa-http:// www.recensamantromania.ro], de aici reiese că populaţia municipiului este în scădere datorită regresului industriei grele, ceea ce a condus la mutarea unei părți a locuitorilor în zone rurale, dar şi datorită emigrării masive a forței de muncă. Densitatea populaţiei în municipiul Reşiţa este de 367,78 locuitori pe km?. Evolutia populatiei municipiului Resita 120000 100000 80000 | sai jereee|| | 1866 |! 60000 |m 1977, 40000 20000 Anul recenzarii Intr-un top neoficial propus de site-ul www.gandul.info, municipiul Reşiţa este pe locul 8 in ceea ce priveşte scăderea populaţiei stabile in ultimii 10 ani. 8 din 52 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa F Harta marilor oraşe din România care au pierdut cei mai mulţi locuitori în ultimii 10 ani LEGENDĂ O municipiu reșodinţă de judeţ EI ;-sdcrco populației stobile recenzate în periada 2002-2012 (%) Fl scăderea populației stabile recenzate în perioada 2002 2012 (nurnăr efectiv de locuitori) 9 din 52 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa Clasificarea populatiei dupa limba materna TI saaa | SP nasa i | i ÎN ci [ză 10000 zooo0 zoo0o avooo soooo 60000 70000 c. Evenimente social-economice, politice sau religioase Ținând seama de interesul purtat de conducerea Primăriei în vederea dezvoltării municipiului pe toate domeniile, acesta este frecvent vizitat de personalităţi din țară sau de peste hotare cu diferite ocazii. Conform unei Hotărâri a Consiliului Local, adunările publice pot fi organizate în următoarele locuri: - platoul din fața Casei de Cultură; - Stadionul „Mircea Chivu”; - Platoul Sălii Polivalente; - Piața 1 Decembrie 1918 — în fața instituției Prefectului; - Piaţa Tricolorului. Aglomerări de persoane se formează cu ocazia unor manifestări tradiționale cum sunt: Ziua Naţională a României, Ziua Eroilor, manifestări organizate de Revoluţia din Decembrie 1989. Primăria municipiului Reşiţa şi Consiliul Local organizează şi Ruga în Moniom şi Ţerova, cu ocazia Sfintelor sărbători de Rusalii. Ruga Bănăţeană şi Zilele municipiului Reşiţa, sărbătoare locală ocazionată de prăznuirea Sfinților Apostoli Petru şi Pavel, la 29 iunie, se desfăşoară pe stadionul de atletism aparținând Clubului Sportiv Municipal Reşiţa precum şi la Căminul cultural de la Câlnic. De asemenea se organizează Festivalul Berii, precum şi diferite manifestații sportive sau culturale susținute de cluburi sau asociații partenere primăriei resițene. D. Starea infracțională şi contravențională Transformările structurale înregistrate de societatea românească pe toate planurile vieţii economice, sociale, spirituale şi morale p [...]