HCL 41/2011 Reșița adoptată

ROMÂNIA JUDUȚUL CARAS-SEVERIN MUNICIPIUL MLS: TA EOMSILLUL LOCAL, HOTĂRÂREA NE. 41 DIN 10.02.2011 privind aprobarea „Studiului de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea su'nțiilor optime de delegare a gestiunii activității de proilucere a energiei terraice şi de ilegure a gestiunii uctivităţilor de transport, distribuie și furnizare a eneruiei termice în Municipiul Meşiţa” Consiliul Local al Municipiolui Feşiţa, întrunit în şedinţa ordinară din data de 10.02 2014; Având în vedere expunerea de motive a domnului Primar Mihai Stepanescu si raportul de specialitate; În contormitate cu prevederile Legii nr. 51/2005 a serviciilor comunitare de utilităii publice, cu modificările și completările ulterioare; imând în considerare prevederile Legii nr. 325/2000 a serviciului public de alimentare cu energic termică; În conformitate cu prevederile Hotirârii Guvernului nr. 717/2008 pentru aprobarea Procedurii-cadru privind organizarea, derularea şi atribuirea contractelur de delegare a pestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice, a criteriilor de selectie-cadru a penele i pentru serviciile comunitare -de utilități publice şi a Contractuiui-cadru de delegare. a “gestiunii serviciilor comunitare de utilități publice; i a Văzând prevederile Hotărârii Guvernului nr. 382/2004 pentru aprobarea Strategic naţionale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate; - ia În conformitate cu prevederile Hi nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategici tinorgetice a României pentru perioada 2007-2020. Luând în considerare prevederile HOL ur. 43/2006 privind aprobarea caietului de sarcini şi a contractului pentru concesiouarea serviciului public de distribuţie şi furnizare a energiei teruice către S.C. CET UNERGOTERM REȘIȚA S.A. prin atribuire directă; Ținând cont de contractul de concesiune, înregistrat sub nr. 8256(7884)/1 1.05.2056 încheiat între 5.C. CET ENERGOTERIA RUBETA SA. şi Consiliul Local al Municipiuiii Reşiţa; în temeiul art. 36 alin. 2 lil. «D coroborat cu alin. 6 lit. a) pet, 14, ast. 45 alin. |, ari. 49 şi art. 115 alin. | lit. b), alin. 3 din fegea nr. 215/2091 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, HNOTĂRĂSTI: Art. 4, — Se aprobă „Studiul de oportunitate pentru fundamentarea și stabilirea soluțiilor optime de deiegare a gustiunii uctivităţii de producere a energiei termice şi dr delegare a pestiunii aclivitătilor de transport, distribuţie și furnizare a energiei icrinice în Municipiul Reşiţa”. Ar. du Cu ducerea la îndeplinire a prezentei se încredințează Serviciul Gospeslărie Urbană și Mediu, Direcţia Bugel, iinanțe — Contabilitate, Resurse Umane, Ser viciul pentr Învestiții şi Achiziţii Publise, Proiecte Huropene şi Relaţii Internaţionale apurținând aparatului de specialitate al Primarului, + Serviciului public peniru Administrarea Patrimoniului Public şi Privat al Municipiului Reşiţa și Direcţia Juridică și Administraţie Publică Locală. Art, 3, — Hotărârea se comunică: Primarului Municipi.slui Reşiţa; stectului si lastituțici Prefectului Judetului Caraş-Severin; - Gerviciului Ctospodărie Urbauă şi Mediu, „= Direcţiei Dușet, Finanţe — Contabilitate, Resurse Umane; i li Ei Serviciului Public pentru Adininisirarea Pairimoniului £ Public şi “Privat al Municipiului Reşiţa, - Serviciului pentru luvestiţii şi Achiziţii Publice, Proiecte Europene şi Relaţii Internaționale; Direcției juridice şi Administrație Publică Locală ps CAND ASEMINIA BUCUR OA hier NR bl foc 2. 20ii MUNICIPIUL REȘITA CONSILIUL LOCAL. AL MUNICIPIULUI REŞIŢA i INSTITUŢIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI REȘIȚA APROBAT Al i Mihai Si cea Studiul de oportunitate peniru fundamentarea si stabilirea soluţiilor optime de delegare a gestiunii activității de producere a energiei ter mire şi de delegare a pestiunii activităților de transport, distribuţie şi furnizare a enerpiei termice în Municipiul Hosiţa i - - RESITA ianuarie 201 Compartiment pentru energie termică consilier Livia Tat CUPEINS D pitolu a! 1 - Obicetul și se: opul ! stactulii, momen a Bag 3 Capitol il Li - fonjunetuera gonerală nana caananasa Da i. 6 Capitolul IN - Identificarea servicintui, a ariei teritoriale şi a sisteniului de ulimentare centralizată sa energie termică (GACE Dance poe aenaeeee DAB. 9 Capitohui 1 V - Situaţia econoniico - financiară achrală a serviciului pa, 21 Capitolul V - Motivele de ordin economico-fina nciar, social și de mertiu care justifica + selegarea gostiu sii activității de producere a energiei termice şi delegarea gestiunii activită “ilor de tr; ansouit, dist ibuţie și durnizare a energiei tersaiee, priza procedură iegală, nor r potenţiali i investitori manance Pag i4 Capitolal VI - Estimarea neoesarului de iuerări şi investiţii pentru morlernizarea si: temului de alimentare centralizata cu energie termică a uiunicipiatui Reşiţa, înbunătăţirea calitativă, cantitativă şi a condițiilor SOciale Și de DECI anna eeaneae se enene see ERge I9 Capitolul VII - Sotuţii forabile nano eee ese nannaana em Page 23 Capitolul VU — Conpltizii nana nana snese nana Dt pa 27 ANES, anna nea eeene sana onneaneceaneseessseeasse Dag. 33 INSI Capitolul 1 - Obieciul şi scopul stadiului Gestiunea serviciilor de utilități publice reprezintă modalitatea de organizare, funcţionare şi administrare a serviciilor de utilități publice în scopul furnizării/prestării acestora în condiţiile stabilite de autoritățile administraţie; publice locale. In conformitate cu prevederile Legii ur. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică și ale Legii 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi. ——— publice gestiunea acestui serviciu se poate realiza în: a) gestiune directă; b) gestiune delepată. Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilităţi publice se stabileşte prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în funcţie de natura şi starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preț/calitate, de interesele actuale şi de perspectivă ale unităților administrativ- teritoriale, precum şi de mărimea și complexitatea sistemelor de utilităţi publice. . Gestiunea directă este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative şi execulive, în numele unităţilor administrati v-teitoriale pe care le reprezintă, își asumă şi exercită nemijlocit toate competențele şi responsabilităţile ce le revin potrivit lepii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor - de utilităţi publice, respectiv la administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora, Gestiunea delepată este modalitatea de pestiune în care autorităţile ad:ninistraţici publice locale de la nivelul unităţilor administrativ.teritoriale sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competențele şi (55) responsabilităţile previi privind) furt zarea/ presta a, serv iilor de utilităţi publice, precum şi concesiunică sistemelor de utilităţi publice aferente serviciilor, respectiv dreptul şi obligaţia de administrare şi de exploatare a acestora, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. Conform H.G. 7172008 pentru aprobarea Proceduni-cadru privind orpanizarea, derularea şi atribuirea contractelor de deiegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice, a criteriilor de selecţie-cadru a ofertelor pentru serviciile comunitare de utilităţi publice şi a (ontractului-caciru de delegare a gestiunii serviciile comunitare de utilităţi publice, “lelevatarul, respectiv Consiliul Local al Municipiului Reşiţa, în cadrul derutării procedurii de delegare a gestiunii, asioura elaborarea şi aprobă un studiu de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, precum şi documentaţia de atri burire a contractului de delepare a gest inii. Studiul de oportunitate reprezintă analiza tehiico-economică şi de eficiență a costurilor de operare pentru furuizarew/prestarea seiviciului/activităţilor, precum şi pentru administrarea ŞI exploatarea sistemelor de utilități publice aferente și cuprinde cel puţin urmitoarele elemente: a) identiti area serviciului /activităţii, a ariei teritoriale şi a sistemului a cărui pestiune urmează să fie delegată; b) situaţia economico-tinaneiară actuală a serviciului, e) investiţiile considerate necesare pentru modernizarea/imbunătăţirea calitativă şi cantitativă precum și a condiţiilor sociale şi extinderea serviciului; d) motivele de ordin cconomico-financiar, social şi de mediu, care Hi [a dateacrarar ŞEI "PE justifică delegarea pestinnii; o) nivelul minim al redevenței; f) durata estimată a contractului de delegare. becialitate al Piimarului a întocmit acest shadiu de oportur tate L Aparatul de 5 penlru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a „estiunii serviciului public de producere, transport disiri buţie și furnizare a energie! termice în municipiul Reșița . _enerpie, creşterea eficienței energ.tice şi protecția mediului, Capitolul ÎI - Conjunetura generată Obiectivele politicii energetice a României sunt adaptate la direcțiile de dezvoltare europene transpuse în "Strategia de la Lisabona”, Cartea Verde pentru ă, competitivă şi sigură” şi la obligaţiile > "Strategia europeană pentru energie durabi asumate în procesul de aderare şi sunt orientate asupra securității furnizării de Privite prin prisma sectorului energetic, noile provocări se traduc prin creşterea pradului de competiție pe piața internă precum şi prin nevoia de adaptare a companiilor active în sectorul energetic românesc la noul cadru de reglementare european. Pe piaţa europeană a energiei, aflată în plin proces de consolidare, succesul sau insuccesul companiilor românești de profil va depinde de felul în care acestea vor a uși « să ofere consumatorilor finati servicii de calitate, în condiţii de siguranță şi la cele mai avantajoase tarile, Serviciul de încălzire urbana este un serviciu comunitar de interes public Comunitate a europeana includ» serviciul de încălzire urbana în sfera serviciilor publice şi reglementează-atât tratarea cât d modul în. care trebuie să funcționeze aceste servicii prin Directiva 123/2006 C a serviciilor publice. Confonn Directivei 123/2006 CI, pa serviciile publice, în cadrul pieței inieme: „Serviciilor de interes economic general li se încredinţează misiuni logaie de coeziunea socială şi teritorială”. Alinierea la aquisul comunitar a impus reglementarea legală, și în România, a noroinalizării şi a caracterizării serviciitor publice prin Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice. Serviciile comunitare de interes public şi în caz particular serviciul de producere, transpori. şi distribuție a enerpiei termice în sistem centralizat sunt în gestiunea şi resporiabililatea directă a unităţilor administra hiv tezituriat, respectiv ă Consuliilor Locale şi ale Instituţiei Primarului şi în sfera de coordonare, reglementare şi monitorizare a Ministerului Administraţiei şi Internelor. ! Sinteza obiectivelor sectorului de alimentare centralizată cu energie termică este prezentată în; Anexa nr. |. Implementarea şi monitorizarea programelor de modernizare și dezvoltare a serviciilor este atributul exclusiv al Consitiului Local şi al Instituţiei Primarului, ___ Ornanizarea_şi. funcţionarea acestei activități se bazează pe principile legalității, autonomiei, responsabilităţii, transparentei, imparțialităţii, utilizării E eficiente a resurselor financiare, corelării cerințelor şi resurselor, cooperării şi solidarităbii. “Toate activităţile și acțiunile precum şi toate reglementările naţionale şi de nivel euopean au ca principal scop interesul cetăţeanului. Grupul de utilizatori ai serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat din România este apreciat la cirea 7 milioane locuitori, respectiv 2,5 milioane apartamente, În Municipiul Reşiţa «din cele cca. 22.000 apartamente racordate iniţial la sistemul centralizat. de. alimentare cu energic termică mai sunt racordate 5.06% apastamente. Sistemul furnizează energie termică şi pentru 102 agenţi economici Şi 56 institulii bugetare (şcoli, licee, prădinite). Cap tolui HU - jdentificarea serviciului, a ariei teritoriale şi a sistena ulii «le alimentare centralizată cu enerţie terinică (SACET) Municipiul Reşiţa, reşedinţa județul Caraş — severin are o suprafaţă de 19.834 ha şi o populație de anoximativ 85.000 locuitori, este situat în partea de sud — vest a “Roiiâniei şi în partea de nord — vest a judeţului, pe cursul mijlociu al râului bârzava fiind la o distanță de 110 km de “municipiul Timişoara, 45 km faţă de municipiul Caransebeș, respectiv 511 km de Bucureşti, capitala țării. Municipiul Reşiţa se înscrie în următoarele coordonate geografice: latitudine: 45.31, longitudine: 21.88. Sisteinul centralizat din municiptul Reşiţa cuprinde: - centrala termică i - vețele de transport în lungime de 2 1,71 km traseu ---36Punete termice şi 89 Minipunete termice - reţele de distribuţie în lungime de 45,5 km conducte “Sistemul” alumeutează cu energie termică, prin racord direct din rețeaua de transport, 19 consumatori industriali (12 agenti economici şi 7 instituţii publice), Energia terinică sub formă de apă fierbinte produsă în sursă (agent primar), este transportată prin icţelele termice primare până la punctele termice. La nivelui punctelor termice ate loc schimbul de căldură între agentul primar şi cel secundar care este distribuit prin intermediul rețelelor termice secundare la consumatorii finali. Cenurala termică are peste dU ani vechime în producerea energiei terimice și electrice în cogenerare. În prezent se produce exclusiv energie termică. Pentru producerea energiei termice sub formă de apă fierbinte CT Reşija utilizează în prezeni următoarel echipamente (instal aţii) energetice: _ cazanele de apa fierbinte: - 1 x 10 Gcal/h (11,2 MW a.p.£. 2007 2 % =] x 90 tical/h (58 MWI) apt. 1978, CAP 3 aparținând instalaţiei mari de ardere IMA 4. Funcţionează doar în perioada de iarnă. În AIM, în planul de acţiuni, pentru IMA 4, măsura necesară conformării este montarea arzătoarelor cu NOx redus până la 31.12.2011. Nerespectarea termenului de conformare are drept consecință închiderea instalaţiei. Terenul cu clădirile aferente CET, unele instalaţii precum şi mijloacele fixe de producere a enerpici termice în cogenerare, nefuncționale, aparțin operatorului. terenul și clădirile constituie paranţie a unor credite bancare. CIP Reşiţa producea, în cogenerare, energie electrică şi energie termică, totodată, producea şi energie termică pentru acoperirea necesarului industrial şi urban din zonă. După 19539 consumul industrial a fost redus la zero. În preveni, cazanele en:-rpetice funcționează pe combustibil pazos. Sistemul de transport apgeut termic din municipiului Reşiţa este un sistem complex cete cuprinde 2 magistrale principale şi racorduri de termoticare cu o lungime totală de traseu de cea. 21,7 II km, din care 10,4 km (cea.48%) se destăzoară în amplasare aeriană, iar rostul în amplasare subterană în canale nevizitabile, Vechimea marii majorităii a rețelelor. primare find. de circa 40 de ani (PLE1970), acestea prezintă o stare avansată de uzură. Având în vedere starea avansată de uzură, au fost executate până în prezent lucrări de reabilitare a rețelelor alerente racordurilor la 8 PT, seprezentând c lungime de cca. 1,25km traseu (cca.5,7%) din lungimea totală de traseu, rămânând de reabilitat 20,401 km traseu, care reprezintă cca. 94,3% din lungimea totală a traseului. Pierderile acinale în rețeiele de feanspert, datorate vechirii conductelor, sunt de cca. 27,99%, fiind mult mai mari decât cele normale de 7%, În municipiul Reşiţa, sunt 36 de Puncte termice şi 89 Minipuncte termice, Reţeaua de distribuţie are o configuraţie arborescentă (radială) cu consumatorii orupaţi pe ramuri, însumând o lungime de traseu de cea. 45,5km, cu 3 conducte Q conducte de încălzire: ducere intoarcere şi i vorititetă apa calcă de consta), în amplasare subterană. Acestea însumează 135,02 km de conducte, având diametre cuprinse'între Dn 25250, Conductele existente sunt izolate cu vată minerală protejată cu carton as altul, montate în majoritate în canale termice (eca. 66,2%), în subsoluri tehnice de bioc (cca. 26,7%) dar și în aerian (cca. 7,1%). Au fost executate. până în prezent lucrări de reabilitare a rețelelor în proportie de 29,71%, reprezentând cca. 13,52 km lungime traseu din totalul de 45,5kin. Cu toate aceste reabilitări, se înrepistrează pierderi de agent termic în continuare, volumul de apă de adaos fiind mare. În prezent, pierderile de căldură în reţelele de distribuţie sunt de cca. 36,86% fiind nai mari decât cele normale de 8%. În ceea ce priveşte consumatorii, se menţionează că până în momentul de faţă s-a realizat contorizarea 100 % la branşument şi parțial contorizarea individuală a consumatorilor, în princijal la acei consumatori câre au dorit realizarea distribuţiei pe orizontală a energiei termice. 19 Capitolul IV - Situaţia economico - financiară actuali a serviciului Operatorul serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat din Municipiul Reşiţa, so: îetaiea comercială Cl: [ENERGOTERM REŞIŢA SA. se alai în insolvenţă Sistemul centi alizat de alimentare cu energie termică a trecut în paliimoniul Consiliului Local Reşiţa în anul 2001, prin FIG 709/2001, odată cu preluarea fără plată a CET Reşiţa din cadrul Ternoelecirica şi prin transferaiea activităţii de termoficare de la S.C Prescorm S.A Reşila la nou înființatu societate comercială CET ENERGOTERM Resita S.A. la care Consiliului local al Municipiului Reşiţa este acţionar unic. în toţi anii ce au uimal după data preluării Cit, rezultatul financiar al operatorului. economic. respectiv S.C. CET ENERGOTERM REȘIȚA SA. sa încheiat cu pierderi (Anexa pr. 2, Evoluţia veniturilor, cheltuielilor şi rezul fătului în” perioada 2004-2009) Pb iexderile se datorează în principat ncacoperirii cheltuielilor de producere prin prețurile. şi tarifele aprobale de Autorite ea Naţională de Replementare în domeniul Hnerpiei/ Autoritatea Natională de Reglen:entare pentru serviciile de Gospodărie Comunală cât şi pierderilor de energic termică existente în reţeaua primară şi secundară de | transport enerpie termică şi a debranșărilor masive. Continua scădere a calităţii serviculor, creşterea valorii facturii de încălzire, lipsa contorizării individuale, inconsistența legislației privind locuirea în clădirile de tip condominial, uzura lizică şi morală a sistemului de termolicare, lipsa resurselor financiare pentru întreținere şi modernizare, îi târzictea în demararea unor programe privind rezolvarea problemei încălzirii centralizate au co: dus la debranşarea masivă de la sistomuul centrat zat, a cu se cezulta cin Acea re 3 Avoluge consumatorilor debranșaţi în pertoada 2003-2009”. Doar cea. 20% din cousumatorii din municipiul Reșița, pentru care a fost dimensionat sisiemul de încălzire centralizat, mai sunt racordați la acesta. Nivelul pierderilor di rețeaua priraară de laiusport energie termică şi din „eţeaua secundară de distibuţie energie termică rezulte din Anexa nr. 4 „Situaţia pierderilor din rețeaua prim iată de transport energie termică şi din rețeaua secundară _ de dis str su ie EnCr aie termi 8 ai în perinada 2002-2009”, Pentru perioada 2004-2008, evoluţia producției de cuetgie termică este prezentată în Anexele: O nr.5 Evoluţia encrpiei termice sub formă de apă fierbinte livrate la limita centralei în perioada 2004-2008; 9 nr. 6 Hnerpia termică, vândută anual consumatorilor racordaţi la siiemul centralizat de termoficare, lotul, în p [...]