HCL 284/2018 Reșița adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REŞIŢA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA nr. 284 Din 10.08.2018 privind aprobarea Notei conceptuale și a Temei de proiectare pentru proiectul „Dezvoltarea Zonei Turistice Semenic” Consiliul Local Reşiţa întrunit în şedinţă de îndată din data de 10.08.2018; Având în vedere expunerea de motive a primarului Municipiului Reşiţa, precum şi raportul de specialitate al Direcţiei Investiții și Mobilitate Urbană — Compartimentul Investiţii şi Lucrări Publice; Luând în considerare prevederile HOL 28/2018 privind aprobarea Bugetului de venituri și cheltuieli ai Consiliului Local al Municipiului Reșița pe anul 2018, cu rectificările ulterioare; Având în vedere prevederile HCL nr. 222 privind aprobarea Acordului de Cooperare încheiat între Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Caraş-Severin prin Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Reşiţa prin Consiliul Local al Municipiului Reşiţa şi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Văliug, prin Consiliul Local al Comunei Văliug; Văzând Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 194/20.09.2017; în baza HCL 175/2018 privind aprobarea Actului Adiţional nr. 1 la Acordul de Cooperare încheiat între Unitatea administrativ Teritorială Județul Caraş-Severin prin Consiliul Județean Caraș-Severin, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Reșița prin Consiliul Local al Municipiului Reșița şi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Văliug, prin Consiliul Local al comunei Văliug, aprobat prin H.C.L. nr.222/2017 Ținând cont de prevederile HG 907/2016, privind etapele de elaborare și conținutul cadru ai documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanțate din fonduri publice cu modificările și completările ulterioare; Conform HG nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism - Masterplanul investiţilor în turism — și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism; Potrivit Legii nr. 526/ 11 decembrie 2003 privind aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România”. Luând în considerare Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările și completările ulterioare; Văzând prevederile legii nr. Legii nr. 2/2018, a bugetului de stat pentru anul 2018, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 36 alin.2 lit. b), alin. 4 lit. d, art.45 alin.2 lit. a, art. 49 alin 1, art. 115 alin. 1 lit. b) şi alin 3 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: Art. 1. Se aprobă Nota conceptuală în vederea elaborării Studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Dezvoltarea Zonei Turistice Semenic" conform Anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Se aprobă Tema de proiectare în vederea elaborării Studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Dezvoltarea Zonei Turistice Semenic” conform Anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.3 — Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Direcţia Dezvoltare Locală şi instituţională Art. 4 — Prezenta hotărâre intră în vigoare !a data comunicării. Art. 5 — Hotărârea se comunică: - Primarului Municipiului Reşiţa; - Prefectului şi Instituţiei Prefectului Judeţului Caraş-Severin; Direcţiei investiții și Mobilitate Urbană — Compartimentul Investiţii şi Lucrări Publice; Direcţiei Buget-Finanţe Contabilitate , Resurse Umane; % PREȘEDINTE DE ŞEDINŢA,“ pai CONT EAZĂ, MATEI LON E i j AR BUC IAN CORNEL Anexa | 1n ne mt. 2 / Hod bi Notă conceptuală — Dezvoltarea zonei turistice Semenic Na. 2634, 11.01. 3019 Notă conceptuală Studiu de fezabilitate DEZVOL TAREA ZONEI! TURISTICE SEMENIC INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE — DEZVOLTARE ÎN TURISM — I.N.C.D.T. Notă conceptuală — Dezvoltarea zonei turistice Semenic Conţinut — cadru (conform HG 907/2016) Informaţii generale pr .1. Denumirea o obiectivului de investiţii m “1.2. Ordonator p principal de creditefinvestitor 1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar) [.4. Beneficiarul investiţiei .. Necesitatea şi oportunitatea obiectivului de investiţii propus | 1.1. Scurtă prezentare privind: | i a) deficienţe ale situaţiei actuale; 4 | | b) efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiţii; |......_.__0) impadtul negativ previzionat în cazul nerealizării obiectivului de investiţii. i ; Il.2. Prezentarea, după caz, a obiectivelor de investiţii cu aceleaşi funcțiuni | sau funcțiuni similare cu obiectivul de investiţii propus, existente în zonă, în 6! vederea justificării necesităţii realizării obiectivului de investiţii propus II.3. Existenţa, după caz, a unei strategii, a unui master plan ori a unor planuri similare, aprobate prin acte normative, în cadrul cărora se poate încadra 7 obiectivul de investiţii propus___ IL 1.4. Existenţa, după caz, a unor acorduri internaţionale ale statului care obligă Ia partea română la realizarea obiectivului de investiţii ia I15. Obiective generale, preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei 8. "III. Estimarea suportabilităţii investiţiei publice 8 i IIi.1. Estimarea cheltuielilor pentru execuţia obiectivului de investiţii, luându- se în considerare, după caz: 3. - costurile unor investiţii similare realizate | -.... Standarde de cost pentru investiţii similare i Ill.2. Estimarea cheltuielilor pentru proiectarea, pe faze, a documentaţiei şi acordurilor prevăzute de lege tehnico-economice aferente obiectivului de investiţie, precum şi pentru | elaborarea altor studii de specialitate în funcţie de specificul obiectivului de | investiţii, inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea avizelor, autorizaţiilor i Surse identificate pentru finanţarea cheltuielilor estimate (în cazul finanţării nerambursabile se va menţiona programul operaţional/axa corespunzătoare, identificată) II.3, NITA informaţii privind regimul juridic, economic şi tehnic ai terenului şi/sau al 10 construcţiei existente _ a _ j V. Particularităţi ale ampiasamentului/ampiasamentelor propuse) pentru | 10 realizarea obiectivului de investiţii bă , Descrierea succintă a obiectivului de investiţii propus, din punct de vedere —tennie şi Iumeiional INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE — DEZVOLTARE ÎN TURISM — I.N.C.D.T. Notă conceptuală — Dezvoltarea zonei turistice Semenic 1 - informaţii generale privind obiectivul de investiţii propus 1.1. Denumirea obiectivului de investiţii: Actualizare studiu de fezabilitate — Dezvoltarea zonei turistice Semenic 1.2. Ordonator principal de credite/investitor Investiţia ce urmează a fi realizată are ca ordonator principal de credite primarul municipiului Reşiţa, judeţul Caraş-Severin. 1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar) 1.4. Beneficiarul investiţiei Beneficiarul acestei documentaţii tehnice este administraţia publică locală, Primăria municipiului Reşiţa, judeţul Caraş-Severin. INSTITUTUL. NAŢIONAL DE CERCETARE -- DEZVOLTARE ÎN TURISM — I.N.C.D.T. Notă conceptuală — Dezvoltarea zonei turistice Semenic II - Necesitatea şi oportunitatea obiectivului de investiţii propus Ii.1. Scurtă prezentare a obiectivului de investiţie propus a) deficienţe ale situaţiei actuale Prin HG nr. 1122 din 10 octombrie 2002, actualizată ulterior prin HG 887/2006 şi HG 852/2008, arealul montan Semenic a fost atestat ca „staţiune turistică de interes local”, în conformitate cu reglementările hotărârilor de guvern amintite. Zona Semenic, conform literaturii de specialitate, are o veche tradiţie în turismul pentru drumeţia montană şi în sporturile de iarnă. Primele informaţii despre turismul în Munţii Semenic datează din anul 1920, când preotul catolic Paul Fulda şi profesorul de matematică Bruno Windhager au început să organizeze drumeţii pe Semenic, au creat o organizaţie de cercetaşi şi au amenajat primul adăpost pe culme. În anul 1933 se zideşte prima cabană („Cabana lui lon ăl mic”), punându-se astfel bazele viitoarei staţiunii, iar Societatea „Uzinele de Fier ale Domeniului Reşiţa” (cunoscută ca UDR) se implică, prin conducerea acesteia, în dezvoltarea turismului, culminând cu fabricarea, în cadrul uzinei şi instalarea în anul 1943 a primului telescaun debraiabil din România, acesta reprezentând momentul de cotitură pentru turismul din Munţii Semenic. După această realizare accesul pe munte a devenit mai uşor, iar numărul celor care urcau pe munte era tot mai mare. Se practica drumeţia montană, schiul, odihna şi relaxarea, scăldatul în „Baia Vulturilor” (existând credinţa că apa rece avea puteri miraculoase). În anul 1947, pe platoul Semenic existau 18 cabane, cu peste 400 locuri în structuri de cazare, cele mai multe ofereau turiştilor apă curentă, baie, sală de mese, încălzire cu sobe de teracotă, chiar şi telefon (la Cabana societăţii UDR). După anii 1960 urmează o altă etapă de dezvoltare a turismului, la fel de susţinută ca cea anterioară, in aceasta perioada se construiește complexul Nedeea - Semenic, Hotelul Gozna si cabanele OJT din spatele hotelului Gozna. Deşi practicarea schiului a fost una din activităţile turistice tradiţionale ale zonei, după dezafectarea, în anii '90, a instalaţiei de transport pe cablu, determinată de capacitatea redusă de transport şi degradarea stării tehnice, nu au mai fost amenajate alte instalaţii decât după anul 2000. Din acest motiv, evoluţia activităţii de turism pe Munţii Semenic a stagnat, comparativ cu alte zone montane din România, cu potenţial pentru domeniu schiabil. Deşi beneficiază de condiţii geomorfologice favorabile amenajărilor pentru schi şi de cantităţi însemnate de precipitaţii sub formă de zăpadă, care se depune în strat consistent şi se menţine circa patru luni / an, lipsa amenajărilor specifice sporturilor de iarnă nu a stimulat dezvoltarea infrastructurii, a utilităţilor de INSTITUTUL NAŢIONAL. DE CERCETARE — DEZVOLTARE ÎN TURISM - I.N.C.D.T. Notă conceptuală — Dezvoltarea zonei turistice Semenic bază şi a investiţiilor private în turism, la un nivei corespunzător potenţialuiui turistic de care dispune. Primele re amenajări si modernizări pentru schi, pe platoul Semenic, au fost realizate, în anul 2005, Pârtia Gozna, cu instalaţia aferentă, urmată de pârtia Birta, în 2008; A urmat apoi, în anul 2011, omologarea acestora şi punerea în funcţiune a încă doua pârtii, iar în anul 2012, a fost dată în funcţiune pârtia Casa Baraj, amplasată la partea inferioară a versantului, în apropierea Lacului Gozna. Toate pârtiile în funcţiune, de pe UAT Văliug, totalizează 3.480 m lungime, prin urmare, amenajările pentru sporturi de iarnă din Semenic sunt minimaie, comparativ cu potenţialul existent. Cu excepția pârtiei Slalom Uriaş, celelalte sunt mici dimensiuni, nu depăşesc 700 m, iar în ceea ce priveşte gradul de dificultate, majoritatea sunt la categoria „medie”. În plus, amenajările sunt dispersate, fără a se putea face legătura între ele, ceea ce, pentru iubitorii de sporturi de iarnă este un inconvenient important.. În ceea ce privesc instalaţiile de transport pe cablu, acestea deservesc fiecare câte o pârtie şi nu au realizate conexiuni între ele. Distanţele dintre pârtii nu sunt mari, dar în condiţii de iarnă şi cu echipamentul adecvat pentru schi, este dificilă deplasarea între acestea. Tot pe partea nordică a Semenicului, în satul Gărâna (comuna Brebu Nou), în vecinătatea Pasului Prislop, au mai fost amenajate şi omologate două pârtii de schi, de câte 500 m lungime fiecare şi o pârtie de snowboard, de 650 m lungime, dar acestea sunt de importanță locală. Aşadar, se observă că, pentru locuitorii din partea de sud-vest a României, oferta pentru sporturile de iarnă este redusă, deşi potenţialul versantului de nord a! Munţilor Semenic oferă posibilităţi de amenajare importante având, pe lângă cele amintite anterior, încă două avantaje majore, şi anume: accesibilitatea relativ facilă, pe DJ 582, modernizat de curând (24 km până la Reşiţa şi 36 km până la drumul european E 70) şi distanţe reduse faţă de importante centre urbane potenţial emițătoare de turişti, cum ar fi Reşiţa, Anina, Timişoara, Arad etc.; în plus, se poate lua în considerare şi un aflux de turişti dinspre Republica Serbia, din localităţile situate în vecinătatea frontierei cu România, care nu dispun de potenţial! pentru sporturi de iamă. b) efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiţii Sporturile de iarnă se adresează în general persoanelor cu venituri medii, prin urmare această formă de turism poate aduce încasări importante de venituri, atât prin utilizarea instalaţiilor de transport, dar şi prin activităţile conexe schiului: cazare, alimentaţie, agrement apr&s schi. În pius, trebuie luate în calcul şi veniturile atrase la bugetul local, din taxele şi impozitele generate de activitatea de turism. INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE -- DEZVOLTARE ÎN TURISM - I.N.C.D.T. Notă conceptuală — Dezvoltarea zonei turistice Semenic La acestea se mai adaugă şi beneficiile aduse de turism în general, comunităţilor locale, materializate prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii, a utilităţilor, diversificarea economiei locale, prin urmare, creşterea calităţii vieţii locuitorilor din zonă. Ca urmare a amenajării instalaţiei de transport pe cablu, pe traseul Văliug — platoul Semenic, se va reduce numărul de autoturisme ce ar urma să ajungă pe platou, determinând diminuarea impactului asupra zonei, prin: > scăderea cantităţii de noxe >» reducerea impactului fonic asupra mediului dat de un număr crescut de autoturisme > reducerea suprafețelor de teren ce ar trebui amenajate, prin betonare, pentru parcare. Un alt important beneficiu al investiţiei propuse se referă la posibilitatea de a petrece, în mod activ, cât mai mult timp în natură, cu influenţe benefice asupra sănătăţii. Practicarea schiului dă posibilitatea îmbunătăţirii sau refacerii stării de sănătate a organismului, prin petrecerea timpului de vacanță sau de week-end într-un areal montan, înconjurat de pădure, care oferă un mediu ozonat şi lipsit de noxe şi nu în ultimul rând, un peisaj de iarnă deosebit de atractiv. Amenajările pentru sporturile de iamă nu generează impact major asupra mediului, iar pentru structurile de primire turistice, arealul Semenic are deja o infrastructură de bază, care trebuie doar reabilitată şi modernizată. c) impactul negativ previzionat în cazul nerealizării obiectivului de investiţii În cazul nerealizării investiţiei propuse, activitatea turistică din stațiunea turistică montană Semenic va stagna în continuare sau se va dezvolta foarte lent, menţinând zona adiacentă într-o stare de subdezvoltare, aşa cum se prezintă în prezent. II.2. Prezentarea, după caz, a obiectivelor de investiţii cu aceleaşi funcțiuni sau funcțiuni similare cu obiectivul de investiţii propus, existente în zonă, în vederea justificării necesităţii realizării obiectivului de investiţii propus Pe teritoriul comunei Văliug, amplasată pe partea nordică a Munţilor Semenic, au fost amenajate de-a lungul timpului șapte pârtii de schi, dintre care mai sunt în funcţiune doar cinci. Situaţia actuală a amenajărilor pentru sporturi de iarnă se prezintă astfel: Nr Data emiterii Denumire pârtie | Administrator Lungime Sad de 1 5 ian. 2011 Goznuţa SC Casa Baraj SRL 500 medie 2 5 ian. 2011 Crucea de Brazi 1 | SC Alpin Trans Semenic SRL 700 medie 3 5 ian. 2011 Crucea de Brazi 2 | SC Alpin Trans Semenic SRL 530 medie 4 5 ian. 2011 Slalom Uriaş SC Alpin Trans Semenic SRL 1250 medie 5 23 nov. 2012 | Casa Baraj SC Casa Baraj SRL 500 uşoară Sursa. Baza de date a MT, iunie, 2018 INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE — DEZVOLTARE ÎN TURISM - I.N.C.D.T. Notă conceptuală — Dezvoltarea zonei turistice Semenic Aşa cum s-a arătat mai sus, amenajările pentru sporturi de iarnă din Munţii Semenic sunt departe de a satisface cerea pentru această formă de turism, în regiunea în care se află. Lungimea redusă a pârtiilor, lipsa interconectivităţii între pârtii şi instalaţii, încadrarea aproape exclusivă în categoria de dificultate „medie”, nu constituie o ofertă generoasă iubitorilor de schi, raportată la potenţialu! schiabil de care dispune zona. La aceste argumente privind necesitatea aplicării investiţiei se mai poate adăuga şi notorietatea tradiţiei în turism, care aşează arealul Semenic între primele zone amenajate din România, pentru sporturi de iarnă. [I.3. Existenţa, după caz, a unei strategii, a unui master plan ori a unor planuri similare, aprobate prin acte normative, în cadrul cărora se poate încadra obiectivul de investiţii propus Turismul reprezintă un domeniu de activitate important pentru economia românească, motiv pentru care a fost inclus în Planul Naţional de Dezvoltare, în strategiile naţionale, regionale, judeţene şi locale, aprobate prin acte normative sau hotărâri ale consiliilor regionale,. judeţene sau locale, după caz. La nivel naţional, în scopul valorificării potenţialului pentru sporturi de iarnă din zonele montane şi creşterea numărului de turişti atraşi a fost elaborat Programul naţional de dezvoltare a turismului montan „Superschi în Carpati”, aprobat prin Legea nr. 526/2003, completat ulterior prin Legea 418 din 2006, de completare a Legii 526/2003, sub numele „Schi în România”. În Anexa 1 LISTA zonelor identificate pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi practicarea altor sporturi de iamă, cuprinse în cadrul Programului naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România”, este inclus şi arealul Semenic - Crivaia. Strategia _de_ Dezvoltare Teritorială _a României 2035 (htip://mww.marap.ro, 2015) corelează viziunea de dezvoltare la nivel! naţional cu cea la nivel zonal, respectiv “declinarea obiectivelor şi măsurilor stabilite la nivel naţional în acord cu specificul zonelor de la nivelul teritorial”, incluzând o serie de măsuri teritoriale dedicate zonelor montane şi a celor defavorizate. Deoarece zonele montane reprezintă circa 30% din teritoriul naţional, se au în vedere, printre alte măsuri. şi “valorificarea potențialului natural şi turistic al zonelor montane”, măsură care se corelează şi cu investiţia propusă prin prezentul proiect. În cadrul Măsurii „Diversificarea activităților economice în zona montană”, două activităţi se referă explicit la „dezvoltarea infrastructurii specifice pentru turism montan, de ex. domenii schiabile, cu precădere la nivelul staţiunilor turistice atestate”. Strategia a fost aprobată în Senatul României, în iunie 2017 şi de comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului de ia Camera Deputaţitor. INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE — DEZVOLTARE ÎN TURISM - I.N.C.D.T. Notă conceptuală — Dezvoltarea zonei turistice Semenic În Strategia de Dezvoltare Regională Vest 2014 — 2020, din care zona face parte, sunt prevăzute în Priorităţile de investiţie 7.1şi 7.3, activităţi corelate cu obiectivul investiţiei propuse, şi anume: „Diversificarea ofertei de agrement", fiind menţionate pârtii de schi, noi terenuri de sport, piste de biciclete etc., „Modemizarea pâriiilor de schi la standarde europene" şi „Amenajarea de noi domenii schiabile cu infrastructura aferentă”. În Masterplanul investițiilor în turism şi a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism, aprobat prin HG_nr, 558/2017 din _4_ august 2017, include în Anexa 1, Lista B - Lista cuprinzând proiecte de investiţii în turism de interes naţional şi local,.proiectul „Dezvoltarea zonei turistice Semenic", prin urmare, investiţia propusă se regăseşte în Programul pentru dezvoltarea investiţiilor în turism, considerat ca o prioritate de dezvoltare a Guvernului României, în domeniul turismului. 11.4. Existenţa, după caz, a unor acorduri internaţionale ale statului care obligă partea română la realizarea obiectivului de investiţii Nu este cazul. II.5. Obiective generale, preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei Prin implementarea investiţiei propuse, se urmăreşte atingerea urm [...]