HCL 219/2022 Reșița adoptată

JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REŞIŢA HOTĂRÂREA Nr. 219 DIN 12.05.2022 privind aprobarea depunerii proiectului „Achizitie autobuze electrice pentru extindere sistem transport public”, a descrierii sumare a investitiei propuse a fi realizata prin proiect, a notei de fundamentare și a cheltuielilor aferente acestuia în vederea accesării fondurilor disponibile în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta 10 Fondul Local, în parteneriat cu comuna Văliug Consiliul Local al Municipiului Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, întrunit în şedinţa de îndată din data de 12.05.2022, Având în vedere Referatul de aprobare nr. 33040 din 12.05.2022 şi Raportul de specialitate al Direcţiei Dezvoltare Locală şi Instituţională nr. 33038 din 12.05.2022, precum și rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului local; Luând în considerare Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 124 din 13 decembrie 2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență; Văzând Hotărârea Guvernului nr. 209 din 14 februarie 2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Medanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență; Având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 şi nr. 1107/70 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare; Văzând prevederile Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 999/2022 pentru aprobarea Ghidului specific — Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente Planului national de redresare şi reziliență în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10, componenta 10 — Fondul local; Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 şi ale Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi reziliență; Având în vedere Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență; Ținând cont şi de prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; Văzând prevederile Legii Nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere prevederile Legii nr. 317/2021 a bugetului de stat pe anul 2022; JUDEŢUL CARAȘ-SEVERIN MUNICIPIUL REȘIȚA D= SI PS AES RER E DE 3 IE RE IE UE IE PP a 200 MIRROR În temeiul art. 129, alin. (2), lit. b) şi alin. (4), lit. d), art. 139, alin. (3), lit. a) şi lit. e), art. 196, alin. (1), lit. a), art. 197, alin. (1), alin. (2), art. 199, alin. (1) şi alin. (2) din O.U.G. nr. 57/3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art. 1. — Se aprobă participarea Municipiului Reşiţa în cadrul proiectului „Achizitie autobuze electrice pentru extindere sistem transport public”; Art. 2. — Se aprobă depunerea proiectului „Achizitie autobuze electrice pentru extindere sistem transport public” în cadrul Planului național de redresare și reziliență, Pilonul IV. Coeziune socială şi teritorială, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10, COMPONENTA C10 — FONDUL LOCAL — [.1.1 - Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de vehicule nepoluante) în parteneriat cu comuna Văliug; Art. 3. — Se aprobă valoarea maximă eligibilă a proiectului în sumă de 37.973.707,80 lei la care se adaugă TVA, respectiv 7.714.000,00 Euro la care se adaugă TVA (cursul valutar utilizat este cursul Infoeuro aferent lunii mai 2022, leuro=4,9227 lei), adică 45.188.712,28 lei cu TVA, respectiv 9.179.660 lei cu TVA; i Art. 4. - Se aprobă finanțarea tuturor cheltuielilor neeligibile care asigură implementarea proiectului, astfel cum acestea vor rezulta în etapa de implementare a proiectului „Achiziţie autobuze electrice pentru extindere sistem transport public”; Art. 5. — Se aprobă nota de fundamentare a proiectului „Achiziţie autobuze electrice pentru extindere sistem transport public”, conform Anexei 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre; Art.6. Se aprobă încheierea Acordului de parteneriat între Municipiul Reşiţa şi Comuna Văliug, în scopul depunerii şi implementării proiectului „Achiziţie autobuze electrice pentru extindere sistem transport public”, în vederea finanțării acestuia în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Reziliență al României, Componenta C10 — Fondul local, Obiectul de investiţii 1.1.1 — Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de vehicule nepoluante), conform Anexei 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre; Art. 7. - Se aprobă descrierea sumară a investiţiei privind proiectul „Achiziţie autobuze electrice pentru extindere sistem transport public”, conform Anexei 3 care face parte integrantă din prezenta hotărâre; Art.8. Se mandatează primarul municipiului Reșița pentru semnarea, în numele şi pentru Municipiul Reşiţa, a acordului de parteneriat, a tuturor actelor necesare depunerii şi implementării proiectului, precum și a contractului de finanțare aferent acestuia; Art, 9. — Hotărârea intră în vigoare la data comunicării. Art. 10. — Prezenta hotărâre se comunică: Primarului Municipiului Reșița; Prefectului şi Instituţiei Prefectului Judeţul Caraş-Severin; Direcţiei Dezvoltare Locală şi Instituţională; Direcţia Investiţii şi Mobilitate urbană; Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Anexa nr. 1 la HCLĂII, / [2:Af. fa, NOTĂ DE FUNDAMENTARE Titlu apel proiect _ PNRR/2022/ COMPONENTA 10 - Fondul Local, 1.1.1 - Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante) - cod 074 - Material rulant de transport urban curat Proiect „Achizitie autobuze electrice pentru extindere sistem transport public” Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă, Componenta 10 - Fondul Local Municipiul Reșița este localizat în sud-vestul țării și este reședința judeţului Caraș-Severin, cuprinzând 6 localități în subordine administrativă: Câlnic, Cuptoare, Doman, Moniom, Secu, Țerova. Faţă de localitățile învecinate, Municipiul Reșița este amplasat la nord-est de comuna Văliug, la nord-vest de comuna Lupac și orașul Bocșa, la vest de comuna Buchin și la sud de comunele Ezeriș, Târnova și Păltiniș. Orașele mari din proximitate sunt: Timișoara, la nord-vest de Reșița, Lugoj la nord, Caransebeș la nord-est, Oraviţa, Orșova și Drobeta- Turnu Severin la sud. Comunicarea cu acestea se realizează atât prin căi rutiere, prin drumuri naţionale (DN58, DN 58B) și județene (DJ581, DJ 582, DJ 582A), cât și prin căi feroviare, care fac legătura cu Caransebeș și Timişoara. Teritoriul administrativ al municipiului însumează o Suprafață de 19.765 ha. Municipiul Reșița este compus din trei cartiere majore: , a Orașul Nou, care are patru zone Micro(raion) |, Micro(raion) II, Descrierea pe scurt a. | Wicro(raion) III, Micro(raion) IV; situaţiei actuale (date |, Centrul orașului, ce conținele zonele Centru, Valea Domanului, statistice, elemente Lunca Pomostului, Moroasa | și II, Reșița Română, Colonia Poiana specifice, etc.) Golului, Mociur; a Orașul Vechi, ce cuprinde zonele Driglovățul Nou, Driglovăţ Vechi, | Stavila, Minda, Bașovăţ, Lend sau Marginea Lend. Municipiul Reșița este cel mai important oraș din judeţ și un pol de dezvoltare din Regiunea Vest. Zona Metropolitană a municipiului Reșița. cuprinde opt comune (Ocna de Fier, Dognecea, Goruia, Târnova, Văliug, Brebu Nou, Lupac și Carașova) și orașul Bocșa, cu o populaţie totală de 113.417 locuitori, reprezentând 30,40 % din populația județului, conform INSSE 2021. Municipiul Reșița este cea mai mare aglomerare din cadrul județului, avand cea mai mare valoare a PIB-ului, municipiul concentrând 35% dintre firmele înregistrate și 30,40 % din populaţia judeţului, conform INSSE 2021. Din punct de vedere administrativ, municipiul se învecinează la Nord cu UAT Târnova, la est cu UAT Valiug, la sud cu UAT Carașova, la vest cu UAT-urile Lupac, Ocna de Fier și Bocșa. Oraşul este considerat ca fiind împărţit în două zone distincte, el | fiind format din unirea a doua sate distincte numite Reșița și Reșița | Română, dar pentru o reprezentare mai clară orașul se împarte în trei zone, de la Nord-Vest (ieșirea spre Bocșa, Timișoara și Caransebeș) la Sud-Est (ieșirea spre munți: Văliug, Gărâna, etc.) și de la centru-sud (ieșirea spre Oravița). În prezent, principala modalitate de deplasare a populaţiei din municipiul Reșița este cea cu autoturismul. Conform datelor prelucrate din răspunsurile primite în cadrul cercetării sociologice efectuate în etapa de Culegere a Datelor, 55% dintre respondenţi declară că utilizează ca principal mijloc de transport autoturismul personal. Majoritatea străzilor din oraș sunt de categoria a IV-a. Acest fapt îi conferă orașului o orientare către Zone 30, zone prietenoase atât cu mijloace de transport nemotorizat cât și cu mediul, însă poziționarea DN-ului fragmentează cartierele datorită gabaritului, a numărului redus de traversări și a vitezei de circulaţie. În ceea ce privește alegerea modului de deplasare, locuitorii municipiului Reșița declară că siguranța, viteza și durata de deplasare, confortul, accesibilitatea, și sănătatea proprie reprezintă factori foarte importanți în motivul alegerii modului de deplasare. Municipiul Reșița are' (la nivelul datelor statistice pentru anul 2020) un număr de 84.435 de locuitori. Potrivit datelor de la ultimul recensământ (2011) Reșița este o comunitate relativ omogenă din punct de vedere etnic, cu 81,65% din populaţie declarându-se români, 2,12% maghiari, 1,71% germani, 1,42% romi, 11,57% fără a preciza etnia de apartenenţă, iar restul etniilor fiind toate împreună sub 1,54%. Similar, din punctul de vedere al limbii materne, 82,74% din populație declară limba română drept limba maternă, 1,98% limba maghiară, 1,47% limba germană, 1,09% limba romani, iar 11,52% au refuzat să precizeze. Trebuie reținut însă, că datele de la recensământ se bazează pe răspunsurile declarate de respondenţi, astfel încât este posibil ca anumite grupuri să fie subreprezentate, situația fiind întâlnită mai ales în cazul populaţiei rome. Din perspectiva educaţională, datele recensământului din 2011 arată câteva aspecte interesante. Municipiul Reșița are o pondere a populaţiei cu studii superioare de 20,5%, iar a populaţiei cu studii liceale de 28,83%, ambele ponderi fiind sub media urbană de la nivel național În contrast, ponderea populaţiei cu studii gimnaziale sau primare este peste media urbană și cea națională, 20% din populația Reșiţei având numai studii gimnaziale, 8,87% doar studii primare, iar 1,98% sunt fără școală. În cadrul Planului de Mobilitate Urbană a Municipiului Reșița, realizat în 2016 și revizuit, în urma colectării de date realizate, s-a constatat că cei mai mulți reșițeni merg pe jos, 44% din populație, a doua cea mai folosită metodă de deplasare fiind cea cu autoturismul personal sau în interes de serviciu. 22% din reșițeni folosesc transportul public și doar 2% folosesc bicicleta, în ciuda faptului că relieful nu reprezintă o constrângere majoră pentru acest mod de deplasare. În ceea ce privește utilizarea transportului public ca principal mijloc de transport, 71% populaţia intervievată se declară nemulțumită de calitatea serviciului oferit de către operatorul municipal responsabil SC Transport Urban Reșița SRL și doar 29% sunt mulțumiți. Pentru satisfacerea nevoii de mobilitate a municipiului, operatorul de transport utilizează o reţea alcătuită doar din autobuze, rețeaua de tramvaie fiind suspendată începând cu anul 2011. | Comuna Văliug se află în zona centrală a judeţului Caraş-Severin, la 30 km sud-vest de municipiul Reșița, la poalele Semenicului, pe cursul superior al râului Bârzava. Comuna Văliug are în componenţa sa o singură localitate, Văliug, reşedinţă de comună și se încadrează în comunele mici ale județului cu număr de localităţi. Comuna VĂLIUG este o localitate așezată la aproximativ 30 de km de Reșița, la o altitudine de 550 m, pe cursul râului Bârzava, la poalele Muntelui Semenic. Localitatea este încadrată de lacurile de acumulare Gozna (66,2 ha) aflat în amonte și Secu (105, 67 ha), în aval. Staţiunea a luat ființă în anii '60, după construirea lacului de acumulare Gozna, pe malul căruia au început să apară locuri de agrement: debarcadere de unde puteau fi închiriate bărci, hidrobiciclete, restaurante. După 1990 stațiunea a cunoscut o nouă perioadă de înflorire cu facilităţi de cazare și servicii la nivelul standardele europene actuale, bază de agrement cu terenuri de tenis, etc. Pe tacul Gozna se pot închiria bărci și hidrobiciclete, se poate practica înotul și pescuitul. Fiind în apropierea principalelor orase din Banat - Resita (25 km, aproximativ 25 de minute), Timisoara (126 km, aproximativ 2 ore si zece minute), Caransebes (54 km., aproximativ o ora si 10 minute), Valiug reprezinta o atractie pentru cei dornici de petrecerea timpului liber sau a vacantei intr-un loc linistit, cu aer curat si oameni minunati. Localitatea este ofertanta din punct de vedere turistic în orice anotimp, iar locatiile de cazare sunt dintre cele mai variate, potrivite pentru orice buget. Fiind înscrisă in regiunea geomorfologica a Muntilor Semenic, comuna Văliug are potenţial de dezvoltare turistică, astfel că pe teritoriul administrativ al comunei sunt propuse pentru amenajare două pârtii de schi, cu punct de plecare comun, situat pe platoul Semenic, la altitudinea de 1.390 m, la circa 200 m nord-est de releu, sosirea fiind de asemenea comună, la altitudinea de circa 630; m, lângă curba în ac de păr a DJ582. Din punctul de plecare, prima pârtie porneşte spre vest și urmăreşte traseul pârtiei existente Slalom Uriaş, după care coboară pe Cracul Goznei până în zona staţiei superioare a Telescaunului Casa Baraj, unde virează la dreapta către punctul de sosire pe culoarul liber existent. Cea de-a doua pârtie are traseul aproximativ paralel cu prima, însă se desfășoară pe culmea versantului estic al pârâului Goznuţa, până la altitudinea de circa 1.020 m, de unde traseul se îndreaptă spre vest, traversează pârâul Goznuţa şi se uneşte cu prima pârtie în dreptul altitudinii de 900 m. De aici, traseul celor două pârtii este comun până la sosire. Lăţimea medie pentru cele două pârtii este prevăzută a fi de aproximativ 30 m; De asemenea se vor realiza: n o instalație de transport pe cablu de tip telegondolă, instalaţie ce va urmări în principal traseul vechiului telescaun; staţiile inferioară şi superioară vor fi amplasate în punctele de sosire și respectiv de plecare ale pârtiilor de schi descrise anterior. Pentru o exploatare judicioasă a instalaţiei, pe la mijlocul traseului, la altitudinea de 1.055 m se doreşte realizarea unei staţii intermediare; este prevăzut ca instalaţia să funcţioneze tot timpul anului, ca modalitate de acces pentru transportul turiștilor spre platoul Semenic. a o instalație pentru înzăpezirea celor două pârtii, pentru situaţiile în care grosimea stratului de zăpadă naturală nu va fi suficient de gros. Sursele de apă, necesare pentru alimentarea instalaţiei sunt prevăzute a fi două izvoare, amplasate în zona din amonte: unul situat lângă staţia inferioară a teleschiului „Crucea de Brazi”, la 1.306 m alt., iar cel de-al doilea este situat la altitudinea de 1.126 m, la circa 150 m est de Cracul Goznei. Apa captată din cele două izvoare se va acumula într-un lac, ce va avea un volum de circa 30 - 35.000 mc, prevăzut a se amenaja în extremitatea nord-estică a golului alpin, la altitudinea de 1.365 m, la circa 200 m nord-est de punctul de plecare al pârtiilor de schi. In zona de plecare a pârtiilor de schi se va realiza și stația de pompare pentru asigurarea presiunii necesare funcţionării generatoarelor de zăpadă; :] la baza pârtiei, o zonă cu construcții anexe și parcare. Lungimea totală a celor două pârtii va fi de aproximativ 7.950 m; capacitatea optimă proiectată va fi de aproximativ 1.7350 pers./zi, iar cea maximă de circa 2.025 pers. /zi. Suprafaţa destinată amenajării pârtiilor, având o lăţime medie de 30 m, va fi de 22,4 ha. Altitudinea de plecare a pârtiilor se situează la 1.390 m, iar cea de sosire, la 650 m. Lungimea propusă a instalaţiei de transport pe cablu va fi de 3.870 m şi va avea o capacitate de transport de aproximativ 1.200 pers./ oră. Pentru a se asigura transportul turiştilor în zona de dezvoltare turistică Văliug - Semenic este oportună şi necesarea realizarea unui traseu de transport public în comun cu mijloace de transport ecologice (autobuze electrice) pe traseul Reșița - Văliug. Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Strategia de dezvoltare locală a Municipiului Reșița. Prioritatea strategiei relevantă pentru PMUD, Prioritatea 2 - Mobilitate urbană sustenabilă - caracterizează Reșița ca un oraș cu o infrastructură locală de transport modernă, cu un transport public local eficient și atractiv pentru cetățeni, o infrastructură eficientă de piste pentru biciclişti și spaţii de parcare. Obiectivele care susțin această prioritate sunt: 1) Infrastructură locală de transport modernă, confort și siguranță în trafic, prin care se urmărește: e Impact de mediu: Reducerea consumului de carburant și implicit a emisiilor de CO2 prin modernizarea transportului public, printr-un management eficient al traficului și prin crearea unei infrastructuri de transport nemotorizat (piste de biciclete, pentru pietoni, etc.); e Impact social: Creșterea calităţii vieţii prin îmbunătățirea accesului facil în diferite zone ale orașului și creșterea siguranței locale; e Impact economic: Îmbunătăţirea infrastructurii locale de transport poate contribui implicit la atragerea de investiţii noi atât în segmentul direct productiv cât și cel turistic; 2) Înnoirea parcului rulant la nivelul sectorului de transport public și încurajarea cetăţenilor în utilizarea acestuia, prin care se urmărește: e Impact de mediu: Reducerea emisiilor prin utilizarea unor mijloace de transport public ecologice și prin stimularea transportului public; e Impact social: Condiţii mai bune de călătorit cu mijloacele de transport în comun; 3) Crearea unei infrastructuri locate de deplasare cu bicicletele, prin care se urmărește: e Impact de mediu: Reducere emisiilor de COZ prin utilizarea transportului alternativ; Impact social: Îmbunătăţirea stării de sănătate a cetățenilor prin crearea unei infrastructuri locale de deplasare alternativă benefică tuturor segmentelor de populație. Cu toate acestea, Municipiul Reșița dar și zona sa metropolitană, prezintă p [...]