HCL 218/2022 Reșița adoptată

JUDEŢUL CARAȘ-SEVERIN MUNICIPIUL REŞIŢA HOTĂRÂREA Nr. 218 DIN 12.05.2022 privind aprobarea depunerii proiectului „Extinderea stocului locativ public pentru construcţii de locuinţe sociale în Zona Urbană Funcţională nr. 4 — Cartier Stavila şi Marginea pentru populaţia din zonele urbane marginalizate, Etapa II”, a notei de fundamentare și a cheltuielilor aferente acestuia în vederea accesării fondurilor disponibile în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta 10 Fondul Local Consiliul Local al Municipiului Reșița, judeţul Caraş-Severin, întrunit în şedinţa de îndată din data de 12.05.2022, Având în vedere Referatul de aprobare nr. 31050/ 04.05.2022 și raportul de specialitate a Direcţiei Dezvoltare Locală și Instituţională, Biroul parteneriate si Relaţii Externe nr. 31049/ 04.05.2022, precum și rapoartele de avizare ale:comisiilor de specialitate ale Consiliului local; Luând în considerare Ordonanța de Urgenţă a Guvernului nr. 124 din 13 decembrie 2021 privind stabilirea cadrului instituțional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și rezilienţă; Văzând Hotărârea Guvemului nr. 209 din 14 februarie 2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevedeților Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri exteme rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; Având în vedere Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență; Văzând Legea nr. 114 din 11 octombrie 1996 privind locuinţele, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Ţinând cont: şi de prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; Văzând prevederile Legii Nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere prevederile Legii nr. 317/2021 a bugetului de stat pe anul 2022; În temeiul art. 129, alin. (2), lit. b) şi alin. (4), lit. d), art. 139, alin. (3), lit. a) şi lit. e), art. 196, alin. (1), lit. a), art. 197, alin. (1), alin. (2), art. 199, alin. (1) şi alin. (2) din O.U.G. nr. 57/3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REȘIȚA HOTĂRĂȘTE: Art. 1. - Se aprobă participarea Municipiului Reşiţa în cadrul proiectului „Extinderea stocului locativ public pentru construcţii de locuinţe sociale în Zona Urbană Funcţională nr. 4 — Cartier Stavila şi Marginea pentru populaţia din zonele urbane marginalizate, Etapa IL”. Art. 2. — Se aprobă depunerea proiectului „Extinderea stocului locativ public pentru construcţii de locuinţe sociale în Zona Urbană Funcţională nr. 4 — Cartier Stavila şi Marginea pentru populația din zonele urbane marginalizate, Etapa II” în cadrul Planului naţional de redresare şi reziliență, Pilonul IV. Coeziune socială și teritorială, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10, COMPONENTA C10 - FONDUL LOCAL — Investiţia 1.2 — Construirea de locuinţe nZEB plus pentru tineri/locuinţe de serviciu pentru specialişti din sănătate şi învățământ. Art, 3. — Se aprobă valoarea maximă eligibilă a proiectului (Cererii de Finanţare) pentru obiectivul de investiţii „ Extinderea stocului locativ public pentru construcţii de locuinţe sociale în Zona Urbană Funcţională nr. 4 — Cartier Stavila şi Marginea pentru populaţia din zonele urbane marginalizate, Etapa II” în cuantum de 13,367.493,396 lei fără TVA (2.715.480,00 Euro fără TVA la cursul Infoeuro aferent lunii mai 2022, leuro=4,9227 Iei), adică 15.907.317,141 lei cu TVA. Art. 4. - Se aprobă finanţarea tuturor cheltuielilor neeligibile care asigură implementarea proiectului, astfel cum acestea vor rezulta în etapa de implementare a proiectului „Extinderea stocului locativ public pentru construcţii de locuinţe sociale în Zona Urbană Funcţională nr. 4 — Cartier Stavila şi Marginea pentru populația din zonele urbane marginalizate, Etapa II”. Art. 5. - Se aprobă Anexa nr.1 la hotărâre, reprezentând Nota de fundamentare a proiectului „Extinderea stocului locativ public pentru construcţii de locuinţe sociale în Zona Urbană Funcţională nr. 4 — Cartier Stavila şi ' Marginea pentru populaţia din zonele urbane marginalizate, Etapa II” . Art. 6. — Se aprobă Anexa nr. 2 la hotărâre, reprezentând "Descrierea sumară a investiţiei” aferentă proiectului „Extinderea stocului locativ public pentru construcţii de locuinţe sociale în Zona Urbană Funcţională nr. 4 — Cartier Stavila şi Marginea pentru populaţia din zonele urbane marginalizate, Etapa II”. Art. 7. — Hotărârea intră în vigoare la data comunicării. Art, 8. — Prezenta hotărâre se comunică: - Primarului Municipiului Reşiţa; Prefectului și Instituţiei Prefectului Judeţul Caraş-Severin; Direcţiei Urbanism; Direcţiei Dezvoltare Locală și Instituțională; Direcţiei Buget, Finanţe-Contabilitate, Resurse Umane. CON EMNEAZA, SEC G RAL Larei UCUR Planul Naţional de Redresare și Reziliență Componenta C10 - Fondui Local Anexă la Ghidul specific Model F A 05. d0A Anexa nr. 1 la HCL (3/1, Ma DAE di NOTĂ DE FUNDAMENTARE Titlu apel proiect PNRR/2022/C10 Planului Naţional de COMPONENTA 10 - Fondul Local, Investiţia 1.2 - Construirea de locuințe nZEB Rearesare și Reziliență, plus pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și Componenta 10- Fondul | învățământ Local Extinderea stocului locativ public pentru construcţii de locuinţe sociale în Zona Urbană Funcţională nr. 4 - Cartier Stavila şi Marginea pentru populația din zonele urbane marginalizate, Etapa 1 Municipiul Reșița este localizat în sud-vestul țării și este reședința județului Caraș-Severin, cuprinzând 6 localităţi în subordine administrativă: Câlnic, Cuptoare, Doman, Moniom, Secu, Țerova. Faţă de localitățile învecinate, Municipiul Reșița este amplasat la nord-est de comuna Văliug, la nord-vest de comuna Lupac și orașul Bocșa, la vest de comuna Buchin și la sud de comunele Ezeriș, Târnova și Păltiniș. Orașele mari din proximitate sunt: Timișoara, la nord-vest de Reșița, Lugoj la nord, Caransebeș la nord- est, Oravița, Orșova și Drobeta-Turnu Severin la sud. Comunicarea cu acestea se realizează atât prin căi rutiere, prin drumuri naționale (DN58, DN 58B) și județene (DJ581, DJ 582, DJ 582A), cât și prin căi feroviare, care fac legătura cu Caransebeș și Timişoara. Teritorul administrativ al municipiului însumează o suprafață de 19.765 ha, conform Fișei localităţii. În cadrul Strategiei integrate de Dezvoltare Locală a Municipiului Reşiţa, Orizont 2030, Prioritatea 5 o constituie - Creșterea calității vieţii cetăţenilor și responsabilitate socială. Un oraș care să ofere siguranță cbtăţenitor, egalitate de șanse, oportunități și potenţial în ceea ce privește creșterea veniturilor cetăţenilor urbei, reducerea disparităților sociale, servicii sociale și de sănătate Descrierea pe scurt a | calibrate cerințelor şi standardelor Europene, situaţiei actuale (date Municipiul Reșița are (la nivelul datelor statistice pentru anul 2020) un statistice, elemente număr de 84.435 de locuitori. specifice, etc.) Potrivit datelor de la ultimul recensământ (2011) Reșița este o comunitate relativ omogenă din punct de vedere etnic, cu 81,65% din populație declarându-se români, 2,12% maghiari, 1,71% germani, 1,42% romi, 11,57% fără a preciza etnia de apartenenţă, iar restul etniilor fiind toate împreună sub 1,54%. Similar, din punctul de vedere al limbii materne, 82,74% din populație declară limba română drept limba maternă, 1,98% limba maghiară, 1,47% limba germană, 1,09% limba romani, iar 11,52% au refuzat să precizeze. Trebuie reținut însă, că datele de la recensământ se bazează pe răspunsurile | declarate de respondenţi, astfel încât este posibil ca anumite grupuri să fie subreprezentate, situaţia fiind întâlnită mai ales în cazul populației rome. În ceea ce priveşte date statistice referitoare la Numărul de familii monoparentale care au fost ajutate cu diverse servicii de către DAS Reșița, acesta a crescut de la 2 în 2011, la 50 în 2020. Raportul Băncii Mondiale din 2016 (Atlasul zonelor urbane marginalizate din România) cu privire la integrarea zonelor sărace și comunităților marginalizate din România prezintă o tipologie a zonelor dezavantajate, alături de hărți detaliate cu zonele marginalizate din mediul urban din România, pe baza unor date atât cantitative, cât și calitative. | Situaţia municipiului Reșița se prezintă astfel: - 2,51% din populaţie are o situație de locuire precară, respectiv fără . acces utilități (curent electric), se regăsește în locuințe supraaglomerate (cu mai puțin de 15,33 metri pătrați / persoană) sau se află într-o stare de nesiguranță locativă (nu deţin o locuință proprietate personală). - 12,66% din populaţie se află în zone dezavantajate pe ocuparea forței de muncă (indicator care are în vedere proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nu urmează o formă de învățământ, din populaţia totală de 15-64 ani, adică persoane din oricare din următoarele categorii ocupaţionale: șomeri (înregistrați sau neînregistrați ca atare) sau lucrători familiali neremunerați sau lucrători agricoli sau lucrători informali sau casnice și alte persoane întreținute. - 10,16% din populaţie poate fi încadrată la un nivel scăzut de capital uman - indicator măsurat prin proporția populaţiei de 15-64 de ani și peste care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu), proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le îngreunează activitățile zilnice și proporţia copiilor (0-17 ani) din populația totală. Același raport al Băncii Mondiale (2014, p. 272) precizează că 69,50% din populația municipiului Reșița poate fi considerată nedezavantajată, în timp ce 3,59% din populaţie locuiește într-o zonă marginalizată,. respectiv o zonă dezavantajată din perspectiva locuirii, a ocupării formale a populației și a capitalului uman; comunitățile marginalizate declarate de autoritățile locale, fiind: * Zone de tip ghetou cu blocuri; * Zone de tip ghetou în foste colonii de muncitori; * Zone de tip mahala cu case. Regiunea: Vest tudețul. Cacay-Severir Comunităţi marginabzate declarate de autoritățile locale Mullpiut: Reşte Posesori a Peart “Atlasul Zonelor urbane marginalizate din România - harta comunităţilor | marginalizate din Municipiul Reşiţa Având în vedere Atlasul Zonelor urbane marginalizate din România, la nivelul UAT Municipiul Reşiţa a fost realizată Strategia de dezvoltare locala a Zonelor Urbane Marginalizate pe baza principiilor. mecanismului Dezvoltării Locale aflate în Responsabilitatea Comunităţii, în perioada august - noiembrie 2017. Procesul de elaborare a strategiei a fost susținut de sprijinul pregătitor obținut pe baza proiectului „Sprijinirea dezvoltării comunității, regenerării urbane și incluziunii sociale din Municipiul Resiţa”, Cod proiect 113971, depus și finanțat în cadrul apelului de finanțare POCU/137/5/1/Reducerea numărului de comunitați marginalizate (roma și non-roma) aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri/ operaţiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC”. În cadrul Strategiei de dezvoltare a Grupului de Acţiune Local Reșița, au fost identificate si propuse spre adoptare o serie de măsuri ce au ca scop final reducerea numărului de persoane aflate in risc de sărăcie sau excluziune sociala în ZUM, alături de îmbunătăţirea calității vieţii, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viaţă si creșterea economica din teritoriul SDL. | Obiectivele SDL, detaliate în măsuri și intervenții, reflectă nevoile și oportunitățile cele mai stringente ale ZUM-urilor vizate de SDL. Problema cea mai mare, din punct de vedere al infrastructurii fizice, pentru toate ZUM-urile vizate de SDL o constituie stocul locativ degradat. Vorbim de stoc locativ odinioară deținut de fostele uzine din oraș pentru muncitorii acestora, preluate treptat de municipalitate în urma restructurărilor masive de personal. Capacitatea limitată de investiție a municipalității, în lipsa unor programe guvernamentale sau surse de finanțare externe pentru modernizarea stocului locativ, împreună cu capacitatea financiară redusă a locatarilor de a își menţine locuința, a degenerat în probleme grave de însalubritate, nesiguranță structurală a clădirilor și debranșări de la rețele. Din punct de vedere al infrastructuri de utilităţi, mai toate zonele (mai puțin Colonia Baraj) sunt deservite de rețele de utilități sau fac obiectul unor proiecte de investiții în curs de implementare. Problema lipsei accesului la utilități ține însă de capacitatea redusă de plată pentru branșamente și plata lunară a facturilor, sau efectiv lipsa dotărilor din casă unde s-ar putea utiliza reţelele respective (eg. locuințe fără toalete/băi ș.a.). Unele ZUM-uri se confruntă cu probleme de accesibilitate și izolare, necesitând investiții în modernizarea infrastructurii de acces, rutier sau pietonal, care să și permită transportul public și accesul echipajelor de intervenţii. Provocările mari țin și de aspecte non-tangibile: cea mai mare parte a comunităților din ZUM au dificultăți în a accesa locuri de muncă din economia formală, supraviețuind cu venituri din diferite beneficii sociale sau activități la negru, Studiul de referință a relevant probleme mari cu privire la nivelul scăzut de educație (foarte mulți adulți fără 8 clase terminate), starea de sănătate, accesarea de servicii socio-medicale. În timp, ZUM-urile din Reșița au dezvoltat și o imagine defavorabilă pentru restul comunității reșițenilor, fapt alimentat de multe materiale din media locală exacerbate, în căutare de senzațional. Aceste probleme și nevoi se regăsesc în obiectivele, măsurile și intervențiile | propuse și detaliate în capitolele 3 - 6 ale prezentei SDL. Conform Strategiei de dezvoltare locală a Grupului de Acţiune Local | Reșița, document actualizat în martie 2021, la nivelul municipiului Reșița pot fi identificate cinci Zone Urbane Marginalizate (ZUM): + ZUM A Zona Mociur (populaţie 910) - fostă colonie de muncitori cu locuințe în proprietate publică situate între situl industrial abandonat Mociur, Parcul Industrial Valea Țerovei și râul Bârzava, la aproximativ 2 km de centrul civic al municipiului Reșița; o ZUF 1 - Lunca Pomostului și Situl industria! Mociur - zonă perimetrală ZUM. A Zona Mociur compusă din cartiere de blocuri cu mici iniserţii de clădiri administrative și fosta platformă industrială în moment neutilizată de tip brownfield. + ZUM B Dealu Crucii (populaţie 1165) - fostă colonie de muncitori cu locuințe în proprietate publică și locuire informală alipită, Haldei de zgură metalurgică veche Reșița, cu accesibilitate scăzută din punct de vedere al infrastructurii rutiere. o ZUF 2 - Rânduri, Orașul Vechi Muncitoresc, Halda de deșeuri metalurgice - zonă aparținând orașului vechi dezvoltată în principal pentru cazarea coloniitor de muncitori ce lucrau în industria metalurgică a Reșiţei, cu un areal transformat parțial în haldă de depozitare a deșeurilor metalurgice. + ZUM C Traian Lalescu (populație 72)- zonă de tip ghetou în imobile cu locuințe sociale, situată la o distanță de 1,8 km de centrul civic al municipiul Reșița în aproprierea Combinatului Siderurgic TMK Reșița. o ZUF 3 - Libertăţii, Independenţei, Pod TMK include perimetrele istorice ale Reșiței Române și Reșiței Montane și extinderile acestora către sud și nord. + ZUM D Moara Juracek (populaţie 47)- situat în zonă istorică a municipiului cu locuințe sociale în clădire improprie locuirii, localizată în |partea de est a municipiului în aproprierea platformei industriale | dezafectate Stavila. o ZUF 4 - Cartier Stavila și Marginea - Zonă cu cartiere construite în | relaţie cu diferite activități industriale locale, în mare parte abandonate. + ZUM E Colonia Baraj (populaţie 50) - fostă colonie de muncitori cu locuinţe în proprietate publică, situate în extremitatea estică a municipiului Reșița la limita intravilanului construibil cu probleme ridicate din cauza lipsei rețelelor tehnico-edititare și a accesului auto. | ozUF5 - Cartierul Lend - Zonă dezvoltată asemănător celorlalte cartiere | din perimetrul vechi al orașului în relaţie cu dezvoltarea industrială. A Taritoriu vizat de SOL -Raşia zuma Mocue am n tanta ume aaa zeu era 4, 27 3 - Ranter Ore Vpoti Menara zh 6-Tmun time (40 3 nara independenta! Poe TU madona i 209 4 «Buza, Pee Pormpan Dosu E - Satera tara, 7177 ap scame Lara e vesteneitupracoiroza CE BTA Goa Cr se cnc oxizio pas 07 Mini 14 £ ocencezeăunaate cra, CE Pr Sa, Gaiei, EX, SERE Belorto grea ora cai SEE Dana stea ba e et cae tă a = d * * Strategia de Dezvoltare Locală a Zonelor Urbane Marginalizate “din Municipiul Reşiţa, Planul cu delimitarea teritoriului vizat prin SDL compus din zonele urbane marginalizate și zonele urbane funcţionale | Amplasamentul prezentului proiect se află pe teritoriul administrativ al Municipiului Reșița, fiind situat în intravilanul localității. Obiective de interes in zona: Fabrica de caramida Refractara Terenul cartea funciara cu nr. 30653, reprezentand fostul amplasament al Fabricii de caramida Refractara, prezinta in continuare resturi din ruinele fostei fabrici de caramida, în stare avansata de dezafectare. Celelalte 4 terenuri sunt libere de constructii. Fosta fabrica de caramida a fost clasata pana in anul 2012 ca monument istoric, sub codul CS-II-m-B-10906, insa declasificata prin ordinul 2455/2012. Moara Juracek In proximitatea terenurilor studiate prin PUZ, se afla Moara Juraceck, declarata monument istoric si dateaza din prima parte a secolului XIX (Juracek a fost unul dintre fruntasii resiteni ai revolutiei de la 1848. Cod LMI: CS-Il-m-B-10948.. Astazi este locuita de familii nevoiase, constructia fiind parazitata de diverse constructii temporare, construite fara autorizatie. Podul sudat Stavila Tot in proximitatea terenurilor studiate prin PUZ, se regaseste un alt monument istoric, Podul sudat Stavila, datand din anul 1931. Acesta este primul pod sudat de pe teritoriul actual al României şi unul dintre primele din Europa, Podul de la Stavila sau de la moară, de peste Bârzava. Acesta reprezinta un simbol al Reșiţei fiind cel mai vechi pod metalic arcuit, | integral sudat, din România, al treilea de acest gen din Europa, datând din | anul 1931, face şi astăzi legătura - peste râul Bârzava - între cartierele Stavila şi Muncitoresc din municipiul Reşiţa. _ Podul sudat din Stavila este una dintre premierele industriale ale Reșşiţei, fiind monument istoric de categoria B. Peste Podul de la Stavila, în anii '80, a fost construit un pasaj rutier, care astăzi îl face mai puţin vizibil. Localizare: terenurile sunt situate în Municipiul Reşiţa, în Nordul cartierelor Stavila şi Marginea, fostă zonă industrială, în proprietate publică situată pe malul stâng al râului Bârzava (Fierul Vechi şi Şamota), la aproximativ 4 km de centrul civic al Municipiului Reșița, cu acces din strada Zim [...]