HCL 71/2022 Plopeni adoptată

ROMANIA JUDETUL PRAHOVA ORASUL PLOPENI CONSILIUL LOCAL HOTARARE privind aprobarea actualizarii Strategiei de dezvoltare locala a orasului Plopeni, judetul Prahova, pentru perioada 2021-2027 In temeiulart.139, alin.(1), din OUG nr.57/2019, modificata si completata, privind Codul administrativ; in baza prevederilor art.129, alin.(2), lit.b) si alin.(4), lit.e) din OUG nr.57/2019, modificata si completata, privind Codul administrativ; luand in considerare prevederile art.6, alin.(3) si art.30, alin.(1), lit.c) din Legea nr.24/2000, modificata si completata, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative; in conformitate cu prevederile Legii nr.98/2016, modificata si completata, privind achizitiile publice; vazand: a) referatul de aprobare nr.4886/1 3.05.2022 al primarului oraşului Plopeni; b) raportul nr.4866 din 12.05.2022 al compartimentului achizitii publice; Consiliul Local al Orasului Plopeni adopta prezenta hotarare. Art.]. Se aproba actualizarea Strategiei de dezvoltare locala a orasului Plopeni, judetul Prahova, pentru perioada 2021-2027, in conformitate cu anexa la prezenta hotarare, care face parte integranta din aceasta. Art.2. Serviciile si compartimentele din cadrul aparatului de specialitate al Primarului orasului Plopeni asigura ducerea la indeplinire a prezentei hotarari. Art.3. Prezenta hotarare se aduce la cunostinta publica prin grija secretarului general al orasului Plopeni şi se comunica Primarului orasului Plopeni, Institutiei Prefectului Judetului Prahova, compartimentului achizitii publice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului orasului Plopeni. NR Art.4. Cu drept de contestatie la instanta de contencios administrativ competenta potrivit Legii nr.554/2004, modificata si completata, a contenciosului administrativ. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Daniel Constantin BRANZEA CONTRASEMNEAZĂ» SECRETAR GENERAL» Victor SAVU PLOp ii Nr, ENI 13 mai 2022 Scanned with CamScanner Ariexd 1 ec we. '7l/0o22. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAȘULUI PLOPENI 2021-2027 Anexa 1 CAP. 3.PROFILUL SOCIO-ECONOMIC ȘI DEMOGRAFIC AL ORAȘULUI PLOPENI din cadrul STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAȘULUI PLOPENI 2021-2027 se completeaza dupa cum urmează: 3.11 ASISTENTA SOCIALA PENTRU TINERI CARE PROVIN DIN COMUNITĂŢI MARGINALIZATE SAU GRUPURI VULNERABILE Principalelor probleme privind integrarea tinerilor care provin din comunități marginalizate sau grupuri vulnerabile in orasul Plopeni Tinerii, definiţi drept persoanele cu vârsta între 18 şi 35 de ani (Legea tinerilor nr. 350/2006) sunt consideraţi expuşi riscului de marginalizare. Acest grup este supus unui set de legi speciale. Legea tinerilor nr. 350/2006 stabileşte cadrul legal ce asigură integrarea socio-profesională adecvată a tinerilor, pe baza nevoilor şi aspirațiilor acestora. Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale pune accentul asupra tinerilor, propunându-şi să garanteze accesul acestora la drepturi fundamentale precum dreptul la un loc de muncă, la o locuință, la asistență medicală şi la educaţie, introducând astfel măsuri de prevenire şi combatere a excluziunii sociale şi de mobilizare a instituţiilor în domeniu. Deşi calitatea vieţii de care se bucură această subcategorie a populaţiei are consecinţe asupra viitorului oricărei ţări, nu toţi tinerii sunt expuşi riscului de sărăcie sau marginalizare. Este important ca programele guvernamentale să definească şi să vizeze subgrupurile relevante de tineri, diferenţiate de totalitatea tinerilor. Structura demografică a României post-comuniste s-a modificat semnificativ, întrucât scăderea natalității a generat o reducere atât a ponderii tinerilor în populaţia totală, cât şi a numărului a Pui mal semnificativă scădere se înregistrează pentru categoria de vârstă 0-19 ani, a 2012, Desi în populația totală a scăzut cu 3,5%, de la 23,9% în anul 2005 la 20,4% în anul UE, IN digi acest) spgnient al populaţiei în România este mai iara decât în ini state 2015 de lati în România se situează în continuare peste media din UE-28, fai în anul 22,9% fată de aineri intre 18-34 ani), cu o valoare mai mare în mediul urban față de nur 0,2%). Proiecţiile Eurostat arată că se preconizează o menţinere a trendului desc, n - escător în următoarele decenii. Rata fertili rtilității - Pe A & pe ităţii totale în România a fost 1,5 în anul 2014, valoare situată sub 1,6 — media din UE- Ntru acelaşi an. Scanned with CamScanner in arii care provin din comunități Principalelor probleme sociale privind integrarea tinerilor y marginalizate sau grupuri vulnerabile sunt: - Sărăcia - şomajul (în special cel de lungă durată) - condiţiile precare de locuire şi de viaţă - accesul scăzut la serviciile medicale şi sociale accesul scăzut pe piaţa muncii fesională -. LU ” - nivelul redus de educaţie şi de participare la formare a protes Lipsa locuințelor adecvate este considerată unul dintre factorii determinanţi pentu deciziile majore ale tinerilor privind întemeierea unei familii, precum decizia de a se căsători sau a avea copii, fiind un impediment pentru căutarea unui loc de muncă în oraşele mari sau cu dezvoltare rapidă. România se situează pe ultimul loc în rândul ţărilor europene din punctul de vedere al procentului de locuinţe publice (3%, faţă de 30% - media în UE-28 în anul 2014), ceea ce sugerează disponibilitatea limitată a acestora pentru tinerii activi şi mobili din punct de vedere profesional. Oferta limitată de locuinţe ce pot fi închiriate la un nivel accesibil, disponibile tinerilor în căutarea unor oportunităţi de angajare, determină limitări semnificative în ceea ce priveşte mobilitatea muncii, restrângând, de asemenea, capacitatea tinerilor de a se muta din casa părinţilor şi a duce o viaţă independentă. Prin urmare, aproape 75% dintre tinerii din România (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani) locuiesc în continuare cu familia, faţă de 66,1% - media în UE-28 (Eurostat, 2013). Provocările din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte integrarea pe piaţa muncii, precum şi accesul limitat la locuinţe accesibile se numără printre factorii care determină amânarea deciziei de a se căsători sau a avea copii. Problemele cu care se confruntă tinerii în ceea ce priveşte mobilitatea şi accesul la locuinţe adecvate au efecte negative asupra domeniului locuirii. Dificultăţile tinerilor de a trăi în locuinţa proprie, datorită lipsei opţiunilor locative, împreună cu dependenţa lor economică de membrii mai vârstnici ai familiei generează supraaglomerare. În consecinţă, peste jumătate dintre populaţia ţării locuieşte în case supraaglomerate, România fiind ţara europeană cu cel mai ridicat procent al supraaglomerării, de trei ori mai mare decât media UE- 27 (16,8%). Analiza derulată în cadrul procesului de elaborare a Strategiei Naţionale privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020 arată că tinerii reprezintă categoria de vârstă cea mai afectată de sărăcie. Deși programele pentru locuinţe au acordat prioritate tinerilor, acestea nu au luat în considerare nivelul veniturilor, oferind deseori subvenții sub Scanned with CamScanner formă de chirii reduse, teren gratuit, condiţii avantajoase la acordarea de credite ipotecare pentru iba ia categoria de venituri medii-inferioare, medii și chiar mari. Acest aspect subliniază necesitatea ca programele guvernamentale să definească mai bine subgrupurile de tineri care necesită în mod deosebit ajutor din partea guvernului. Din punct de vedere al incluziunii pe piaţa muncii, numărul tinerilor care intră pe piaţa muncii în men care efecte primul an după absolvire este relativ redus. Excluziunea socială este un feno asupra reţelelor asupra mai multor dimensiuni, asupra educaţiei, accesului la piaţa muncii, sociale şi a interacțiunii sociale etc. t de locuințe De asemenea, la nivelul orașului Plopeni se identifică existența unui stoc limita ia tânără. disponibile pentru închiriere sau achiziționare la preţuri acceptabile pentru generaţ Oferta limitată de locuinţe ce pot fi închiriate la un nivel accesibil, disponibile tinerilor în căutarea unor oportunităţi de angajare, determină limitări semnificative în ceea ce priveşte mobilitatea muncii, limitând, de asemenea, capacitatea tinerilor de a se muta din casa părinţilor şi a duce o viaţă independentă. mai mari în ceea ce priveşte integrarea pe piaţa muncii, precum şi Provocările din ce în ce e accesibile se numără printre factorii care determină amânarea accesul limitat la locuinţ deciziei de a se căsători sau a avea copii. de a-și întemeia o gospodărie proprie, corelate cu ă a vârstnicilor, determină un număr mare de locuințe parte sunt construite din materiale inadecvate și nu uri și mai ales sistem de canalizare). unul din riscurile la care persoanele cu venituri locuințele prezintă una sau mai multe Dificultăţile întâmpinate de tineri dependenţa economică și/sau fiziologic supra-aglomerate. Dintre aceste locuinţe, o sunt dotate cu utilități (apă curentă, băi, duș ni, condiţiile de locuire reprezintă În orașul Plope n cazul acestei categorii de persoane, mici sunt expuse. Îi dintre următoarele deficiențe: - locuinţă cu scurgeri de apă prin acoperișul imobilului, - locuinţă întunecoasă, cu lumină naturală insuficientă; locuinţă fără baie/ duş interior; e: locuinţă fără grup sanitar de folosință proprie in interior. în orașul Plopeni, la fel ca la nivel naţional, preţurile locuinţelor au crescut în mod semnificativ în ultimii ani Majoritatea gospodăriilor sunt „supraîmpovărate” deoarece costurile totale de locuire reprezintă peste 50% di ele tinere care fac p povărarea costurilor cu igrasie sau cu podele deteriorate; n venitul net. , 4 oan arte din grupurile vulnerabile sunt afectate de na iţii, pers i ceste condiţii, P legate de locuire, supraaglomerarea fenomene precum Suprâim Scanned with CamScanner . iară îi ii nesigure (condiţii precare de locuinţelor, nesiguranța locativă sau ajung să locuiască în spații s locuire sau locuire informală). de sănătate netratate, cauze de Condiţiile impoprii de locuire reprezintă probleme de marginalizare a copiilor, influenţează dezvolt i lar timpuri Ă . co sistemul regulat de învăţământ şi sunt cauza abandonului : ice dos al jărăclai:a educaţie, şomajul și condiţiile de locuire improprii au efectul un Ă area şcolară a copiilor şi restrâng accesul ja E . u. Deficienţele din excluziunii sociale. LOCUINTE SOCIALE Problematica locuirii în general şi a locuinţelor sociale, în special, este complexă şi Suscită, dezbateri inclusiv la nivel european, deşi în această materie competențele sunt exercitate la nivel naţional, regional şi local, în funcţie de specificul sistemului instituţiona! stabilit de către fiecare stat. Consacrat prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi prin Carta socială europeană, dreptul la locuinţă a făcut obiectul Rezoluţiei Parlamentului European P7_TA(2013)0246 „Locuinţele sociale din Uniunea Europeană”, Rezoluţia Parlamentului European din 11 iunie 2013 referitoare la locuințele sociale din Uniunea Europeană (2012/2293(1N1)). Subliniind necesitatea unei abordări integrate a acestei problematici, Parlamentul European promovează accesul universal la locuinţă, într-o societate vădit afectată atât de inechităţi sociale, cât şi de marginalizare, de excluziune şi de segregare. Promovarea rolului economic şi social al locuinţelor sociale, adoptarea unei politici europene privind locuinţele sociale, încurajarea investiţiilor pentru crearea de locuri de muncă la nivel local şi dezvoltarea economiei verzi, lupta împotriva sărăciei, promovarea _incluziunii şi a coeziunii sociale, precum şi lupta împotriva. precarităţii energetice reprezintă direcţiile identificate de către Parlamentul European pentru o abordare integrată a problematicii locuirii sociale. sociale, de a ameliora echitatea, transparenţa şi imparţialitatea în procesul de atribuire a acestora, ţinând seama de realitatea economică, socială şi culturală pe care acestea o reflectă. În ceea ce priveşte criteriile de atribuire a locuinţelor Sociale, acestea trebuie să permită coabitarea socială, anonimizarea solicitărilor primite, publicitatea locuinţelor. disponibile, instaurarea de sisteme de cotare a dosarelor precum şi instituţii ifică Scanned with CamScanner ităţile locale i să tină A Ă Autorităţ ate ar trebui să ţină seama de realităţile economice, sociale şi culturale ale i a cadrului legislativ trebuie să se raporteze la necesităţile rin! ăți : oa tat Pet . concrete, prin îmbunătăţirea modului de coordonare şi de corelare a autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale care exercită competenţe în această materie, dar şi prin introducerea de definiţii coerente şi comunităţii vizate, iar perfecţionare inclusive care iau în considerare toate categoriile defavorizate, marginalizate şi expuse riscului de excluziune Prezentarea cadrului legislativ referitor la locuinţele sociale şi criteriile de acordare a acestora este condiţionată de prezentarea prealabilă a unor realităţi faptice menite să permită o înţelegere aprofundată a implicaţiilor juridice pe care definițiile, criteriile şi mecanismele instituite le pot avea pentru soluţionarea pe termen scurt şi mediu a acestei problematici deosebit de complexe. În România, stocul de locuinţe sociale este limitat, raportul cerere/ofertă fiind vădit disproporționat şi afectat de procesul de privatizare iniţiat după 1989, majoritatea clădirilor care au în prezent această destinaţie fiind într-o stare avansată de degradare. Procesul de planificare strategică iniţiat de către autorităţile administraţiei publice centrale pentru diferite paliere sectoriale relevante pentru dezvoltarea economico-socială analizează tangenţial şi problematica locuinţelor sociale. În acest sens, în cuprinsul Strategiei Naţionale privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei (2014-2020) se menţionează că guvernul dorește să evalueze nevoile de locuințe sociae ale grupurilor vulnerabile și să constituie un cadru strategic national orientat în mod specific către politica în domeniul locuințelor și care să include coordonarea și cooperarea intersectorială între autorităţile centrale și locale. Criteriile-cadru de acces la locuinţele pentru tineri şi criteriile de ierarhizare în baza cărora autorităţile stabilesc listele de prioritate sunt prevăzute în HG nr. 962 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, cu modificările si completarile ulterioare (Anexa 11 este prezentată mai jos). Autorităţile publice locale repartizează tinerilor aceste locuinţe, în funcţie de ordinea stabilită prin listele de prioritate întocmite în baza prevederilor legale și în limita fondului locativ disponibil în acest scop. irii în România: in prezent există aproximativ 20 de programe te în diferite etape de implementare. Cele mai importante alocate și facilitatea accesării lor de către beneficiari) sunt de finanţare a locuinţelor, cum ar fi programul „Prima Casă” şi de eficienţă energetică au fost şi ele de succes din punct de nd un număr semnificativ de beneficiari. Astfel de programe Programe aferente sectorului locu dedicate locuirii în România, afla rezultate (în raport cu bugetele înregistrate de către programele programul BauSpar. Programele“ vedere al popularității, înregistră Scanned with CamScanner i Î i fond deteriorat al , răspund în parte nevoii de a îmbunătăţi locuinţele în contextul unul at a blocuri itizări şi ări sistente de fonduri tr. de locuinţe. Aceste iniţiative au beneficiat de prioritizări şi alocări con duri UE în i iectivul Europa i. scopul îmbunătăţirii eficienţei energetice pentru a atinge obiectivu pa 2020 Privinq emisiile de CO2. Sectorul locuirii reprezintă responsabilitatea comună a PRIM MIU şi a âutorităţilo, administraţiei publice locale (primării/consilii locale). Mutari publice locale, reprezentate de primării/consilii locale şi consilii judeţene, au obligaţia de a asigura locuinţe sociale, Precum şi terenuri racordate la reţelele de utilităţi pentru alte proiecte ale guvernului de dezvoltare de locuinţe. punerea la dispoziţie a Autorităţile locale joacă un rol esenţial în furnizarea de locuinţe prin strarea sectorului Public terenurilor racordate la reţelele de utilităţi, fiind responsabile cu admini de locuinţe, atât locuinţe sociale cât şi locuinţe pentru tineri. Administraţiile publice locale pot solicita, fonduri europene pentru construirea de locuinţe şi pot pune la dispoziţie terenul necesar pentru construirea locuinţelor. Criterii de acces la locuinţă: 1. Titularul cererii de repartizare a unei locuinţe pentru tineri, destinată închirierii, trebuie să fie major, în vârstă de până la 35 de ani la data depunerii cererii, cererea de locuinţă se efectuează numai individual şi în nume propriu. în proprietate şi/sau să nu fie beneficiarul unei alte locuinţe cu chirie, proprietate de stat, proprietate a unităţii administrativ-teritoriale sau a unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, în localitatea în care a solicitat locuinţă consiliile locale. 4. Repartizarea locuinţelor se face în limita fondului disponibil, luându-se în considerare atât locuinţele libere din fondul existent, cât şi locuinţele ce urmează a fi finalizate în cadrul unor obiective de investiţii aprobate Şi cuprinse în programul de construcţii de locuinţe pentru tineri | Scanned with CamScanner wilirea ordinii de prioritate st» ordinea de prioritate se stabilește printre solicitanții eligibili h ntorm Art- 42 şi Art 48 al legii locuinţei), respectiv printre ă cale conform Art. 43 al legii locuinţei. şociă (eligibilitatea lor fiind definită categoriile beneficiare de locuințe Ordinea de prioritate în acordarea de locuinţe sociale s e stabilește prin aplicarea unor criterii de cţie, care generează un punctaj ce sele trebuie să prioritizeze cazurile sociale. Canurile sunt identificabile prin: A) Mărimea veniturilor Conform Legii locuinţei actu alizate, sunt eligibile la locuinţe sociale persoanele care au un venit net sub venitul mediu pe economie. 8) Condiţii improprii de locuire Pentru a le defini, Consiliile Locale trebuie să pornească de la scopul alocării de locuinţe | și anume acela de a susține accesul la locuință al persoanelor care nu au resurse pentru a achiziționa o locuință de pe piaţă. Adică persoanele ale căror condiţii de viață sunt caracterizate prin cele mai intense și multiple forme ale deprivării materiale, ar trebui să fie prioritizate printre solicitanţii de locuinţe . Printre formele de privare materială, pe lângă deprivarea financiară, un efect major asupra vieţii oamenilor îl are deprivarea locativă. Deprivarea locativă la rândul ei se poate manifesta în diverse moduri, care toate ar trebui să primească punctaj adecvat în stabilirea ordinii priorităților în atribuirea de locuinţe , și anume în: + lipsa de adăpost (conform legii asistenţei sociale înseamnă cazurile persoanelor care trăiesc în stradă, persoane care trăiesc în centre de găzduire temporară sau altele asemenea) + lipsa de locuință (conform Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 97 / 2005 privind evidenţa, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetăţenilor români, înseamnă lipsa de domiciliu sau reședință) risc de evacuare (din imobile retrocedate, din locuinţe sociale, din spaţii ocupate fără acte, etc.) | supraaglomerare : se pot distinge cel puţin trei categorii de solicitanți în funcție de gradul de supraaglomerare al locuinţei în care trăiesc, astfel încât cazurile cu cel mai ridicat nivel de supraaglomerare să primească cele mai multe puncte locuirea într-un mediu nesănătos/poluat (în proximitatea unor rampe de deşeu industriale toxice, staţii de epurare a apei sau altele asemenea) , locuirea într-un teritoriu care este izolat de restul localităţii (distanţă geog transport public) [...]